726 matches
-
credințelor și/sau comportamentelor, operînd asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau topic al întregului text: macrostructură semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie a macro-actului de discurs explicit sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de vedere local, predicația ca enunțare de propoziții este, în același timp
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de vedere local, predicația ca enunțare de propoziții este, în același timp: (a) referință (adică construirea unei reprezentări "descriere" în sens larg), (b) asumare enunțiativă, adică articularea propozițiilor între ele; o definiție necesară propoziției: o unitate legată secvențial (c) și configurațional (d). Ceea ce se reprezintă în schema 2: Schema 2 REFERINȚĂ = Construirea unei reprezentări discursive (a) Propoziție ENUNȚARE = Asumare enunțată (de către un locutor) (b) VALIDITATE
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
astăzi. unde (5) a devenit un argument pentru o concluzie implicită negată de propoziția ce urmează după conectorul totuși. (7) Într-o zi, cînd cerul era senin, soarele începu să se învîrtă straniu în jurul său. Perfectul simplu face posibilă ancorarea enunțiativă al unei secvențe, de această dată narative și imperfectul îi conferă propoziției (5) un nou statut descriptiv. Și în sfîrșit: (8) Cerul este, deasupra acoperișului, Atît de senin ș-atît de calm! Un copac, deasupra acoperișului, Dulce își leagănă al său
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
participare din partea cititorului, caracterul explicit al procedurii garantează, în acest caz, succesul. Abordarea dimensiunii configuraționale din (15) se face și prin cele două componente pragmatice: enunțarea și orientarea argumentativă, care rămîn implicite sau pot fi explicitate. Din punct de vedere enunțiativ, "a îndrăgi" înseamnă întotdeauna a fi drag, a fi sursă de plăcere pentru cineva. Conform unei retorici, din nou publicitare, acest loc rămas liber este destinat cititorului: Pasul Ursului are totul pentru a fi îndrăgit de DUMNEAVOASTRĂ totul pentru a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
totul pentru a fi îndrăgit de DUMNEAVOASTRĂ totul pentru a fi îndrăgit de CĂȚĂRĂTORUL CARE SÎNTEȚI. Avem de-a face aici cu un caz de enunțare manifestă în chiar momentul citirii enunțului. Lectura reprezintă, într-adevăr, o activitate de asumare enunțiativă în aceeași măsură cu asertarea clasică: anumite enunțuri sînt prezente aici pentru a fi asumate de către cei (cel) care îl vor (va) citi. Absența referinței pacientului verbului a îndrăgi (co-enunțiator al secvenței) conduce la o desemnare în absență de către cel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cauză a lui non-G (înțelegem prin G faptul descris în q, adică a doua reprezentare descriptivă). Conectorul dă deci nu numai instrucția de articulare a propozițiilor (rol secvențial evident), ci le oferă și un conținut asumat din punct de vedere enunțiativ. Actul de respingere prin ȘI TOTUȘI subliniază că reprezentarea descriptivă Rd1, descrisă în p, nu împiedică reprezentarea descriptivă Rd2, descrisă în q. Spațiu semantic unde L = E2 Arg p (RdI) ȘI TOTUȘI Arg q (Rd2) Spațiu (cauză posibilă) semantic (Contradictorii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
examina în detaliu, mai tîrziu, un altul literar. Acum trebuie doar să reținem că textualizarea poate să marcheze, explicit sau nu, modul prin care propozițiile descriptive trebuie să fie tratate din punct de vedere configurațional: semantic (conținutele p și q), enunțiativ (asumare sau nu din partea locutorului), argumentativ (valoare de argument sau de concluzie introducînd o orientare argumentativă). B. Coeziunea semantică a reprezentării 1. Dicționar și descriere Am văzut, în exemplele precedente, că ceea ce realizează ancorarea descrierii este, înainte de toate, alegerea unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Comentariu: Autorii semnalează că elevi de clasa a VI-a iau în considerare criterii tematice dominante pentru a justifica alegerea lor: textul 1 și textul 4 se potrivesc datorită izotopiei mizeriei; textul 2 și textul 4 datorită izotopiei sărăciei. Criteriile enunțiative apar în plan secund: textele 1, 2 și 4 se potrivesc datorită prezenței timpurilor specifice povestirii (imperfect și perfect simplu). Criteriile tipologice nu intervin decît în ultimul rînd: textele 3 și 5 sînt considerate cataloage de vînzare și din această
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
II-a, cunoștințele privind ortografierea propoziției sunt reluate, iar exercițiile sunt completate și diversificate cu/prin : -alcătuirea unor propoziții după ilustrații, tablouri, cuvinte de sprijin; -ordonarea cuvintelor pentru a obține o propoziție; -completarea unor propoziții scrise lacunar; -alcătuirea unor propoziții enunțiative, exclamative, introgative; -stabilirea semnelor de punctuație în interiorul și la sfârșitul propoziției, inclusiv linia de dialog; -transformarea unor propoziții enunțiative în exclamative sau interogative și invers etc. În urma analizei ortografice, reamintim elevilor că primul cuvânt din propoziție se scrie cu literă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
după ilustrații, tablouri, cuvinte de sprijin; -ordonarea cuvintelor pentru a obține o propoziție; -completarea unor propoziții scrise lacunar; -alcătuirea unor propoziții enunțiative, exclamative, introgative; -stabilirea semnelor de punctuație în interiorul și la sfârșitul propoziției, inclusiv linia de dialog; -transformarea unor propoziții enunțiative în exclamative sau interogative și invers etc. În urma analizei ortografice, reamintim elevilor că primul cuvânt din propoziție se scrie cu literă mare, iar la sfârșitul unei propoziții ,,obișnuite’’ se pune punct. Punctuația, în clasa a II-a, se reia separat
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cu literă mare, iar la sfârșitul unei propoziții ,,obișnuite’’ se pune punct. Punctuația, în clasa a II-a, se reia separat pentru fiecare caz în parte; elevii dobândesc acum reguli care se stabilesc oral și în scris: -la sfârșitul propoziției enunțiative se pune punct; -în citirea propoziției, punctul indică o pauză; -după punct se scrie întotdeauna cu literă mare; -după o propoziție interogativă se pune semnul întrebării; -după o propoziție exclamativă se pune semnul exclamării. Pentru fixare, elevii efectuează exerciții de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
este Încoronat ca ....................al ................. iar țara devine................. II METODELE PENTRU DOBÂNDIREA NOILOR CUNOȘTINȚE accentuează caracterul activ participativ al lecției și Întăresc deprinderea de a munci cu manualul: Forme de aplicare: 1. Alcătuiți planul de idei transformând propozițiile interogative În propoziții enunțiative: Lecția: Țările Române În secolul al XVII-lea a) Care era situația marilor puteri? b) Care au fost domnitorii din țările Române și ce știți despre politica lor internă și externă? c) Care era situația Transilvaniei? 2. Alcătuiți planul de
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
al XVII-lea a) Care era situația marilor puteri? b) Care au fost domnitorii din țările Române și ce știți despre politica lor internă și externă? c) Care era situația Transilvaniei? 2. Alcătuiți planul de idei, schimbând titlurile În propoziții enunțiative: Lecția: Participarea României la primul război mondial aă Cauzele declanșării războiului bă Marile puteri europene că România În primul război mondial 3. Așezați În ordinea desfășurării logice a subiectului Întocmind astfel rezumatul Lecției. Lecția: Întemeierea Țării Românești Ungurii au fost
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
În practică a unui caiet cuprinzând diferite forme de activități pentru fiecare lecție din manual: -completarea de către elevi a unor propoziții Începute cu sau fără ajutorul unor cuvinte de sprijin; -extragerea ideilor principale din text; -transformarea ideilor principale din propoziții enunțiative În interogative si invers; -ordonarea ideilor principale obținându se planul lecției; -povestirea lecției folosind cuvinte și expresii date-răspunsuri la Întrebări; -completarea anumitor tabele; rezolvarea unor exerciții și teme suplimentare. Verificare modului cum elevii și-au Însușit cunoștințele arată pe de
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
de preaplin sufletesc, de revelație existențială, de elevare spirituală. Iată un asemenea poem : Țurțuri picurând - bătrânul strânge-n palmă un ceas ruginit Eduard Țară Procedînd didactic, tema poemului este meditația asupra timpului. Sigur, nu Într-un mod discursiv, sentențios și enunțiativ. Ci primind provocarea celor două imagini la care ne trimit puținele cuvinte ale poemului. Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a timpului În picurii aritmici care vestesc schimbări, În țurțurii care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
rolul unei comunicări perifrastice, în care instanța auctorială se retrage, cedând, temporar, locul naratorului, într-un joc al dedublărilor, specific prozei publicistice argheziene. Explicând dualitatea actului ilocutor, Ducrot 297 operează o distincție importantă între eul explicit (care își asumă "angajamentul enunțiativ") și cel implicit care, de obicei, emite "enunțuri declarative", asertate). Primul apare direct implicat în enunț, iar al doilea pare să absenteze, însă se știe că el se află la "originea discursului". Astfel, acest din urmă Eu polemic se poate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
însă recurge și la un experiment seminarial care-i oferă rezultate concludente în sprijinul tezei sale privind stabilirea literarității. Una dintre concluzii ar fi următoarea: "Evaluarea pragmatică reglementează, așadar, utilizarea convențiilor literarității (dominante și implicite), în funcție de contextul socio-cultural, de situația enunțiativă și de particularitățile fiecărui subiect" (p. 56). 42 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003. 43 Laurent Jenny, op. cit., p. 22. 44 Gérard Genette, op. cit., p. 96. 45 Paul Cornea, op. cit., pp. 34-57. 46 Tudor Arghezi, "Constantin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trase nervos din țigară de câteva ori și zise: Doamna era exhibiționistă, sublinie el o intimitate anume, pe când își ținea pleoapele coborâte strâns, ca și cum ar fi vrut să se cufunde într-un somn greu. Constatând că nu e suficient de enunțiativ, omul cu ochi verzi și triști de gânsac, deschise pleoapele, relatând mai departe: Doamna era exhibiționistă... Adică, avea pornirea de a se dezbrăca în fața a cel puțin unui bărbat. Adesea, neavând la îndemână pe alți spectatori, ad-hoc, mă considera folositor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sau chiar de sunete. Ca să poată fi enunțat, un discurs presupune reguli sintactice, minimal pe cele gramaticale, superior și pe cele ale enunțurilor, iar apoi, pe un alt palier, un text devine discurs atunci când se repliază într-un anumit context enunțiativ care să îi confere sens. În aceste condiții, discursul este un sistem de reguli care definesc specificitatea unei enunțări 14. În sfârșit, discursul este prins într-un interdiscurs. El nu primește sens decât în interiorul unui spațiu ce cuprinde și alte
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
gen de discurs își constituie o modalitate proprie de administrare a multiplicității relațiilor interdiscursive cu ansamblul potențial nelimitat al discursurilor din cadrul aceluiași gen. Discursul transgresează, în această accepțiune, granițele tradiționale de înțelegere ca eveniment comunicativ, fiind plasat într-o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social. Discursul capătă proprietăți structurale constitutive, derivate din condițiile specifice de producere. Spre exemplu, discursul politic capătă determinanți precum ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 15, rezultați din caracteristicile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
educațional în care scena legitimă de producere este universitatea și care constă în transmiterea de informații științifice actuale studenților prin intermediul comunicării directe, suportul fiind cel al undelor sonore. Cerințele de ordin statutar fixează condițiile de legitimitate legate de situația contextului enunțiativ, în sensul că stabilește rolurile și contractele specifice între actorii discursului. De recunoașterea acestor condiții implicit atașate unui gen depinde posibilitatea receptării adecvate a actului discursiv. Astfel, orice discurs presupune un emițător și un receptor, precum și o intenție a intervenției
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Astfel, orice discurs presupune un emițător și un receptor, precum și o intenție a intervenției discursive, în virtutea căreia se organizează întregul. În viziunea lui Maingueneau, genul funcționează ca un terț care garantează fiecăruia legitimitatea locului pe care îl ocupă în procesul enunțiativ. De aici rezultă faptul că determinanții condițiilor de ordin statutar sunt: actorii implicați în construirea discursului; contractul de comunicare legat de situația contextului enunțiativ. Actorii care "pun în scenă limbajul"30 au un status social independent de o anumită interacțiune
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
genul funcționează ca un terț care garantează fiecăruia legitimitatea locului pe care îl ocupă în procesul enunțiativ. De aici rezultă faptul că determinanții condițiilor de ordin statutar sunt: actorii implicați în construirea discursului; contractul de comunicare legat de situația contextului enunțiativ. Actorii care "pun în scenă limbajul"30 au un status social independent de o anumită interacțiune (vârsta, sexul, profesia, situația familială etc.), și un rol pe care îl joacă în schimbul verbal. Conceptul de status se referă la identitatea partenerilor de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
un context de care nu poate fi separat. În acest sens, prin discurs se înțelege atât sistemul de producere al ansamblului de texte, cât și acest ansamblu în sine. Discursul nu este doar un eveniment comunicativ, ci și o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social, el însuși parte a discursului. Extensional, granițele discursului se extind maximal. Discursul cuprinde, în sfera sa, pe de o parte, oralitatea, scriitura și dialogul, iar, pe de altă parte, gestica, limbajul non-verbal, imaginile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1964) a restructurat dramatic memoria istorică sedimentată în conștiința colectivă prin eviscerarea măduvei naționaliste a memoriei românești. Trecutul național este supus unui intens proces de socializare, rezultatul fiind o memorie antinațională sovietofilă; v) ieșirea statului român de pe orbita Kremlinului, proclamată enunțiativ prin "Declarația de independență" din aprilie 1964, a semnalat startul renaționalizării politicii și culturii românești. Al doilea capitol al comunismului românesc se remarcă prin repunerea în drepturi depline a ideii naționale, ajunsă din nou în miezul identității colective. Simțul istoric
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]