948 matches
-
remarcă Mitrofan, cunoscut editor de carte bisericească, de al cărui nume se leagă tipărirea Bibliei de la București din 1688, și apoi, în secolul al XIX-lea, Dionisie Romano. Spre sfârșitul perioadei comuniste, episcopia a fost condusă între 1982-2013 de arhiepiscopul Epifanie Norocel, ale cărui relații cu regimul totalitar sunt în continuare controversate. La 28 februarie 2013 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe episcopul vicar Ciprian Câmpineanul ca succesor al arhiepiscopului Epifanie Norocel. Intronizarea acestuia a avut loc
Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei () [Corola-website/Science/322851_a_324180]
-
fost condusă între 1982-2013 de arhiepiscopul Epifanie Norocel, ale cărui relații cu regimul totalitar sunt în continuare controversate. La 28 februarie 2013 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe episcopul vicar Ciprian Câmpineanul ca succesor al arhiepiscopului Epifanie Norocel. Intronizarea acestuia a avut loc la 10 martie 2013.
Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei () [Corola-website/Science/322851_a_324180]
-
ortodoxă de maici, pe stil vechi, situată într-o pădure din satul Brădățel, comuna Horodniceni (județul Suceava). La această mănăstire se poate ajunge de pe drumul Fălticeni - Gura Humorului. a fost întemeiată în anul 1947, de un grup de maici (Camelia, Epifania, Evtropia și Pahomia) venite de la Mănăstirea Agafton (județul Botoșani), de unde fuseseră nevoite să plece, din cauza prigoanei la care au fost supuse pentru că s-au împotrivit introducerii noului calendar gregorian . În perioada regimului comunist, Mănăstirea Brădățel și obștea de maici a
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
prigoanei la care au fost supuse pentru că s-au împotrivit introducerii noului calendar gregorian . În perioada regimului comunist, Mănăstirea Brădățel și obștea de maici a trecut prin prigoane și suferințe. Ca starețe ale mănăstirii au fost maicile Teodosia Teodoru (1886-1970), Epifania Ieremia (1906-1988), Evtropia Bunduc (1911-1999) și Ierusalima Pratina. După ultima eliberare a sa din închisoare în anul 1971, revenit la Mănăstirea Slătioara, pr. Demostene Ioniță este însărcinat de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase cu purtarea de grijă duhovnicească a maicilor din
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
este un scriitor și prelat creștin bizantin din secolul al IV-lea, episcop de Salamina, în Cipru, la origine evreu palestinian convertit. Sfântul Epifanie s-a născut în jurul anului 315 (sau, după alții, 308) într-o familie modestă de evrei din satul Besanduc, nu departe de Eleutheropolis (Elefteropolis; în epoca modernă Beit Guvrin sau Beit-Djibrin) în Palestina. La moartea tatălui său, copilul, orfan, a
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
nu departe de Eleutheropolis (Elefteropolis; în epoca modernă Beit Guvrin sau Beit-Djibrin) în Palestina. La moartea tatălui său, copilul, orfan, a fost adoptat de un învățător al Legii iudaice, Trifon. Acesta i-a asigurat posibilitatea de a studia, așa încât Sfântul Epifanie a învățat nu doar Scripturile și preceptele legii mozaice, ci și cinci limbi - greaca, latina, ebraica, siriaca și copta -, lucru rar în acea epocă. La moartea părintelui său adoptiv, Sfântul Epifanie a moștenit toată averea acestuia. Puțin timp după aceea
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
i-a asigurat posibilitatea de a studia, așa încât Sfântul Epifanie a învățat nu doar Scripturile și preceptele legii mozaice, ci și cinci limbi - greaca, latina, ebraica, siriaca și copta -, lucru rar în acea epocă. La moartea părintelui său adoptiv, Sfântul Epifanie a moștenit toată averea acestuia. Puțin timp după aceea, el a văzut într-o zi un monah creștin, Lucian, care vorbea cu un sărac. Cum nu avea bani, monahul a dat săracului haina ce o avea pe el. Mișcat de
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
averea acestuia. Puțin timp după aceea, el a văzut într-o zi un monah creștin, Lucian, care vorbea cu un sărac. Cum nu avea bani, monahul a dat săracului haina ce o avea pe el. Mișcat de gestul călugărului, Sfântul Epifanie a îmbrățișat creștinismul, primind Botezul de la episcopul locului, împreună cu sora sa vitregă. Mai apoi, el a renunțat și la toată averea sa, făcându-se călugăr pe lângă sfântul Ilarion cel Mare. Însetat de a cunoaște mai bine viața monastică, Epifanie a
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
Sfântul Epifanie a îmbrățișat creștinismul, primind Botezul de la episcopul locului, împreună cu sora sa vitregă. Mai apoi, el a renunțat și la toată averea sa, făcându-se călugăr pe lângă sfântul Ilarion cel Mare. Însetat de a cunoaște mai bine viața monastică, Epifanie a făcut o lungă călătorie în deșertul Egiptului, ca să-i cunoască pe călugării renumiți de acolo. După patru ani de călătorii, Sfântul Epifanie s-a întors în Palestina și a întemeiat în apropierea satului său natal o mănăstire, al cărei
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
sa, făcându-se călugăr pe lângă sfântul Ilarion cel Mare. Însetat de a cunoaște mai bine viața monastică, Epifanie a făcut o lungă călătorie în deșertul Egiptului, ca să-i cunoască pe călugării renumiți de acolo. După patru ani de călătorii, Sfântul Epifanie s-a întors în Palestina și a întemeiat în apropierea satului său natal o mănăstire, al cărei stareț a fost timp de treizeci de ani. Mai apoi a plecat în insula Cipru, unde l-a reîntâlnit pe Sfântul Ilarion cel
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
insula Cipru, unde l-a reîntâlnit pe Sfântul Ilarion cel Mare, la sfatul căruia a acceptat să fie hirotonit episcop de Salamina (Constanția), în anul 376. A fost episcop de Salamina până la moartea sa, în 403. În anul 382, Sfântul Epifanie a făcut o altă călătorie, la Roma, împreună cu sfântul Ieronim și cu Paulin, episcop de Antiohia, pentru a pleda în fața papei cauza acestuia din urmă în chestiunea schismei ce exista în acel moment în Antiohia. Din punct de vedere doctrinal
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
făcut o altă călătorie, la Roma, împreună cu sfântul Ieronim și cu Paulin, episcop de Antiohia, pentru a pleda în fața papei cauza acestuia din urmă în chestiunea schismei ce exista în acel moment în Antiohia. Din punct de vedere doctrinal, Sfântul Epifanie din Salamina a fost un aprig luptător împotriva origenismului. Astfel, în anul 393, luând cuvântul la Ierusalim, cu ocazia sărbătoririi sfințirii Bisericii Învierii, el l-a proclamat pe Origen ca părinte al arianismului și a tuturor ereziilor. Acest cuvânt al
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
Salamina a fost un aprig luptător împotriva origenismului. Astfel, în anul 393, luând cuvântul la Ierusalim, cu ocazia sărbătoririi sfințirii Bisericii Învierii, el l-a proclamat pe Origen ca părinte al arianismului și a tuturor ereziilor. Acest cuvânt al Sfântului Epifanie a declanșat o mare dispută în sânul Bisericii creștine de la acea epocă. Principala victimă a acestei dispute a fost Sfântul Ioan Gură de Aur, patriarhul de Constantinopol, care a fost depus și exilat în 403, și a murit în exil
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
mare dispută în sânul Bisericii creștine de la acea epocă. Principala victimă a acestei dispute a fost Sfântul Ioan Gură de Aur, patriarhul de Constantinopol, care a fost depus și exilat în 403, și a murit în exil în 407. Sfântul Epifanie a murit în 403, la 12 mai, pe corabia cu care se întorcea de la Constantinopol, unde a avut o întâlnire furtunoasă cu Sfântul Ioan Gură de Aur. La sosirea corăbiei la Salamina popor mult, cu lumânari în mâini își aștepta
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
sosirea corăbiei la Salamina popor mult, cu lumânari în mâini își aștepta păstorul, și l-au însoțit cu lacrimi până la catedrala sa, unde o mare parte a populației Ciprului a venit să-l venereze timp de 7 zile. Cultul sfântului Epifanie s-a raspândit cu repeziciune, iar mormântul său a ramas până azi unul din locurile de pelerinaj cele mai importante din insula Ciprului, al cărei patron este, împreună cu Sfântul Barnaba apostolul.
Epifanie de Salamina () [Corola-website/Science/302641_a_303970]
-
este unul dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin și este adesea strâns legat de alte sărbători din această perioadă a anului, cum ar fi Advent, sărbătoarea Neprihănitei Zămisliri, Ziua Sfântului Nicolae, Ziua Sfântului Ștefan, Anul Nou, și sărbătoarea Epifaniei (Boboteaza). Crăciunul în Africa de Sud este o sărbătoare legală sărbătorită pe 25 decembrie. Multe tradiții europene sunt menținute în ciuda distanței față de Europa. Pomi de Crăciun sunt împodobiți în casele oamenilor și copiii primesc cadouri în șosetele lor. Pomi tradiționali de Crăciun
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
pentru scurt timp de Pr. Mitică Rebega. Apoi va fi ocupata de Pr Budianu Toderică, iar la inițiativa sa și a credincioșilor între anii 1992-1993 va mări Biserica și va fi pictată în tehnica fresco, fiind sfințită de către P.S. Episcop Epifanie Norocel, episcop al Eparhiei Buzăului și Vrancei. În anul 1996 parohia devine iarăși vacantă fiind ocupată în același an de Pr. Băieșu Corneliu. Acesta se va îngriji de reamenajarea clopotniței, aceasta fiind reconstruită aproape în totalitate. După anul 2000, prin
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
hram, loc destinat săvârșirii mesei praznicale din ziua hramului - 6 decembrie. În septembrie 2006 parohia redevine vacantă, fiind ocupată la data de 19 Nov 2006 de preotul Stoicescu Gh. Georgian-Laurențiu, numit de către Episcopia Buzăului și Vrancei prin bunăvoința P.S. Sale Epifanie. Din aul 2009 parohia este administrată de preotul Măciucă Iulian George.
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
acel moment, Iancu se afla împreună cu Vasile Macarie Moldovan și alți români în biserica reformată, unde duceau tratative cu ungurii din oraș, care cereau insistent ca românii să depună armele. Alte presupuse iubite ale lui Avram Iancu ar fi fost Epifania Șuluțiu din Abrud, apoi soția medicului Kalcher din Abrud, dar toate sunt doar zvonuri și nu există nici o dovadă asupra lor, după cum nu există nici asupra Johannei Farkas. [[Fișier:RO HD Tebea 2011.3.jpg|thumb|right|300px|Mormântul lui
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Noe”, de preotul Iosif Trifa, din Sibiu. Autorul era întemeietorul și conducătorul pământesc al Mișcării Oastea Domnului, înființată la 1 ianuarie 1923, la Sibiu, o mișcare de regenerare moral-spirituală a poporului român în granițele ortodoxiei străbune. Cartea a fost o epifanie pentru proaspătul absolvent. Pe 8 iunie, în duminica Rusaliilor, terminând lectura cărții, el a simțit că trebuie să-și schimbe viața, așa cum autorul, în final, o propunea fiecărui cititor. Printr-o scrisoare adresată centrului Oastei din Sibiu, îl ruga pe
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
inspirată de credințele filozofico-religioase ale Indiei. Fantasticul oriental urmărește, potrivit lui Nicolae Steinhardt, descifrarea simbolurilor lumii înconjurătoare, având un tâlc ascuns. Bucureștiul, locul acțiunii din „Secretul doctorului Honigberger”, este centrul inițiatic al literaturii lui Mircea Eliade: „un oraș plin de semne, epifanii, un oraș inițiatic cu străzi care ascund mistere vechi și indivizi care poartă cu ei, fără să știe, mituri”. Fiecare clădire veche a Bucureștiului pare să ascundă o taină, precum casa doctorului Zerlendi, pe care naratorul o consideră drept "„una
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Glodului, iar după ce a rămas văduv și și-a rânduit cei 9 copii, s-a călugărit la Mănăstirea Neamț, loc unde se odihnește astăzi. Ioan Argatu a urmat școala cu 5 clase din Valea Glodului, apoi, la îndemnul unchiului său, Epifanie Crăciun, starețul Mănăstirii Cocoș din Dobrogea, a mers la Seminarul Teologic cu 8 clase din Dorohoi, după care a urmat și absolvit Facultatea de Teologie din Cernăuți. În paralel cu studiile teologice, a urmat cursurile Școlii Militare din Bacău, obținând
Ilarion Argatu () [Corola-website/Science/308546_a_309875]
-
care s-au aflat B. Aproliv, Z. Knijevschi, J. Bogorov, L. Karavelov, R. Zinzifov și C. Miladinov. De pe pământul românesc au stăruit pentru renaștere numeroși bulgari, între care Diaconul Ignatie, cunoscut sub numele de Vasil Levski, activ pe la 1864. Episcopul Epifanie Norocel al Buzăului vorbește cu mult respect despre relația deosebită pe care a avut-o mai ales în sec. XIX-lea, Biserica Ortodoxă Română cu , cum a colaborat Sfântul Sofronie Vraceanski cu românii și s-au ajutat reciproc. Tot la
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
reconstruită) a IPS în satul buzoian Valea Viei din comuna Pătârlagele și a fost dezvelit un bust al acestuia în fața casei. Cu acest prilej s-a celebrat o slujbă de comemorare de către un sobor de preoti, în frunte cu PS Epifanie Norocel, episcopul Buzăului și Vrancei . A publicat numeroase studii de dogmatică, apologetică, istoria religiilor, etc. Este autor de traduceri și de manuale de religie.
Irineu Mihălcescu () [Corola-website/Science/309498_a_310827]
-
virginitatea). Doctrina pururei feciorii nu trebuie confundată cu cea a Imaculatei Concepții a Mariei, care se referă la conceperea miraculoasă a Fecioarei Maria fără să fie atinsă ("macula" în latină) de păcatul originar. Termenul grecesc "" ("Pururea Fecioară") este atestat de Epifanie al Salamisei încă de la începutul secolului al IV-lea și este des folosit în liturghia bisericilor ortodoxe. , (punctul 499), include termenul "Aeiparthenos" și în ceea ce privește dogma (Hristos este), (punctul 57), declară: "Nașterea lui Hristos nu a afectat fecioria desăvârșită a mamei
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]