231 matches
-
mai ales la motocicliști), la sportivi sau prin cădere de la înălțime. Mecanismul comun de producere al fracturilor de talus este cel de hiperdorsiflexie forțată al piciorului pe gambă și compresiune în cădere de la înălțime cu talusul cuprins între calcaneu și epifiza distală a tibiei. Particularitățile acestor fracturi sunt datorate caracteristicilor anatomice și funcției biomecanice speciale ale talusului, aportului sangvin deficitar, precum și frecvenței mari a complicațiilor tardive de temut (necroza avasculară și artroza posttraumatică). Aproape 60% din suprafețe talusului sunt cartilaginoase, nu
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
încă, sub diferite forme, la mai multe specii de vertebrate și chiar și omul are, ascuns adânc în creier, un organ special, încă prea puțin cunoscut, care era cândva asociat acestui ochi. La om, e vorba despre glanda pineală, sau epifiză, un mic organ așezat aproape în centrul creierului și a cărui funcție secretoare este încă prea puțin înțeleasă. Se știe că este influențată de lumină, că are legătură cu ciclul zi-noapte, cu somnul și cu dezvoltarea sexuală, dar ne rămân
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
nu-l mai au; ceea ce rămas din complexul pineal este doar glanda pineală. La fel stau lucrurile și la mamifere, inclusiv la om; noi nu mai avem în creștet un astfel de organ fotoreceptor. Ne-a rămas însă glanda pineală/epifiză, iar studiile arată că ea a fost asociată, la origine, cu simțul văzului sau, cel puțin, cul fotorecepția. De exemplu, studiul alcătuirii celulelor din care este formată predominant glanda, numite pinealocite, arată că ele prezintă similarități frapante cu celulele fotoreceptoare
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
că ea a fost asociată, la origine, cu simțul văzului sau, cel puțin, cul fotorecepția. De exemplu, studiul alcătuirii celulelor din care este formată predominant glanda, numite pinealocite, arată că ele prezintă similarități frapante cu celulele fotoreceptoare din retină. Dar epifiza are azi o funcție secretoare, producând diferite substanțe dintre care cea mai cunoscută este melatonina, descoperită în 1958. „Cunoscută” e un fel de-a spune; de fapt, sunt multe lucruri pe care nu le știm despre epifiză, „produsele” ei și
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
din retină. Dar epifiza are azi o funcție secretoare, producând diferite substanțe dintre care cea mai cunoscută este melatonina, descoperită în 1958. „Cunoscută” e un fel de-a spune; de fapt, sunt multe lucruri pe care nu le știm despre epifiză, „produsele” ei și rolul acestora. Se consideră că melatonina intervine în controlul dezvoltării sexuale, inhibând maturizarea și prevenind instalarea prea timpurie a pubertății; copiii au un nivel ridicat de melatonină, care scade după pubertate, iar leziunile grave ale glandei pineale
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
sexuale, inhibând maturizarea și prevenind instalarea prea timpurie a pubertății; copiii au un nivel ridicat de melatonină, care scade după pubertate, iar leziunile grave ale glandei pineale la copiii sunt urmate de apariția precoce a pubertății. Toate acestea sugerează că epifiza, prin hormonul ei numit melatonină, controlează dezvoltarea organismului în etapa prepubertară. Melatonina are, de asemenea, un rol în reglarea ritmului vieții în funcție de alternanța dintre noapte și zi. Noaptea, secreția mai crescută de melatonină favorizează instalarea somnului, intrarea organismului în modul
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]