628 matches
-
separarea temelor și tratarea lor oarecum distinctă. O primă asemenea temă privește limitarea intelectuală și criza harului conducător în lumea contemporană. Domnul Leu începe și își sfârșește eseul printr-o lamentație referitoare la imaginea dezolantă a summit-urilor europene, unde epigonii marilor fondatori ai creștin-democrației și ai Europei valorilor postbelice, se manifestă aidoma acelor sacerdoți care urmează dogmatic ritualul întrucât au uitat dogma, mesajul codificat în gest. De aceea predica lor se rezumă la procedură, în timp ce predica înaintașilor lor vorbea despre
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
al Imperiului Cezaro-Crăesc, îl primește cu brațele deschise. Acum ia contact cu filozofia timpului prin profesorii renumiți ai Universității vieneze. Și ceea ce este hotărâtor pentru el, publicarea în revista ,,Convorbiri literare” a primelor creații de valoare: ,,Venere și Madonă” și ,,Epigonii”. Iacob Negruzzi îl informează imediat pe Titu Maiorescu despre frumoasele creații ale necunoscutului poet. Un capitol aparte din viața lui este epoca veroniană, femeia care-i captivează toate simțurile și scrie cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
generații și a tuturor epocilor istorice, existența divino-umană în spațiul eclezial.” (Sf. Iustin Popovici, Omul Și Dumnezeul-Om Abisurile și culmile filozofiei. Op.cit. p. 33) Cu siguranță că marele nostru Mihail Eminescu anticipa panerezia secolului XX, a mișcării ecumenice, unde epigoni și pigmei ecumenici îi vor substitui pe venerabilii seniori < > apărătorii fideli ai Tradiției sfinte, prin asumarea existențială în Tainele Sfântului Duh, aceleași mereu și mereu înnoite prin lumina Revelației divino-umane dăruită de Mântuitorul Hristos Bisericii Sale și nicidecum ai unui
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
a fi Român, de a fi Creștin, de a fi Geniu, de a fi Profet-singura raționalitate și unica logositate întru desăvârșire. Profetul nostru Mihail Eminescu, de atunci, nu mai are nevoie de evaluare, de re-evaluare, de recunoaștere, de către critici, de către epigoni, de către detractori ori dușmani. Nu! Ceea ce este însă imperios necesar, ceea ce este demn de Națiunea noastră dacoromână este cunoașterea integrală a Geniului său profetic, respectiv a întregii sale Opere. El are nevoie de o Cinstire aleasă, care este de fapt
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
prieteni ai acestuia, care, cu toate divergențele de opinie, au slujit, cu toții, cultura românească. Important era spiritul creativ și dorința de a realiza lucruri cu adevărat importante. Cu atât mai mult tinerii de azi - în atât de multe cazuri doar epigoni, în ordinea culturii, a marii generații interbelice - ar trebui să fie mai pușin interesați de distrugerea „inamicului” de idei și să dea măsura adevărată a propriei capacități creatoare. Întorcându-ne pe tărâmul cercetării științifice, repetăm că, pentru istoricii culturii românești
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
atrocitățile petrecute în temnițele și închisorile românești, când voiau sa-i reeduce la Pitești, când mureau și îi îngropau în gropi comune, ca în vremea în care comunismul se instala în "Sfânta Rusie”. Nu putem să repetăm istoria pentru niște epigoni, cum scria Eminescu. Până la urmă, la scara istoriei, ce rămâne după noi? Trebuie sa pricepem vremurile pe care le trăim!... Eu nu pot să accept ca nepot de veteran de război - bunicul meu a luptat la Cotul Donului, a văzut
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
vreunui pământ necunoscut, ci de pământul copilăriei de unde el va contempla pe rând: Luna, Soarele, Luceferii. Originalitatea lui Eminescu este un proces complicat de înrădăcinare, devenit pentru prima oară în anul 1870, un manifest pe care-l găsim în poezia Epigonii. ,, Când privesc zilele de aur a scripturilor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci și mândre primăveri, Sau văd nopți ce-ntind deasupra-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
-Alecsandri și Alexandrescu iar sub raportul textelor, dintre cele mai substanțiale, fiecare autor fiind precedat de o copioasa notă biografica, carte ce a adus mari servicii învățământului românesc al timpului și lui Eminescu. Acesta carte a fost singura sursă a « Epigonilor », poezie trimisă de la Viena împreună cu « Venere și Madona » « Convorbirilor literare », ambele primite cu entuziasm de junimiști și mai ales de Titu Maiorescu și de publicul cititor, din care făcea parte și Veronica Micle. Cine este acest Eminescu?”avea să întrebe
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
limba română nu-i formator! Se agață de Eminescu, numele să-i răsune poetic! Chiar când din coadă-i sună ...escu, străin este de liric și epic! Degeaba vrei să fii etalon în exigențele poetice, când abia poți fi un epigon, iar textele nu sunt artistice! 15.01/2015 © Maria Filipoiu Regăsire Mă regăsesc în raza ta la care, cu greu am pătruns. Pe ea încerc să zbor în sus, că-i tot ce de la viață-aș vrea. De dorință nefirească
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
decis că Ovidius va avea un vlăstar în ale literelor, și acesta va fi Eminescu. Nu este o întâmplare că Luceafărul poeziei românești se simte urmașul Romei și își întreabă retoric, cu îndurerată mirare, contemporanii: „Voi sunteți urmașii Romei?” Nu epigonii erau coborâtori din vița „nobilă latină”, ci el, adevăratul urmaș-poet al lui Ovidius. Publius Ovidius Naso a rămas pentru eternitate la Tomis. La fel și Eminescu. Sub cerul mării, sub strigătele pescărușilor, sub strălucirea soarelui și a stelelor, Ovidius și
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
și drept, se știe, Eminescu-i, liantul dintre noi și Dumnezeu ! Născut pentru-a muri, trăind acut o veșnicie, El dusu-ne-a-n sfere-nalte pentru-al simți mereu ! Ne-au vrut, strămoșii noștri, să fim frumoși în toate, Dar astăzi suntem epigoni cu versul rupt în coate! Nu-i ușor a scrie versuri Când de toate ai a spune, Dând idei și înțelesuri Ce din suflet au să sune! Eminescu să mă ierte, ... Citește mai mult Nu erau, pe-atunci, nici „Site
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
și drept, se știe,Eminescu-i, liantul dintre noi și Dumnezeu !Născut pentru-a muri, trăind acut o veșnicie, El dusu-ne-a-n sfere-nalte pentru-al simți mereu !................................................................................ Ne-au vrut, strămoșii noștri, să fim frumoși în toate,Dar astăzi suntem epigoni cu versul rupt în coate!.................................................................................Nu-i ușor a scrie versuriCând de toate ai a spune,Dând idei și înțelesuriCe din suflet au să sune!Eminescu să mă ierte,... XXIV. NU ȘTIU CUM SUNT ALȚII, DAR EU..., de Virgil Ursu, publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
Cea care mi-a mănat mama de lângă mine. A pus un semn la picioarele mele pe care, m-a averitzat ea, n-am dreptul să-l depășesc. Iată de ce, m-a depășit el pe mine. Răsună un clopot în mine. Epigonii gândurilor mele trezesc fiarele pe care prezența ei le îmblânzea. Aș vrea să fiu acolo unde mi-i gândul, adică la mama...Cât de dor mi-i de omul care mă iubește mai mult decat mă iubesc eu? Oceanic! De-
PREMIUL I LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379393_a_380722]
-
lui. Pentru a ilustra trăsăturile baladistului Radu Stanca, Antonia Bodea a lecturat poemul închinat Ioanei d’Arc. În luarea sa de cuvânt, Voichița Pălăcean-Vereș a vorbit despre faptul că poetul, deși discipol și asistent al lui Blaga, nu este un epigon al expresionismului și că poezia sa, originală și proaspătă, poate fi considerată expresia „resurecției romantismuluiˮ. Interesant este și că opera poetică a lui Radu Stanca este bine consolidată în conștiința publicului, cu toate că acesta a semnat mai puțin de două sute de
CENACLUL LITERAR RADU STANCA, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379508_a_380837]
-
vor fi condamnați la ȘTERGEREA din ISTORIE... Nu se poate să se scoată legi noaptea împotriva propriului popor. Nu se poate să se condamne intelectualitatea românească, [cei] care au pătimit atât de mult... Nu putem să repetăm istoria pentru niște epigoni...” (P. S. Ambrozie-Episcopul Giurgiului) „Este, cumva, Legea 217/2015 o lege marțială?” (Marius Oprea) Există pe pământ, în fiecare nație, prezența unor oameni care nu ia sfârșit. Dincolo de epocile și generațiile în care au viețuit, ei continuă să trăiască. Prezența lor
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
de sublim, așa cum a fost/ este menirea Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Sfinților. Mihail Eminescu cel cunoscut și îndrăgit de majoritatea românilor și de alții, nu are granițe, nu are frontiere, nu mai are Domiciliu obligatoriu..., oricât de mult s-ar strădui epigonii, detractorii și pigmeii neaoși și alogeni, rămânând deapururi iubit în sufletele curate ale marilor Români, oriunde și oricând, în condiții de libertate, de persecuții sau de prigoană așa cum s-a întâmplat și în iarna anului 1950, la Odessa într-un
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
-i picteze nemurirea într-un ireal tablou, Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou, Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel. Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi, Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor? Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi. Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii? Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii. Citește
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
-i picteze nemurirea într-un ireal tablou,Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou,Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel.Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi,Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor?Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi.Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii?Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii.... II
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
vor fi condamnați la ȘTERGEREA din ISTORIE... Nu se poate să se scoată legi noaptea împotriva propriului popor. Nu se poate să se condamne intelectualitatea românească, [cei] care au pătimit atât de mult... Nu putem să repetăm istoria pentru niște epigoni...” (P. S. Ambrozie-Episcopul Giurgiului) „Este, cumva, Legea 217/2015 o lege marțială?” (Marius Oprea) Există pe pământ, în fiecare nație, prezența unor oameni care nu ia sfârșit. Dincolo de epocile și generațiile în care au viețuit, ei continuă să trăiască. Prezența lor
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
nostru mediu de salarizare Și a nivelului nostru mediu de muncă Creatoare Fără de care Noi nici nu am ști Pe ce lume am trăi, de copii! Slavă! Că el muncește și acum, Pentru noi, Și el, și cu ai lui, Epigoni, Stau la bază Înaintării noastre Pe noi culmi În societatea tot mai înaltă, În care ne vom înghesui din nou Proprietari, cu chiriași, Pe rații și venituri minim garantate, Muncind, La lopată, la pila, la șaiba, și la cazma, Pentru
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
Steaua noastră luminatoareA nivelului nostru mediu de salarizareși a nivelului nostru mediu de muncăCreatoareFără de careNoi nici nu am știPe ce lume am trăi, de copii!Slavă! Că el muncește și acum,Pentru noi,Și el, și cu ai lui,Epigoni,Stau la bazăînaintării noastrePe noi culmiîn societatea tot mai înaltă,În care ne vom înghesui din nouProprietari, cu chiriași,Pe rații și venituri minim garantate,Muncind,La lopată, la pila, la șaiba, și la cazma,Pentru îndeplinirea viselorTot mai edificate
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
Crăciun, publicat în Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016. Chagrin d'amour Toamna curgea frumos în colțul acela liniștit de oraș, pe strada ce purta numele unui poet local, mai puțin cunoscut, pomenit însă de Eminescu în celebrul poem „Epigonii”. Măriuca se obișnuise treptat cu viața la internat, deși programul era întrucâtva cazon: trezirea la 6,30, înviorarea la care fetele ieșeau cu greu, moțăind încă, spălarea la spălătorul unde curgea numai apă rece, îmbrăcarea, masa de dimineață, veșnicul ceai
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
cărțile și caietele pentru a doua ziși apoi ... Citește mai mult Chagrin d'amourToamna curgea frumos în colțul acela liniștit de oraș, pe strada ce purta numele unui poet local, mai puțin cunoscut, pomenit însă de Eminescu în celebrul poem „Epigonii”. Măriuca se obișnuise treptat cu viața la internat, deși programul era întrucâtva cazon: trezirea la 6,30, înviorarea la care fetele ieșeau cu greu, moțăind încă, spălarea la spălătorul unde curgea numai apă rece, îmbrăcarea, masa de dimineață, veșnicul ceai
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
-i picteze nemurirea într-un ireal tablou, Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou, Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel. Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi, Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor? Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi. Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii? Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii. Referință
OMAGIU (SONET XXXII ) de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380935_a_382264]
-
în sat) În următorul capitol - Pro patria - în dragostea întru iubirea și apărarea gliei strămoșești, timbrul și ideea poetică urcă în sunetul de bronz al clopotului de la biserica din satul natal. Luând asupră-și vina unei nații - ca Eminescu, în Epigonii - poetul atacă tarele actualității în imprecații sacerdotale: Despicând metafore cu dinții, Într-un gest perfid, tulburător, Renegăm origini și părinții, Ca să fim pe placul tuturor. Nu contează sângele de mamă, Nu contează sângele de frate - Într-o castă care se
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]