25,862 matches
-
și control, e de a-i supraveghea, cenzura și manipula pe scriitori. De aici începe partea cea mai interesantă a cărții. Sînt introduși în scenă, sub nume anagramate, Paul Georgescu, Nicolae Labiș, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, Radu Cosașu însuși (cu episodul "adevărului integral"), Eugen Barbu, Petru Dumitriu, Lucia Demetrius ș.a., întreaga viață literară în timida deschidere "cu voie de sus", de la începutul anilor '60. Transformate în personaje ale unor întîmplări intrate - unele - în folclorul lumii literare românești (nu pot să-mi
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
decide, în cele din urmă, să emigreze. în scopul obținerii pașaportului e scoasă din mînecă în ultimul capitol o franțuzoaică ce își plătește cu viața generozitatea de a-l ajuta, fiind ucisă de Securitate (pe parcursul cărții mai sînt și alte episoade cu ingrediente picante pe gustul popular occidental, de la o sugestie de homoerotism la practici oculte). Nouă și interesantă e însă perspectiva asupra epocii și oamenilor, din punctul de vedere al comisarului politic, deși, recunosc, mi-ar fi plăcut mai mult
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
niciodată nu s-ar supăra pentru așa fleacuri. În fond, noi să fim sănătoși, că ne descurcăm...Tema "descurcării"e sancționată, cu o anume amărăciune de pedagog dezamăgit în așteptările lui de la societatea pe care, lato sensu, o educă, în episodul călătoriei cu trenul, pe care Mircea Bănceu și soția lui, Mara, o fac în compania unei gospodine flecare. Cea din urmă, însoțită de tăcuta ei fiică, un copil supradotat, din cîte zice mama, își amintește duios vremea "dinainte", cînd neoficial
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
al aceleia unde a predat, dacă a existat vreodată, Zaharia Fărîmă. Povești care nu se leagă, nume schimbate, "alunecări" în timp și spațiu transformă "explicația" editorului, care doar "postfațează" romanul propriu-zis, într-o posibilă cheie de lectură. Din perspectiva întregului, episodul "Cicero" este trecutul necesar, care face posibilă închegarea unei retorici de tip Mircea Eliade, mizînd pe rupturi de nivel, pe călătorii incredibile, pe "insolitări". Privit în sine, fără adăugata ramă, ceea ce este, totuși, mai profitabil, rămîne o bună alternativă la
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
Tîrziu nu e niciodată. Și cu volumina ce facem? Le lăsăm pe mal. Dacă vrei să le arunci, Gaius, n-am nimic împotrivă. Pe tine tot te trece magistrul. Iar pe mine, că-s prietenul tău." Mai tîrziu, la cofetărie, episodul continuă în același stil degajat: "Stai așa, negrule, că nu-i gata. Ce bem, Gaius? Suc de mandarine. Nu este la noi. Cum nu este, măi negroidalule? La noi este: vin, fiertur amei la ghiaț, sirop smochin. Atît? Numai. Ce
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
nu vor fi "pregătiți" pentru opera sa și nu îi vor înțelege toate romanele (nici măcar cei francezi), împotriva dictaturii va face absolut tot ce era "posibil", va demisiona din fruntea României literare în semn de protest la Tezele din iulie (episod reluat de zeci de ori), prietenii îl vor trăda, va ieși din sistem, va pierde tot, va fi "marginalizat social", romanele îi vor fi împiedicate la traducere, va fi adevăratul disident (p.349), dar se va întoarce în țară contrariindu
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
forță. Vizitele mele la magazinul de unde închiriez filme au început să merite efortul motor investit. Și mersul la cinema se dovedește ceva mai productiv, pe marile ecrane începând să aterizeze lungmetrajele distinse cu Globuri de Aur. Dar, despre acestea în episodul următor. Destule "bunătăți" pentru a nu mai sta pe jar întrebându-mă dacă am despre ce scrie. La noutăți video, primul care mi-a sărit în ochi și mai apoi în mâini a fost cel intitulat Tinerețe și regizat de
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
lui Maiorescu și Eminescu, pe Creangă aproape că l-a uitat, iar pe Caragiale l-a privit cu un scepticism problematizat spectaculos și definitoriu pentru concepția mutației valorilor estetice (cum i-a privit, de altfel, și pe primii doi, în episoade separate). În această ecuație a sincronizării europene, Creangă și Slavici nu însemnau nimic, din punctul de vedere al lui Lovinescu. Trebuia, neapărat, să-i consacre Lovinescu lui Slavici studii speciale? Cred că ar fi trebuit. Îndreptăm astăzi o maximă exigență
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
un foarte util indice bibliografic (întocmit profesionist de Aurelia Stoica) și un mic album fotografic. E o modalitate dintre cele mai edificatoare de a reveni, în cunoștință de cauză, cu o bună parte din textele doveditoare pe masă, asupra unui episod important din viața noastră culturală, episod prea multă vreme complet ignorat. Revista "Meșterul Manole" apare într-un moment neprielnic literaturii: anii 1939-1942, înaintea angajării României în război, ani de declin și prefigurare a marasmului din ce în ce mai amenințător. Efervescența culturală a deceniului
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
profesionist de Aurelia Stoica) și un mic album fotografic. E o modalitate dintre cele mai edificatoare de a reveni, în cunoștință de cauză, cu o bună parte din textele doveditoare pe masă, asupra unui episod important din viața noastră culturală, episod prea multă vreme complet ignorat. Revista "Meșterul Manole" apare într-un moment neprielnic literaturii: anii 1939-1942, înaintea angajării României în război, ani de declin și prefigurare a marasmului din ce în ce mai amenințător. Efervescența culturală a deceniului patru rămăsese în urmă, iar vitalitatea
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
Gh. Brătianu și alții. M-a purtat cu vorba vreo trei ani, apoi am înțeles că nu vrea, chiar dacă m-am oferit să suport cheltuielile... Am propus Televiziunii să facă un film intitulat: Minciuna în comunism care numai după cîteva episoade s-a întrerupt fără nici o explicație. S-a promis o revizuire, o "recitire", o reconsiderare a valorilor literare după 1944. Cu puține excepții, criticii nu s-au întors în trecutul care se dovedește că... nu mai trece. Valorile și ierarhiile
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
ultimul de la Opera Națională din București), cu contribuții ale unor actori, precum Raluca Botez, Petre Voicu și Florin Roșu, coregraful a conceput un spectacol care pleacă de la lumea visului unui copil. Primul act tatonează în această direcție, prin mai multe episoade solistice sau de grup. Al doilea act însă nu mai are acest liant și, în plus, fiecare moment coregrafic, de pe tot parcursul spectacolului, este izolat de celelalte, prin stingerea completă a luminii, ceea ce fragmentează prea des și prea dur curgerea
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
atitudinea lui Cioran, Eliade sau Ionesco față de opțiunile lor politice de tinerețe, în general, și de apărare a ilustrului părinte, a dominat articolele și recenziile la apariția ediției românești de la Humanitas, lansată la Institutul Francez din București. Studiul în două episoade Ionesciada, apărut în numerele din aprilie și mai 2003 ale revistei "22" sub semnătura lui Mircea Iorgulescu, propune însă o lectură aplicată și competentă a Portretului scriitorului în secol, considerat drept un exercițiu de "critică prin călăuzire" prin biografia și
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
nici o legătură cu ideologia sunt supuse aceluiași regim. Abia în 1964, când se produce un vag dezgheț ideologic și sunt eliberați din închisori deținuții politici, publicațiile cu caracter tehnico-științific sunt și ele eliberate dintre gratiile fondurilor D și S. Un episod din comedia istoriei îl constituie scoaterea din circulație de către partidul comunist - după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu în 1965 - a documentelor partidului comunist anterioare, în conformitate cu Instrucțiunile nr. 1003 din 15 august 1968 privind
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
și-ale slugilor preaplecate din presă a dobândit un nou nume: Ucraina. Ca la o comandă și ca din gură de șarpe, Traian Băsescu și susținătorii lui au fost acuzați că vor să arunce România în haos. Parcă retrăiam un episod din romanul lui Hawthorne, "Litera stacojie", când comunitatea cu mentalități de Ev Mediu îi înfiera, la propriu, pe cei care aveau curajul să iasă din canonul strâmt al prejudecăților. De data asta, litera pe care ne-o trântea simbolic pe
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
au pus la cale, încă din 2004, când s-au repezit la jugulara televiziunilor și la boașele boșilor din presa scrisă. Atunci a început marea fraudă, iar la 28 noiembrie n-am asistat decât la ultimul și cel mai nesemnificativ episod. Frauda s-a desfășurat lin: cu mituirea delicată, unde s-a putut, prin abaterea vigilenței și prin anestezierea cu grăsuliile reclame direcționate de Năstase acolo unde durerea era mai mare. Din acest punct de vedere, presa românească a dovedit că
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
prostită de comuniști. Al doilea lucru legat de comparația cu Ucraina sugerează că românii ar fi capabili de-un comportament asemănător. La acest capitol cred că ne auto-flatăm. N-avem nici pe departe demnitatea ucrainienilor. S-a văzut și în episodul Bîstroe, când iarăși ne-am dovedit, în linia supușeniei iliesciene, niște lași de ultimă speță. Probabil că ucrainienii simțeau că au de-a face cu niște cârpe, și n-au ezitat să apese până la refuz pedala abuzului. Partea cu adevărat
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
așteptări reduse față de cei care nu aparțin clasei ei, dar foarte ridicate în ce privește egalii (Martha Bibescu e cea căreia are cel mai mult să-i reproșeze pentru a nu se fi ridicat la nivelul moștenirii genetice și al educației primite; episodul pe care-l povestește și asupra căruia revine, trădarea germană a Marthei și asumarea de către ea a unor merite pe care nu le avea, nu e încă lămurit de biografi). Nepoata lui Odobescu e reticentă față de evrei (nu crede într-
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
sentiment al răspunderii față de societatea românească, cu mijloace materiale modeste și cu spirit de sacrificiu, trebuie adus necontenit la cunoștința celor care conduc țara, ca termen de comparație pentru propria lor contribuție, jalnică, la cunoașterea de către noile generații a tragicului episod comunist din istoria României. Totodată, el poate deveni un subiect de reflecție pentru acei intelectuali care nu fac decât să se studieze cu încântare în oglindă, insensibili la ceea ce se întâmplă în jurul lor și îndeosebi la rușinoasa amnezie colectivă de
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
e, mai mult decât orice, un povestitor. Inventariază, cu pasiune de colecționar, figuri, întâmplări... Foști camarazi sau torționari, victime, vagi contururi ale unor ființe umane. Henek König e un ungur transilvănean. Bucuria vieții simple (și autorul consemnează aici un vechi episod care a devenit subiect de bancuri la noi: Se ducea adesea duminica prin pădure cu tatăl său, amândoi cu pușca. ș...ț ca să tragă în români. Și de ce să tragă în români? Pentru că sunt români, îmi explicase Henek cu o
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
remușcări? Nu: de ce să aibă? Exista o altă cale de supraviețuire?" Și portretele pot continua, căci Levi își sfârșește de-abia acum galeria începută în Mai este oare acesta un om? Imaginea copilului în lagăr sau a sufletului pervertit alcătuiesc episoade succesive care îl marchează pe scriitor. Primele două capitole ale romanului stau sub semnul refacerii și al pseudolibertății. Căci elogiul rușilor, văzuți ca niște divinități salvatoare, e completat de o remarcă amară. Prima baie "umană", odată intrați în mâinile a
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
spitalului și închisorii, al martirajului mai ales pentru vinovății născocite, cartea se desfășoară pe două registre stilistice și temporale, unul evocator, amplu, narativ, și celălalt, un fel de prolog-cortină care trenează premeditat de-a lungul întregii istorii, întrerupând sau prefațând episoadele, singura legătură cu masivul corpus epic fiind cele patru personaje lansate într-o anxioasă confruntare; Sophia, Caterina, Prunaru și Lostun dețin sfârșitul firelor narative ce urmează a fi explorate în timp și spațiu. Fapt e că patrula de noapte a
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
pragmatism) înrâurite fie de cruzimea ideologiilor, fie de noroc (memorabil este tandemul Acseni, tatăl Caterinei, fanfaron benign și arivist levantin, și damnatul Vlaste, tatăl prezumtiv al Sophiei și condamnat la moarte, mai ales, pentru ceea ce nu a făcut). Secvențele și episoadele romanului învederând destine sub grilă comparatistă, se succed după o secretă regulă a armonizării contrariilor sau a afinităților elective; când mozaicul este aproape complet și urzeala se îndesește substanțial, cititorul se află deja la capătul unei "amețitoare ulisiade", încă prizonier
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
literaturii înalte, este semnificativ locul ocupat de Cartagina în tematica epopeii latine. în Războiul punic, cel dintâi poem epic al romanilor, Naevius, combatant în primul dintre cele trei războaie punice, relatează evenimentele la care au luat parte și inserează totodată episodul legendar al întâlnirii Didonei cu Enea pentru a lămuri conflictele istorice declanșate de încercarea cartaginezilor de a răzbuna ofensa adusă reginei lor mitice. în Analele redactate la câțiva ani după încheierea celui de-al doilea război punic, Ennius, poet cu
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
asupra figurii lui Enea, ca și a luptei dintre romani și cartaginezi, văzută drept simbol al confruntării cosmice dintre Iubire și Ură, Concordie și Discordie. în epoca în care Augustus întemeiază colonia care va deveni capitala Africii romane, Vergiliu plasează episodul cartaginez într-un punct decisiv al traiectoriei fizice și spirituale a lui Enea: abia după ce trece prin proba iubirii pentru Didona, fugarul dezorientat de la Troia devine eroul conștient de misiunea sa de întemeietor al unei cetăți menite să stăpânească lumea
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]