1,945 matches
-
și printre care nu se va număra Sanda, și nici eu personal, tradiționale cum suntem) și care ar putea duce la capăt fantasmele puse de tine În discursul respectiv, iar a doua coloană, la fel de imperfectă, să fie exact teoretică și epistemologic foarte clară, conceptuală, aproximând discursiv ceea ce prima coloană ar practica, să spunem. Ovidiu Mircean: Eu cred că suntem Într-o postură foarte ingrată, suntem ca o adunare de ursitoare care acum trebuie să hărăzim destinul unui nou-născut. Problema este ingrată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care pornește de la modele și paradigme din fizică și din științe tari, din științe ale naturii care au produs o breșă mult mai importantă decât ceea ce trăim noi În literatură și În estetică. Acolo a avut loc o mare răsturnare epistemologică, o mare revoluție cognitivă, odată cu fizica cuantică, cu modelele cosmologice relativiste, care pe urmă au impulsionat și au hrănit demersurilor nu doar ale fizicienilor, ci ale tuturor teoreticienilor. Tot apropo de aceasta, nu aș fi de acord cu Horea că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
subtil și - sper - eficient pedagogică. Autorul Încearcă să Înțeleagă fenomenul, are o disponibilitate comprehensivă și nu adoptă o atitudine agresivă În contra civilizației imaginii, așa cum aceasta apare la mulți cercetători europeni. Corin Braga: Ceea ce ne prezintă Doru Pop este o atitudine epistemologică oarecum dezideologizată și dezinvestită afectiv. Or, mi se pare că discursurile europene, cel romantic, cel „iraționalist”, cel psihanalitic, aveau În general o puternică investire afectivă, care făcea din ele un discurs cvasiideologic. Ele urmăreau să transmită o serie de informații
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cel comunist ți se pare, pe bună dreptate, un model nefuncțional, impus cu forța și menținut doar În mod artificial. Iar această incoerență sistemică o gândești ca pe o structură anarhetipică. Însă eu vorbesc de arhetip vs anarhetip În termeni epistemologici, În termeni de scenarii explicative. Comunismul, societățile totalitare sunt construite pe conturul unui scenariu explicativ și configurativ unic, centrat, monodimensional, pe care Încearcă să-l impună la toate palierele societății. Din această perspectivă nu are importanță că Uniunea Sovietică a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
valoare, erudiție și spiritul partizan cu care Max Weber s-a luptat cu atâta eroism au fost în mare parte estompate... a venit vremea sociologilor, a economiștilor și informaticienilor... Așa cum credibilitatea politică a Departamentului depindea de imaginea profesionalismului dezinteresat, credibilitatea epistemologică a disciplinelor se bazează pe o obiectivitate pozitivistă, care poate fi definită în teorie și doar aproximată în practică”. Barry M. Katz, Foreign Intelligence: research and Analysis in the Office of Strategic Services, 1942-1945 (Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1989
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
din rațiuni statistice, pe cei mari (Sandu, 2000). Puțini autori au îndrăznit să contrazică mitologia susținută ideologic și academic pe care se bazează concepția cotidiană cu privire la noua clasă a capitaliștilor români, însă ei există (Zamfir, 2004). Problema reală este una epistemologică. Există multă informație empirică, deși nesistematic culeasă, care se referă la capitaliștii români, dar nici o construcție teoretică suficient de cuprinzătoare pentru a permite integrarea acestei informații. Ceea ce îngreunează și mai mult construcția teoretică este predominanța ideologiei asupra teoriei. Diferența esențială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comparată, lucrare deschisă de volumul Teoria (1992). Deziderat conceptual și metodologic evident și în Direcții în poezia secolului XX, stabilirea corespondențelor active între formele de exprimare artistică impune studierea comparată și sistematică a verigilor care alcătuiesc fenomenul de cultură. Finalitatea epistemologică explică și preocupările de istoria artei în activitatea lui G. Și de această dată este limpede preferința pentru viziunile globale, de amploare. Alături de alți specialiști, va contribui la întocmirea unei istorii a picturii românești (Pictura românească, 1977). Va investi eforturi
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
America de Nord, Rusia...). Alegerea limbilor de comunicare poate fi revelatoare pentru multiple probleme: includerea sau nu a unui spațiu cultural Într-un centru de cercetări (rusă la CMB, de pildă); participarea inegala la schimburile internaționale, În funcție de stăpânirea englezei; divergențele de orientări epistemologice Între lumea anglo-saxonă și lumea francofona, În cazul anumitor discipline din științele sociale și politice. Definițiile restrictive ale excelentei (de exemplu, Într-un formular de la Collegium Budapest, În funcție de numărul de publicații În engleză) dau dovadă clivajului și contradicțiilor pe care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
descrierea și explicarea diferitelor probleme, carențe, disfuncționalități și traume familiale (certuri, neglijențe, violențe, abuzuri etc.) inclusiv psihologii scot în evidență determinarea tranșantă a factorilor (macro)sociali, dintre care sărăcia (asociată cu școlaritatea redusă) este decisivă. Satisfacție din punct de vedere epistemologic, ca sociolog, adâncă mâhnire, ca umanist, pentru gravele inegalități ce există în lume. Mai precis, în cazul de față, pentru amara concluzie că asistența și terapia, cu toată importanța lor socială de netăgăduit, au o putere redusă exact acolo unde
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă ca cele două planuri să fie distincte, ci, dimpotrivă, prezentate ca pură realitate. Aceste obstacole pot fi depășite prin diferite tactici psihologice și prin precauția necesară în interpretarea datelor interviului. De altfel, P. Bourdieu (1999) ne avertizează că prudența epistemologică ar trebui să funcționeze din plin când este vorba, în general, să ne bazăm pe „povestea vieții” relatată de subiecți. Aceștia au tendința de a articula astfel evenimentele prin care au trecut, încât să aibă - ca orice poveste - un început
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
realități de către grupul însuși (emic). Grav este - teoretico-metodologic și practic-aplicativ - când imaginea rezultată e indistinctă, când survine imposibilitatea decelării emicului de etic, a fenomenului de percepția și explicarea lui de către subiecții actori, sau când, printr-o aparentă sau reală inocență epistemologică, eticul este substituit aproape total prin emic. E adevărat că la o scrutate mai riguroasă ne dăm seama și de un alt fenomen: orice reprezentare a imaginii emice a unui grup de către un cercetător străin este, la rândul ei, o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
economică și politică, putere deținută în general de bărbați. Această poziție este amplu argumentată de susținătorii teoriei conflictului, teorie opusă în cele mai multe puncte paradigmei structural-funcționaliste. Orientarea funcționalistă în explicarea apariției familiei poate fi interogată și dintr-un punct de vedere epistemologic mai larg: îngrijirea copiilor, reglementarea relațiilor sexuale, cooperarea și schimbul, responsabilitățile sociale sunt probleme care puteau fi soluționate și prin alte aranjamente. Explicațiile funcționaliste sunt în mare parte de genul post festum, adică ceva s-a întâmplat și noi credem
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o valoare, androginia apare mai mult ca un handicap decât ca un atu. De altfel, modelul androginic a fost criticat nu doar de apărătorii distinctivității psihosociale bărbat-femeie, fie ei tradiționaliști conservatori (superioritatea bărbatului), fie complementariști, ci și dintr-o perspectivă epistemologică și filosofică mai largă. În primul rând, i se reproșează că prin operaționalizarea sa metodologică, el nu poate surprinde complexitatea identificărilor, situațiile în care persoanele preferă ca pe anumite dimensiuni să fie pe deplin masculine sau feminine, în timp ce pe altele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multe idei mai sus enunțate, cititorul poate identifica lesne o înaltă consonanță cu dezvoltările metodologice realizate în secvența inițială a cărții dedicată abordării complexe a familiei (capitolul 1). Consensualitatea este întâlnită în multe considerații contemporane privind maniera dorită în exprimările epistemologice ale științelor socioumane. Caracterul lor mai mult deziderativ decât efectiv nu le depreciază statutul ideatic, ci îndeamnă, ca orice ideal, la mobilizare. Capitolul 9tc " Capitolul 9" Repere teoretice ale asistenței și terapiei familialetc "Repere teoretice ale asistenței și terapiei familiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1973), „Atitudinea față de valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului, CCPT, București. Iluț, P. (1983), „Comunicare terminologică în disciplinele socioumane: emic și etic”, în Studia Universitatis, Seria Philosophia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1985), „Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri”, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1986), „Tentația globalității exacte”, în A. Marga (coord.), Cunoaștere și acțiune, Editura
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dinamicii lor, o focalizare aparte primind reprezentările sociale. Și nu întâmplător, deoarece „reprezentarea socială”, așa cum a conceput-o Serge Moscovici încă în anii ’60 și cum au demonstrat ulterior alți renumiți psihologi sociali europeni, este un concept cu fecunde rezonanțe epistemologice și pragmatice. Astfel încât se poate vorbi astăzi despre o adevărată școală, o mișcare a reprezentărilor sociale, o paradigmă în care, explicit sau implicit, lucrează și mulți tineri cercetători români. În Iluzia localismului și localizarea iluziei am încercat să conving că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dorești să contribui la dezvoltarea umanității și dacă dezvoltarea umanității înseamnă promovarea adevărului, atunci... (2)”. Dificultăți mari ridică traducerea în limbajul logicii formale a enunțurilor de tipul (3). Încercări există, dar până acum ele nu ating stadiul desprinderii de considerații epistemologice, psihologice și sociale generale; nu ajung la neutralitate de conținut, la logică propriu-zisă. De fapt, cel puțin în intenția lucrării de față, mult mai important este tocmai conținutul, referențialii ontici ai acestor judecăți, problemă oarecum independentă de foarte probabilele progrese
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
individului și a relațiilor acestuia în mediul social, și mai puțin la o analiză culturală și istorică a rolului structurilor axiologice. Sistemul de valori și norme proprii unei culturi sau unui grup reprezintă probabil conceptul cu cea mai mare semnificație epistemologică în explicarea raportului dintre grupuri (societate) și profilurile de personalități individuale. Dezirabilul social, concepțiile - cerințe despre cum trebuie să arate un om normal al culturii (comunității) respective - tind să afecteze, prin mecanisme complexe, înseși structurile mai stabile ale personalității, ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la anumite grupuri, inclusiv în colectivitățile școlare, o considerabilă constanță a rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive pe același grup (studii longitudinale). 2) Se ridică grava interogație epistemologică dacă prin destul de laborioasa muncă de cercetare implicată în analizele sociometrice nu „forțăm uși deschise”. Oare simpatiile și antipatiile, indiferențele și falsele percepții nu sunt ele vizibile cu ochiul liber? N-ar fi suficient să stăm de vorbă cu un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ele. Luările de decizii în practica obișnuită a grupurilor sunt pândite de aceste pericole și de altele, desigur, dar ele nu sunt atât de frecvente cum lăsau să se înțeleagă concluziile cercetărilor psihosociale inițiale. Funcționează aici un efect de natură epistemologică. Investigațiile s-au focalizat prioritar asupra cazurilor decizionale spectaculoase, și mai rar asupra celor obișnuite, care sunt „normale” și mai puțin interesante. Studii mai extinse, comparative, pe contexte socioculturale diferite, au arătat, bunăoară, că de foarte multe ori grupuri de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
URSS și altele), de a descifra actorii principali și traiectoria evenimentelor, într-un cuvânt „dinamicile mișcărilor contestatare” (care e și titlul cărții), și de a sesiza aspectele comune. Cu toate că în lucrare se bate mult moneda pe ideea originalității acestei opțiuni epistemologice, este, în fond, vorba despre ceea ce a devenit clasic cunoscut ca „studiu de caz multiplu” (vezi și Iluț, 1997). Oricum, concluzia de final (pp.314-315) a demersului este că, în ciuda unor mecanisme și traiectorii specifice fiecărui episod, se pot desprinde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și relația ei cu comportamentul”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Sociologia. Iluț, P. (1973b), „Atitudinea față de valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului (volum colectiv), Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Philosophia. Iluț, P. (1985), Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
studiul aleatoriu al unui domeniu atât de important și au subliniat necesitatea constituirii comunicării ca domeniu de cercetare autonom. Această tendință - de altfel, perfect justificată de evoluția ariilor de cercetare - ne introduce concomitent într-un impas de sorginte axiologică și epistemologică. Demersul în cauză trebuie să răspundă la o întrebare simplă în aparență: poate comunicarea să fie disociată de procesele psihosociale pe care le însoțește și care i-au stat drept justificare la propria naștere? Această dualitate este deopotrivă un risc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care sunt în multe cazuri contradictorii. În același timp, merită precizată și viziunea interdisciplinară prin care un fenomen înțeles și explicat de materii școlare diferite poate conclude spre contradicții (explicațiile corecte în cadrul unei discipline pot fi considerate greșite în câmpul epistemologic al alteia). Un alt fapt important ne arată că oamenii, în genere, sunt din ce în ce mai puțin pregătiți pentru a face față avalanșei demografice a ultimilor ani, fenomen care conduce la intrarea în contact - pe parcursul vieții - cu mult mai multe persoane în vederea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trece la conflictul pe probleme menit să crească implicarea și coeziunea, pe de o parte, și să ajute la învățarea creativă și participativă la membrii grupului, pe de altă parte. Totuși, termenul coeziune - aparent simplu de reliefat în urma cercetării câmpului epistemologic al acestor definiri - posedă potențialități mult mai complexe în plan practic. Mai precis, coeziunea poate îmbrăca și aspecte negative (cum ar fi fenomenul de gândire de grup - groupthink), poate fi îmbunătățită ori poate suferi reducții în urma influenței acelorași variabile sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]