4,405 matches
-
Și mi-am amintit că și dumneavoastră preferați acest scurt roman, pe incomparabilul Foma Fomici. Voi reciti cartea! Acum cîteva zile, la radio, aud pe cineva, un moșneguț, că scrie multe scrisori, chiar de patru pagini, și că știe că epistolele sale au valoare “estetistică”! Cred că era o emisiune de duminică, “ora satelor” sau așa ceva! Oricum, sper ca și scrisorile mele, chiar dacă doar de două pagini, să aibă o valoare estetistică!! Îmi place la nebunie cuvîntul acesta: estetistică! * De fapt
Și trece, trece, trece timpul ca o trăsurică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13002_a_14327]
-
de ministru plenipotențiar la Atena, în anii primului război mondial. Preocuparea lui Blaga pentru sănătatea soției sale transpare atât din această scrisoare, cât și din altele publicate în revista “Manuscriptum”. Folosesc acest prilej pentru a face câteva considerații despre destinatarul epistolei de față, Nicolae Filodor. Căutând date despre familia lui, am constatat cât de puțin se știe despre ea, în ciuda apartenenței, în perioada regalității, la protipendada bucureșteană. Câteva lămuriri am primit de la doamnele Ioana Racottă și Maria-Luiza Flonta (n. Călugăreanu), nepoate
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
pe mal încercând cu vârful degetului spiritualitatea arhaică. A coborât în mijlocul unor lumi care au dat asemenea sinteze mentale, intuiții fundamentale ale universului în care trăiau, le-a organizat, le-a căutat coerența, „realitatea”, pentru a le trimite apoi în epistole către cititorul „competent”.
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
portretul său interior și individualitatea stilistică. Ele, de fapt, nu au stil, sunt pur informative, dar nu lipsite de importanță, atât în privința biografiei lui Rebreanu, cât și a vieții literare românești din prima aproape jumătate a secolului trecut. În cele mai multe epistole, scriitorul solicită împrumuturi bănești, colaborarea la o revistă (către G. Ibrăileanu), intervenții la autorități, când cu cererea guvernului de la Budapesta de a fi extrădat în Ungaria (1910) (Către Mihail Dragomirescu), amânări de plata chiriei, angajarea ca translator în 1914 și
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
somau, sub amenințarea cu moartea, s-o elimine de pe scenă pe „jidanca” Lelia (Leni) Caller. Niculae Gheran ne informează că și în aceste condiții dure, spectacolul a avut loc, chiar dacă sala era împânzită de agenți și polițiști în civil. Alături de epistolele particulare, editorul publică și câteva „scrisori deschise”, printre care pe aceea intitulată Un ultim răspuns (lui Nichifor Crainic), încheind polemica pe care scriitorul nostru a purtat-o cu acest adversar al său în coloanele revistei Adevărul literar și artistic. În
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
artistic. În Cuvânt înainte, Niculae Gheran menționează sursa scrisorilor, câteva din arhive particulare, majoritatea însă din arhive publice (B.A.R., M.L.R., B.N. etc.). Împreună cu cele adresate familiei, publicate în volumul precedent, ele totalizează respectabila cifră de 700. La fiecare epistolă se dă indicația bibliografică, numărul de inventar al manuscrisului sau datele calendaristice ale revistei, când nu a fost descoperit originalul. Notele și comentariile sunt extrem de informate, minuțioase și exacte. Ori de câte ori e nevoie de precizări sau clarificări suplimentare, se fac trimiteri
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
programe speciale, o bibliografie imensă și imposibil de parcurs, plictiseala care ridică toate inconvenientele la pătrat etc. Aluziilor din trecut la „ceva miez” șîn scrisoriț nu știu cum li s-ar putea riposta. Jurnal intim nu redactez, altminteri l-aș transcrie în epistole și ai vedea în fiecare zi același lucru: mă scol, mă imbrac, mănînc, mă duc la școală, plec de la școală, mănînc, dorm, mă plimb, mănînc, dorm, mă scol... etc. Sănătatea mea e dintre cele mai înfloritoare cu putință și simplul
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
peste pajiști vernil, cot la cot cu miresmele cele mai dragi. "Sînt foarte necăjit că nu am fluturii. Ei, nugaua și catifeaua mă deznădăjduiesc." Am citat din corespondența lui Balzac! Penultima scrisoare către Doamna Hanska. Iar mai departe, către sfîrșitul epistolei: "... hazardul este un subdrac..."!!! Una din tristețile mele, nu livrești, ci ale vieții, este că nu am citit încă, vai, corespondența lui Flaubert! Se pare că în ea aș găsi o mie și una de satisfacții, o simt, o simt
Eu mă logodesc, mă căsătoresc cu cărțile by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13767_a_15092]
-
crunte furtuni. Pentru el, singurul cîntec de leagăn fusese clipocitul apei. De cîte ori plec den preajma ei; devin chiar eu vreun deșert..." Și chiar atunci cînd sorț potrivnici îl trăgeau în interiorul uscatului, Thalassa avea mare grijă să-i trimeată epistole indescifrabile celorlalț. Semne vagi ca nește sărutări zvîrlite peste umăr. O dată. În mijlocul unei epuizări. Se fanase tot sub ticăloșia lumii. Ereau călduri de se surpau și peatrele - topite ca zaharu-n ploae... Umbla prentre cotloanele rîioase ale Capitalei. Un soare nemernic
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
memoriei lui Maiorescu, între alții, pentru care a avut un cult. Am pentru opera lui Kirileanu și pentru autorul ei, pe care nu l-am cunoscut dar despre care mi-a vorbit Adrian Fochi și Petru Caraman, mi-au vorbit epistolele sale, o mare prețuire. Când, în 1968, am reeditat colecția maramureșeană a preotului Ion Bârlea, am subliniat aportul lui Kirileanu la apariția ei în 1924, și i-am dat fotografia. Am primit atunci de la marele etnograf Petru Caraman, și el
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
azi - un azi care a început acum 12 ani - într-o condiție similară după prăbușirea în ignominie a comunismului: suntem deci liberi de a reveni în țara în care ne-am născut, suntem liberi în sensul sugerat de Descartes în epistola amintită. Datorită acestei libertăți mi-a căzut în mînă anul trecut, cînd mă aflam la Cluj ca Visiting Professor al universității de acolo, Jurnalul suedez I, asupra căruia îmi atrăsese atenția o colegă, Sanda Cordoș. Traversînd o perioadă dificilă a
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
am dat seama recent, prin hazardul răsfoirii unui volum de Jules Lemaître: Leș contemporains. Etudes et portraits littéraires, cinquième série. Într-o scrisoare din ciclul Quelques billets du matin, datata 18 iulie (1889), criticul îi povestește verișoarei sale, destinatara majorității epistolelor, o vizită în culisele teatrului parizian de balet "Eden". Finalul scrisorii conține, pentru noi, informația decisivă: "L'Eden a repris, comme vous savez, ce ballet d'Excelsior, qui eut tant de succès îl y a quelques années. C'est à
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
chiar dacă unele fapte prezentate înclină să nu-i dea dreptate. Fără să spună cu claritate că a făcut parte din Garda de Fier, Eliade se referă la rolul jucat de Legiune în viața sa. Florin Țurcanu desprinde pasajele esențiale, comentând epistolele către Brutus Coste, memoriile Ninei către Regele Carol al II-lea. Mă întreb dacă soția sa ar fi putut avea curajul să-i scrie Regelui și primului ministru - care aveau la dispoziție toate mijloacele informative posibile - că "nu a făcut
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
întoarcerea mea în țară, am început să avem o amplă corespondență. Benu Sebastian s-a opus cu vehemență și îndârjire să apară Jurnalul fratelui său. Aproape în toate scrisorile e indignat și protestează față de reproducerea fragmentelor în Toladot. Citez din epistola datată 5 iunie 1989: "Ca frate abuziv aș fi fost tare mulțumit să nu am de apărat un inedit care, desigur, fără umbră de îndoială, nu fusese destinat de autor să fie cunoscut, difuzat și nici citit de cineva, oricât
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
sfânt. Analizate cu acribie și farmec sunt și scrisorile voievodului (după victoria de la Podul înalt) către varii zone ale Europei: de pildă, către Papa Sixt al IV-lea (la 25 noiembrie 1474) și către dogele Veneției (la 25 decembrie 1475), epistole celebre astăzi, care vădesc diplomația domnitorului de a consacra Moldova ca pe o Poartă a Creștinătății. Dar la fel de interesante sunt și scrisoarea de informare către Matei Corvin (regele Ungariei, față de care Ștefan era vasal, și care ulterior avea să încerce
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
de informare către Matei Corvin (regele Ungariei, față de care Ștefan era vasal, și care ulterior avea să încerce să uzurpe rolul principelui moldav de învingător al turcilor, dar fără să primească credibilitate în acest sens la curțile Europei) sau ironica epistolă a voievodului către sultanul Mohamed, ale cărui trupe le înfrânsese. Zeflemitor, Mușatinul îi scrie sultanului că a învins în luptă niște ,tâlhari" turci care ar fi acționat fără știrea lui Mohamed, propunându-i acestuia că, dacă vor mai fi rămas
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
reușit a complecta Trei zile și trei nopți din viața unui student". Un evident plus textual (singurul!) în al doilea caz și un mai puțin evident plus polemic în această zonă nodală. După ce excesul prezenței verbului ,a plăcea" într-o epistolă a unui coleg era pretext de amuzament pentru Tăciune, iată-l, lucid, folosind de trei ori termenul în cauză. Și asta mai mult parodic decât din nesiguranță stilistică. Ceea ce odată l-a contrariat nu se poate repeta ingenuu în scrisul
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
timpul, chiar făcând-o pe nebunu, e reversibil ca un palindrom... La mulți și buni, Șerban Foarță O cheie de sol (numită de el "solară cheie") este desenată pe liniile destinate adresei, ca într-o partitură, în fața altor două versuri: Epistola de față se încheie, precum vedeți, într-o solară cheie. Pe o altă carte poștală, din 7 martie 2000, mulțumindu-mi pentru cartea La Chute vers le zénith, poetul scandează telegrafic: Primit colet cărți. Stop. Citesc Cădere zenit. Încântă fără
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
care a stârnit la apariție numeroase nedumeriri, Dinu Pillat - un destin împlinit. Atunci n-am înțeles. Acum însă știu că atât Dinu Pillat, cât și adorata sa Nelli și-au împlinit destinele pentru că, după îndemnul Apostolului Pavel din a doua epistolă către Corinteni, își fixaseră privirile "nu la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd; căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veșnice".
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
celor presupuse a nu-l interesa pe ipoteticul lector de corespondență caragialiană." Prilej de a aprecia că Editura pentru Literatură Națională ar fi procedat mai cuminte dacă ar fi încheiat ediția cu volumul al doilea, conținând acea riguroasă selecție de epistole. Totuși, ideea unui tom cuprinzând integralitatea corespondenței caragialiene află o fărâmă de bunăvoință la cronicar, citând, din ediția în două volume, din 1971, de Opere largile referințe la aplicațiile de ortografie, ortoepie, la "fonetica specială" a clasicului, din care era
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
Dinescu a suferit mai de mult o condamnare pentru huliganism În bandă) nu vă vor mai sta În preajmă, poată vom reuși să vă contactăm... Cu dragoste și cu scuzele de rigoare pentru a vă fi răpit timpul cu această epistolă. CEZAR IVĂNESCU Președintele interimar al Societății Scriitorilor Români 5.. Statutul Uniunii Scriitorilor din România, extras Cap. 1. Dispoziții generale Art. 1. Uniunea Scriitorilor din România, denumită În continuare Uniunea, este asociație profesională de creatori, apolitică, fără scop lucrativ sau patrimonial
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
execrabilă". (în acea ocazie, Blaga mi s-a plîns că cenzura a "radiat" paragraful final al prefeței lui Vianu, care conținea elogii la adresa calității tălmăcirii sale: " Se vede că oficialii nu vor cu nici un chip să fiu lăudat!".) într-o epistolă consolatoare trimisă poetului la Cluj, Vianu îl taxează pe Arghezi nu altminteri decît "un vechi profesionist al insultei iresponsabile". Dar să revenim într-o zonă mai senină. Pornind de la un citat din biografia lui Blaga, elaborată de Ion Bălu, conform
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
sau în replică. Până aici, poemele (și nu poeziile!) de o stringenta modernitate, prin cadența și limbaj studiat îndeaproape, îl recomandă pe Virgil Dumitrescu drept... pictor în vorbe, din școala caligrafilor persani. Toate cuvintele din această carte răspund unor horațiene epistole. Extrag (sincopat) dintr-o ars poetica : „Oricât ai fi de pornit pe cuvinte /.../ ai grijă de ele ca de ochii din cap /.../ învăța - de vrei să forezi mai departe / să le rabzi, să le crezi pe cuvânt”. Așa arată pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
individuației” creatorului și a creației. Iar drept consecință, apariția unei atitudini în contextul dat. Pentru cine o percepe. Contestația să nu este singulară, de-ar fi să privim numai în istoria poeziei noastre, de la luciditatea eminesciana din Epigonii (ori celebra epistola a poetului trimisă din Viena la 6 februarie 1871 lui Iacob Negruzzi, directorul Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu care ar fi "conviețuit o vreme" cu prilejul unor cercetări efectuate la "Arhivele" din Râmnic: "O doamnă Bovary, balcanică, de stirpe princiară, frumoasă, cochetă, răsfățată, al cărei soț cu mult mai vîrstnic călătorea adesea prin străinătate de unde-i trimitea epistole fierbinți, punctate cu puseuri de-o maladivă gelozie.(...) Era fermecătoare, spirituală, fremăta de viață, trăia în miezul vieții mondene notată cu atîta acribie de Claymoor.(...) Cu toată ușurătatea cu care și-a jucat destinul, mărturisesc jenat că o mai iubesc
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]