433 matches
-
boierilor epitropi ai școlilor, domnitorul argumenta că ,,cercarea isteciunii ucenicilor este pricină de îndemânare și mai multă silință la învățătură”, drept urmare, decide ca ,,la zi fixă” elevii școlii domnești să fie evaluați de o comisie formată din mitropolit, câțiva boieri epitropi și dascălii școlii. Pentru a stimula și mai mult dragostea de învățătură, el hotărăște să se selecteze câte doi elevi mai silitori ,,de la fiecare treaptă de învățătură”, cărora să li se ofere drept premii ,,cărțile trebuincioase pe anul viitor”. În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
drept premii ,,cărțile trebuincioase pe anul viitor”. În situația în care acești elevi provin din categoria părinților săraci și ,,scăpătați”, domnitorul dispune să li se ofere ,,o cuviincioasă leafă” (bursă), având în vedere situația lor materială. Domnitorul moldav atrăgea atenția epitropilor ca nici ei, nici profesorii ,,să nu facă știre” elevilor temele de examen sau ,,tâlcuiala lor”, pentru ca procesul de examinare să stabilească ierarhia corectă a situației la învățătură. Odată cu anul 1814, Vodă Caragea decidea ca evaluarea cunoștințelor să se facă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Costișa, preotul umblă la Iordan cu sfințitul. De la tata, de la primărie, am auzit următoarea întâmplare: Era prin timpul războiului, când eu eram prin clasa a II-a primară. Preotul Repeta, l-a luat pe badea Farman, străjer la primărie și epitrop la biserică și pe Moloce Ion, gospodar enoriaș, să-l însoțească la Iordan, la sfințit prin sat. După slujba de sfințire a aghiazmei, au luat cofița cu aghiasmă, struțul de busuioc și-au pornit pe lan, urmați de vreo 5-6
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a fost întrebat de ce na mers la liceu, el a răspuns că și-a dat seama că-n școală a acumulat multe lipsuri. Prea multe zile a fost scos de la clasă să păzească oile popii. Tatăl său, bun gospodar și epitrop la biserică, nu putea să i reproșeze preotului nimic. Îi era jenă și rușine, deși îl durea sufletul pentru băiatul său. Și Vasile Clemenciuc n-a fost singurul elev de care s-a făcut un astfel de abuz. Tata îmi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
înviat la toate neamurile. Tot în dimineața duminicii, după slujba de Înviere se sfințeau "blidurile", adică coșurile cu pască și ouă roșii ale credincioșilor din tot satul, înșirate pe două rânduri în curtea bisericii. Preotul sfințea cu agheasmă, iar un epitrop de la biserică de obicei Archip a lui Gheorghe, împărțea "nafura" pâine sfințită, la fiecare sătean. În schimb se dădea bani și ouă roșii pentru biserică și sărmani. După masă, noi, copiii, abia așteptam să ne strângem mai mulți la un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Frenciugi la 1879 . Preotul Ioan Anghel (ante 26 aprilie 1882-după 30 iunie 1897) Sinodicul bisericii din satul Frenciugi era completat la 26 aprilie 1882 de către preotul Ioan Anghel . La 28 iunie 1894 Întocmea inventarul bisericii Împreună cu Toader Crețu, al doilea epitrop . La 23 februarie 1943, Maria Butnaru, fiica lui Costache și Catinca Cozmei, născută la 30 iunie 1897, În satul Frenciugi, solicita un act doveditor prin care să se arate . Actele Îi erau necesare fiului său din prima căsătorie, Emil Mocănașu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a slujit opt ani și urma să fie sub anchetă la 17 iunie 1957 . Ieromonahul Modest Vintilescu se plângea la 28 septembrie Episcopului de Roman pentru slujirea sa , unde era , procedând la predarea parohiei la 19 februarie 1958 În grija epitropului C. Ciumala . Bisericile din satele Bâcu și Frenciugi erau slujite la 9 martie 1958 de preotul Constantin Popescu, această realitate fiind atestată și la 10 septembrie sau 14 noiembrie 1958. Din consiliul parohial făceau parte la 1958 N. Păduraru, V.I.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de muncă În locul vechiului dascăl. Începând cu 1 ianuarie 2012 a fost angajat Vasile Paraschiv cu carte de muncă și contribuție de la bugetul de stat, În locul fostului dascăl Costică Craiu. Clopotari Vasile Aioanei (1975, Frenciugi) Ciumala I. Constantin (1975, Bâcu) Epitropi Constantin Ciumală: 1970 - 1974. Vasile T. Cosovanu, 1977, 1978. Ion Cosovanu, ales la 24 februarie 2002. Consiliul și comitetul parohial Procesul verbal din 19 aprilie 1944 atestă pe preotul paroh Constantin Popescu și consiliul bisericesc format din casierul I.V. Cojocaru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Săvuc și Vasile T. Coșovanu sunt atestați În 1947. Parohia Frenciugi era inclusă În 1951 În comuna Drăgușeni, Protopopiatul Negrești, Raionul Negrești. La 16 februarie 1952 sunt atestați Maxim Comișescu, cântăreț bisericesc, D. Săvuc și T. Pricop, consilieri, V.T. Coșovanu, epitrop. Consiliul parohial la 2 februarie 1953 era format din: D. Săvuc, M. Gherghelac, Vasile M. Grâu și C. Grâu. Alegerile pentru adunarea parohială electorală și consiliul parohial s-au făcut la 31 ianuarie 1954. Pentru adunare sunt desemnați: pr. Constantin
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a)că. Aciasta fiindu averia interio(a)ră a mai sus numitei Biserici după cum se vede mai sus s au subscris de subsemnatul preot, iar cât privește de averea exterio(a)ră nu există nimic. <ss> Preot Gh. Darie <ss> Epitrop P. Cosmei. Arhiva Episcopiei Hușilor, Fond Episcopia Hușilor, dosar 85 / 1879 p. 86-86v. 8. 1943 mai 4.Circulara protoiereului de Vaslui adresată preoților parohi. Protoieria Vasluiul de Jos Nr. 243 4 Mai 1943 Cucernice Părinte, Din ordinul domnului mareșal Antonescu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În timpul păstoriei preotului Fligler Constantin și a cântărețului Maxim Comișescu. Mitropolit al Moldovei și Sucevei fiind I.P.S. Arhiepiscop și Mitropolit Teoctist Arăpaș, protoiereuval Protoieriei Iași preot Ieremia Teodor. Prețul ei fiind 1800 lei. 20 Decembrie 1977 Paroh Pr. Fligler Constantin Epitrop Cosovanu T. Vasile Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie., Tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și cu osârdia Prea Fericiitului Iustinian Patriarhul Bisericii Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. <endnotelist> 1 Numele
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
birui pe Veliar. † Calinic Botoșoneanul Ep. - vicar al Arhiep. Iașilor. Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi, p. 7 (Însemnarea Episcopului vicar Calinic Botoșăneanul) 1998 septembrie 25 Dăruită bisericii Sf. Treime din Frenciugi de către Costache și Catinca Cosmei - epitrop al acestui sfânt lăcaș - Astăzi 25 septembrie 1998 - Duminică, În timpul binecuvântărilor”/ <ss> Preot Constantin (....). Această sfântă și Dumnezeiască Evanghelie este cumpărată de Catinca și Costache Cosmei, comuna Frenciugi, Jud. Vaslui. Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie. p. 6. Biblioteca bisericii din satul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
20 - 6,30 florini, iar 100 kilograme de popușoi 4,80-4,90 florini). Că ziarul urmărea demersurile sale, iată ce spunea mai târziu despre... alegerea secretarului de la Arborea: ...” în capul mesei șade vornicul cu Milcovici alăturea, 4 nemți deputați, doi epitropi bisericești, deputații Neculai Ursa și Toader Grecu, un jidan; pe masă se află paharele cu bere și mai multe șipuri cu Kirschgeist; toți mulțumeau domnului Milcovici pentru cinste. Lângă ușă șed trei polobocele cu bere din care aduce cu o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Academia Mihăileană, Secția juridică, scădea necontenit, cu toate eforturile depuse de Flechtenmacher și Câmpeanu. Dar, în perioada studiilor de drept, A. Fătu se întâlnește în două rânduri cu Iacob Cihak, figură centrală a medicinii ieșene, care avea delegația de la Asachi, epitropul școlilor din Moldova, de a controla pe tinerii plecați în străinătate de câte ori savantul medic călătorea prin Europa. Nu cunoaștem discuțiile lui Cihak cu Fătu, însă din rapoartele sale favorabile la adresa tânărului student rezultă că a avut o influență importantă asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
occidental, primul medic "în serviciul obștei" a fost numit în 1777, de către Grigore Ghica. Prin același hrisov se prevedea și înființarea primei farmacii publice la Iași. Fondurile necesare salariilor, cât și întreținerii farmaciei urmau să fie administrate de doi boieri epitropi. Sub domniile lui Constantin Moruzi și Alexandru I. Mavrocordat, așezământul acesta s-a extins. În 1810 figurau ca medici oficiali cinci doctori la Iași și câte unul la Bârlad și Hârlău. Curând, în 1813, se înființează Epitropia Casei doctorilor (Casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Epitropiei, dintre care unele personalități remarcabile. Menționăm că, în spitalul tradițional al Epitropiei Sf. Spiridon, exigentă cu administrarea instituțiilor sale, inspecțiile erau de obicei revizii severe, complete, meticuloase, deloc complezente. Din lunga serie de revizii făcute acestui ospiciu de diferiți epitropi, mai semnificativă este inspecția făcută de Anastase Fătu, câteva zile la rând, începând cu data de 11 septembrie 1876. Personalitate remarcabilă, cunoscător erudit al organizării asistenței sanitare din cele mai importante centre europene, A. Fătu avea idei foarte precise despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și în anii următori. Este mai elocvent, încă, raportul unei inspecții din 1881, efectuat de C. Thiron, personalitate cunoscută și preocupată în mod permanent de probleme de asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați din Golia și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
corp inform, omogen, care trebuia educat și instruit de prim gardian. Menționăm că la data inspecției printre bolnavi erau nu numai oameni neinstruiți, ci și opt funcționari, trei intelectuali titrați universitar, trei comercianți, mai mulți muncitori calificați, care, în vederile Epitropului, urmau a fi educați de un prim gardian. Mentalitatea aceasta, de închisoare, de egalizare a pacienților față de gardian, disciplina rigidă din care nu lipseau relațiile întemeiate pe frică, era prezentă și aici, unde, totuși, ca urmare a atâtor realizări menționate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
început să constituie obiect de anchetă, reviziile devenind tot mai dese cu referire la aceleași relații de intrigi minore, nesfârșite, între câteva persoane. * Timp de mai mulți ani, după cum rezultă din documentele din arhivă, condițiile medicale au fost totuși proaste. Epitropii însărcinați cu ancheta situației de la Ospiciul Neamț informează că instituția a rămas, practic, fără medic, fiind asigurată doar prin vizitele mai mult benevole, săptămânale, ale medicilor de la Spitalul Tg. Neamț. Bolnavii mor de afecțiuni intercurente, iar medicația calmantă și dușurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
redusă. Însăși Epitropia Sf. Spiridon pare să fi recunoscut tacit această diferență. În adevăr, reviziile făcute Ospiciului Golia erau rare și au avut, timp îndelungat, un caracter exclusiv administrativ, în timp ce Ospiciul de la mănăstirea Neamțului era inspectat în mod frecvent de epitropi de vază, era tratat pe picior de egalitate cu un spital și denumit aproape oficial de pe la 1860 "Ospital", denumire care nu a fost niciodată acordată Ospiciului de la Golia. La Golia exista în schimb, cum am amintit și mai sus, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Această situație a determinat Epitropia să dispună o riguroasă revizie care, se pare, ar fi fost în realitate o anchetă contabilă foarte exigentă. Revizia a fost făcută de doctorii C. Lupu din Galați și E. Codrescu din Bârlad, primul în calitate de Epitrop, cel de-al doilea de succesor (suplinitor) al postului de medic, director rămas vacant. Începută la 15 ianuarie 1869, revizia a durat 10 zile, ducând la absolvirea de orice învinuire penală a defunctului, căruia nu i s-a putut implica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că Ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche care, cum se vede, exista de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la organizarea Ospiciului, la dotarea sa și la metodele de tratament. La data reviziilor starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu menționează că: "terenul și binaua acelui ospiciu din toate puncturile de vedere nu sunt și nu pot fi în condițiile cerute pentru un asemenea stabiliment". El propune chiar sistarea oricărei alocări bugetare "până ce Epitropia nu va lua o decizie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Neamț, care semnalau că la Spitalul lor fuseseră vizitați inopinat de "măriile sale Principele Carol și Principele Gustav al Suediei, care tocmai absolvise medicina la Paris și ne-a întrebat de ce nu aplicăm antisepsia după metoda cunoscută a doctorului Lister", Epitropul principal al Spiridoniei, de care depindea direct spitalul din Târgu Neamț, a scris apăsat, cu cerneală roșie: "Nu este cazul, metoda antiseptică a doctorului Lister este neștiințifică și este o prostie". Resursele bugetare acordate acestei facultăți erau dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Este interesant că, în același raport către Epitropia Sf. Spiridon, dr. Aronovici semnalează că prințul Suediei, medic de profesie, s-a interesat de ce Spitalul din Târgu Neamț nu utilizează antisepsia propusă de celebrul chirurg Lister și generalizată în occident. Răspunsul Epitropului-șef al Spiridoniei este memorabil: "Metoda în cauză și concepția de microscopici agenți răufăcători este neștiințifică". * Însemnări dintr-un caiet nepublicat, scris de mână, în perioada 1960-1970, de dl. profesor Gh. Năstase. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acuma i-a venit ceasul să moară. Las pe Cățeaua, că nimene nu știa să înflorească lucrurile ca dânsul. De fapt, vulpea fusese lovită de cel întăi foc ce se auzise la începutul goanei. Într-una din zile, pe când eram epitrop la Spitalul Sf. Spiridon, am luat cu mine pe intendentul spitalului, V. Proca, care cumula funcțiunea de intendent cu meseria de vânător, și împreună ne-am dus de cu sară la moșia Cristeștii din împrejurimile Iașului, pentru ac a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]