1,457 matches
-
explicative în planul interacțiunii dintre cele trei subsisteme ale personalității umane. Majoritatea teoriilor personalității explică mai bine istoria persoanei decât evoluția sa viitoare, predicția comportamentului uman rămânând, încă, o problemă. O discuție detaliată a principalilor factori ai devenirii personalității umane (ereditate, mediu, educație), inclusiv disputele teoretice în acest domeniu este realizată în alt capitol al acestui volum. Pentru a orienta studiul personalității elevului, cunoașterea și aprecierea corectă a acestuia din perspectiva procesului instructiv-educativ, prezentăm acum cele mai importante trăsături și calități
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale personalității, temperamentele nu sunt în relație cu aptitudinile, fapt evidențiat și de existența unor persoane cu performanțe deosebite aparținând tuturor structurilor temperamentale. 4. Caracterultc "4. Caracterul" Spre deosebire de temperament, care, după cum am văzut, se referă la însușiri puternic ancorate în ereditatea individului, caracterul vizează îndeosebi suprastructura socio-morală a personalității, calitatea de ființă socială a omului. De câte ori vorbim despre caracter, mai mult ca sigur implicăm un standard moral și emitem o judecată de valoare (Allport, 1981). Tocmai implicarea judecăților de valoare în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ca să atenuăm gravitatea acestor constatări, trebuie să spunem că influența apartenenței de clasă încetează să se manifeste la elevii foarte dotați sau foarte motivați. Unele din primele explicații pentru această stare de lucuri, apropiate de intuițiile simțului comun, au invocat ereditatea. Dar o astfel de explicație echivalează, în fond, cu afirmația că diferitele pături sociale ar fi înzestrate cu niveluri de inteligență diferite, ceea ce e absurd. Cauzele performanțelor școlare diferite ale copiilor de origini sociale diferite sunt mult mai complexe. În legătură cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Iași. • Neculau, A., Zlate, M., 1983, „Clasa de elevi ca formațiune psihosociologică”, in I. Radu (ed.), Psihologia educației și dezvoltării, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București. • Nicola, I., 1980, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, EDP, București. • Oancea-Ursu, Gh., 1985, Ereditate și mediu în formarea personalității, Editura Facla, Cluj-Napoca. • Offer, D., Offer, J.B., 1975, From Teenage to Young Manhood, Basic Books, New York. • Okey, J.R., 1970, „Diagnosing learning dificulties”, in The Science Teacher, Washington, nr. 5, pp. 59-61. • Ollivier, B., 1992, Communiquer
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lui Galton prin corespondența și întâlnirile regulate dintre cei doi, până la moartea lui Darwin. Conținutul schimburilor lor de idei viza, cel mai adesea, tema evoluției. În perioada de început a relației lor, Galton a avansat propria lui versiune referitoare la ereditate și evoluție, dar la scurt timp s-a convins de gradul ridicat de validitate și de forța explicativă a modelului lui Darwin dedicat selecției naturale, necesității diversității și rolul adaptării în selecția naturală. Era însă firesc că, în ceea ce îl
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
minimizat ambiguitatea selecției naturale cu potențial perturbator în mod special pentru Marea Britanie. Aceste două preocupări de cercetare au condus la cea mai evidentă contribuție a lui Galton la studiul creativității: selecția și prezentarea familiilor cu performanțe excepționale drept modele de ereditate aptitudinală. De aici, au rezultat selecția subiecților caracterizați prin creativitate manifestă dintre indivizi cu performanțe extraordinare (deși unii cercetători contrazic această opinie) și aplicarea practică a metodelor statistice, unele elaborate de Galton. Și aici întrevedem o altă contribuție durabilă atibuită
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conform căreia performanțele excepționale tind să se transmită din generație în generație prin moștenirea genetică a aptitudinilor cognitive și motivaționale. În alcătuirea studiului său, Galton a colectat numeroase exemple detaliate de profiluri ale indivizilor excepționali pentru a demonstra că frecvența eredității depășește orice predicție posibilă. Chiar dacă multe dintre argumentele lui Galton au necesitat ajustări și validări ulterioare (Bramwell, 1948; Kroeber, 1944; Simonton, 1983c, 1988b, 1991c, 1996), Geniul ereditar a devenit mai târziu nu doar un studiu de referință în psihologie, ci
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan și Astra 63 Epigonii lui Moldovan: Petre Râmneanțu 68 Iordache Făcăoaru 70 Alți eugeniști de la Școala din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă. De la afirmarea ei ca disciplină științifică la sfârșitul secolului al XIX-lea, eugenia a trezit și fascinația, și dezgustul biologilor, medicilor, reformatorilor sociali, policitienilor și istoricilor. În ultimul timp, interesul pentru relația dintre ereditate și comportament s-a dezvoltat paralel cu creșterea numărului de analize istorice ale eugeniei 2. Multe dintre aceste analize au arătat că presupozițiile eugeniste erau cândva la fel de larg Împărtășite În țări extrem de diferite, ca Germania nazistă a lui Hitler și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asemenea, propriile norme și așteptări referitoare la anumite aspecte ale ideilor și mișcărilor eugeniste. Așa cum argumentează Nancy Lee Stepan, În istoriografia de până acum, ideile eugeniste lamarckiene au fost identificate de multe ori cu politica stângii sau cu teorii ale eredității depășite și, ca atare, tratate drept idei eugeniste moderate 14. Totuși, așa cum arată cercetarea lui Stepan asupra Americii Latine, unii eugeniști au rămas adepți ai neolamarckismului nu pentru că veneau din regiuni subdezvoltate, unde nu aveau acces decât la idei depășite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Consider că eugeniștii au avut un rol important În popularizarea printre intelectualii români a unei paradigme științifice bazate pe determinism biologic. Ca rezultat al trecerii de la o viziune despre lume bazată pe valori religioase la una dominată de legile biologiei - ereditate, evoluție și diferențiere -, eugeniștii au contribuit la secularizarea societății românești. Capitolul 3 discută În detaliu impactul ideilor eugeniste asupra relațiilor dintre indivizi și stat, prezentând și semnificațiile diferite pe care liderii români le-au acordat acestor idei În funcție de caracteristicile specifice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În legătură cu interesul față de determinismul biologic În România postsocialistă. Este surprinzător faptul că oamenii de știință, dar și cei preocupați de reforme sociale continuă să aducă În discuție aceleași probleme legate de relația dintre indivizi și comunitate În statul modern, de ereditate și progres. Chiar și astăzi, nu există consens și nici certitudini În privința limitei până la care statul modern al bunăstării ar trebui să intervină În alegerile cetățenilor săi, În special În ceea ce privește drepturile asociate vieții reproductive. Asocierea dintre „eugenie” și politicile naziste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încă Înainte de 1918, cercetătorii și medicii erau familiarizați cu autori precum Charles Darwin sau Francis Galton. Teoria lui Darwin despre evoluție fusese deja introdusă În curricula Învățământului liceal 1. De asemenea, unele publicații care se ocupau cu precădere de semnificația eredității pătrunseseră În discursul public 2. Cu toate acestea, teoriile despre evoluție sau ereditate nu avuseseră un rol important În elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice și al asistenței sociale 3. În contrast cu perioada premergătoare, Între 1918 și 1947, o multitudine de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau Francis Galton. Teoria lui Darwin despre evoluție fusese deja introdusă În curricula Învățământului liceal 1. De asemenea, unele publicații care se ocupau cu precădere de semnificația eredității pătrunseseră În discursul public 2. Cu toate acestea, teoriile despre evoluție sau ereditate nu avuseseră un rol important În elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice și al asistenței sociale 3. În contrast cu perioada premergătoare, Între 1918 și 1947, o multitudine de monografii, reviste de specialitate, conferințe și articole din ziare sunt mărturii ale amplitudinii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În 195776. În același timp, și alți medici cunoscuți și respectați din București erau implicați În mișcarea eugenistă. Printre aceștia, cel mai activ promotor era Gheorghe Marinescu (1863-1938), un endocrinolog de renume. Marinescu a Început să publice articole pe tema eredității normale și patologice Înainte de primul război mondial, dar cele mai importante publicații ale sale În domeniul eugeniei datează din perioada interbelică, În care a reușit să prezinte ideile despre necesitatea de a controla caracteristicile ereditare unei audiențe sofisticate, ce a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
științelor și ca răspuns la problemele sociale care Începuseră să apară În țările În curs de industrializare. Eugenia s-a dezvoltat la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX plecând de la teoria controversată a lui Francis Galton despre ereditatea geniului, pentru a deveni o mișcare internațională bine articulată care milita pentru schimbare socială. Practic, toate țările din Europa de Vest au Încurajat dezvoltarea propriilor societăți eugenice, de la Franța, Anglia și Italia până la Germania și Finlanda 4. Eugeniștii din Europa de Vest susțineau că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideile eugeniste s-au dezvoltat În interacțiune cu alte perspective științifice aflate În competiție, eugeniștii români au reușit să formuleze aserțiuni cu pretenții de universalitate, fără ca acestea să Întâmpine opoziția solidă a unei comunități științifice deja consolidate 9. Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918tc "Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918" Încă din 1876, unii medici români erau preocupați de impactul eredității asupra sănătății și a Îmbolnăvirilor. Un sumar studiu publicat În acel an de doctorul Petrini (de Galatz) descria
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu alte perspective științifice aflate În competiție, eugeniștii români au reușit să formuleze aserțiuni cu pretenții de universalitate, fără ca acestea să Întâmpine opoziția solidă a unei comunități științifice deja consolidate 9. Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918tc "Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918" Încă din 1876, unii medici români erau preocupați de impactul eredității asupra sănătății și a Îmbolnăvirilor. Un sumar studiu publicat În acel an de doctorul Petrini (de Galatz) descria efectele dezastruoase ale alegerii unui partener fără
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pretenții de universalitate, fără ca acestea să Întâmpine opoziția solidă a unei comunități științifice deja consolidate 9. Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918tc "Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918" Încă din 1876, unii medici români erau preocupați de impactul eredității asupra sănătății și a Îmbolnăvirilor. Un sumar studiu publicat În acel an de doctorul Petrini (de Galatz) descria efectele dezastruoase ale alegerii unui partener fără a lua În considerare potențialul ereditar sau afecțiunile care pot apărea, de la tuberculoză până la sifilis
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
arareori referințe la surse bine definite și respectate sau la lucrări specifice. Studiul doctorului Petrini se Încadrează astfel mai bine În categoria „filosofiei medicale” decât a lucrărilor științifice. În aceeași perioadă, existau alți câțiva intelectuali români importanți care explorau semnificația eredității pentru Înțelegerea progresului și a relațiilor dintre oameni. În lucrarea sa, Teoria ondulațiunii universale (1876-1878), filosoful Vasile Conta (1845-1882) a prezentat o viziune personală asupra evoluției și eredității. Cunoscând, cu siguranță, lucrările lui Charles Darwin și ale lui Herbert Spencer
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În aceeași perioadă, existau alți câțiva intelectuali români importanți care explorau semnificația eredității pentru Înțelegerea progresului și a relațiilor dintre oameni. În lucrarea sa, Teoria ondulațiunii universale (1876-1878), filosoful Vasile Conta (1845-1882) a prezentat o viziune personală asupra evoluției și eredității. Cunoscând, cu siguranță, lucrările lui Charles Darwin și ale lui Herbert Spencer despre evoluție, Conta a creat o viziune originală asupra legilor care guvernează schimbarea. Teoria ondulației pe care a creat-o susține că nici o caracteristică ereditară nu Își poate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a creat o viziune originală asupra legilor care guvernează schimbarea. Teoria ondulației pe care a creat-o susține că nici o caracteristică ereditară nu Își poate păstra În permanență predominanța În generațiile viitoare. Geniile reprezintă nu doar apogeul unei „unde” de ereditate pozitivă, ci și un moment care semnalează regresia inevitabilă În mediocritate pentru a face loc unei noi „unde”11. Îmbunătățirea ereditară permanentă este imposibilă. Această teorie o contrazicea pe cea a lui Galton, care susținea că planificarea atentă și controlul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că planificarea atentă și controlul reproducerii puteau preveni degenerarea geniului și, astfel, a oricărei caracteristici ereditare. O serie de alți gânditori români importanți de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cum ar fi istoricul Alexandru D. Xenopol, au reflectat asupra semnificației eredității În Încercarea de a analiza acțiunile umane și schimbările de lungă durată 12. Întrebarea fundamentală căreia Încercau să Îi ofere un răspuns era dacă ereditatea poate produce o schimbare permanentă sau nu oferă decât un recipient de depozitare a tradiției
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
secolului al XIX-lea, cum ar fi istoricul Alexandru D. Xenopol, au reflectat asupra semnificației eredității În Încercarea de a analiza acțiunile umane și schimbările de lungă durată 12. Întrebarea fundamentală căreia Încercau să Îi ofere un răspuns era dacă ereditatea poate produce o schimbare permanentă sau nu oferă decât un recipient de depozitare a tradiției Într-un context În care factorii de mediu și cei produși de om jucau rolul central În crearea schimbărilor generatoare de progres pe termen lung
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]