355 matches
-
cât mai multe categorii de utilizatori (inclusiv, pentru persoanele handicapate). Ergonomia s-a născut din necesitatea asigurării faptului că noile tehnologii să poată fi folosite de utilizatorii pentru care au fost create. 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator Ergonomia oferă un mod special de gândire despre oameni la muncă sau joc, plasând persoana („utilizatorul”) în centrul interesului. De asemenea, ia în considerare interacțiunile diverse între utilizator, sarcinile pe care le execută și mediul mai larg în care își desfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în centrul interesului. De asemenea, ia în considerare interacțiunile diverse între utilizator, sarcinile pe care le execută și mediul mai larg în care își desfășoară activitatea. Acest mediu include echipamentul folosit, caracteristicile ambianței fizice și contextul social. Figura 8.6. Ergonomia - cadru centrat pe utilizator (Sursa: www.ergonomics.org.nz) Diagrama alăturată sintetizează aceste interacțiuni într-o viziune sistematică - utilizatorul, echipamentul, locul de muncă, ambianța, organizația - fiind dispuse într-o reprezentare concentrică ce are utilizatorul într-o poziție centrală. În figura
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reacție, memorie, îndemânare, etc.). Interfața utilizator-echipament. Această interfață implică toate interacțiunile între utilizator și echipamentul pe care acesta îl folosește pentru executarea unor sarcini specifice, fie că ele constau în pilotarea aeroplanului sau în folosirea periuței de dinți. Specialistul în ergonomie este interesat de elementele principale ale mașinii (vezi figura 8.1.): panourile de comandă și de afișare; iar elementele umane de interes sunt funcțiile motrice și cognitive. Cercetările ergonomice au scos în evidență modificarea parametrilor importanți ai muncii și aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
erori. Interfața utilizator-organizație. În afară de ambianța fizică mai există un număr mare de factori organizaționali care influențează utilizatorul. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt: numărul de ore lucrate, munca în schimburi, pauzele de lucru, relațiile de cooperare-conflict, etc. Rolul specialistului în ergonomie este de a proiecta interfețe între utilizator și mașină, astfel încât sistemul om-mașină să își atingă obiectivele într-un mod cât mai eficient. Metodele și tehnicile care sunt utilizate pentru a atinge acest deziderat ilustrează o importantă diferență între perspectivele psihologului
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
între utilizator și mașină, astfel încât sistemul om-mașină să își atingă obiectivele într-un mod cât mai eficient. Metodele și tehnicile care sunt utilizate pentru a atinge acest deziderat ilustrează o importantă diferență între perspectivele psihologului industrial și ale specialistului în ergonomie. În timp ce psihologul pune accent pe selecție, training, motivare și alte acțiuni având ca scop schimbarea angajatului, perspectiva ergonomistului este centrată pe schimbarea componentelor mașinii din sistem, considerându-se că adaptarea mașinii la om este mai ușoară decât adaptarea omului la
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
plus, încă nu există studii concludente despre efectele adverse ale echipamentelor de comunicare mobile. Reducerea factorilor care pot produce probleme de sănătate care apar la locul de muncă dotat cu echipamente avansate, trebuie să fie studiate prin prisma psihologiei muncii, ergonomiei, științelor inginerești. Altfel, consecințele noilor boli profesionale limitează avantajele oferite de progresul tehnic. Îmbunătățirea performanțelor operatorilor de calculator prin proiectarea unor interfețe cu sistemele informatice constituie un alt aspect important al interacțiunii om-calculator. În cadrul muncii cu calculatorul, întrebuințarea dispozitivelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
diferitelor componente ale panourilor de comandă, a conductelor ce transportă diferite substanțe; funcția de securitate: se deosebește de funcția de semnalizare prin rolul precis și obligatoriu al semnificației în ceea ce privește aplicarea lor. În vederea creării unei ambianțe optime de lucru, specialiștii în ergonomie iau în considerare proprietățile de reflectanță a diferitelor culori, proprietate care se măsoară cu fotometrul (Jurcău, 2003). La un capăt al scalei se află culoare albă (care reflectă lumina în proporție de 84%), iar la celălalt capăt se află culoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
auto-evaluare: Explicați diferențele dintre abordarea sistemică și cea tradițională. Descrieți relațiile dintre subsistemele om, mașină, mediu. Exemplificați diferitele interfețe dintre utilizator și echipament, loc de muncă, ambianță, organizație. Argumentați perspectivele diferite de abordare ale psihologului industrial și ale specialistului în ergonomie. Descrieți efectele factorilor ambianței de muncă asupra indivizilor și asupra desfășurării activității la locul de muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs Universitar, Tipografia Universității de Vest, Timișoara Jurcău, N. (2003) - Psihologie inginerească, U.T.Pres
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
asupra indivizilor și asupra desfășurării activității la locul de muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs Universitar, Tipografia Universității de Vest, Timișoara Jurcău, N. (2003) - Psihologie inginerească, U.T.Pres, Cluj-Napoca. cuvinte cheie viziune sistemică, tehnologie, ergonomie, interacțiunea om-calculator, sistemul om-mașină-mediu, ambianță. Capitolul 9 OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ Florin Sava Moto: „Reducerea accidentelor de muncă este un semn de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Constantin Rădulescu-Motru) CUPRINS Stresul ocupațional Agenți inductori de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reînviere a unei tradiții. Conducerea de atunci a Combinatului Siderurgic a încercat cu consecvență să identifice și să înțeleagă problemele oamenilor muncii, să le influențeze și să le rezolve. Acest fapt explică încrederea acordată chiar de la început psihologiei, sociologiei și ergonomiei. În plus, s-au creat condiții unice din punct de vedere material, tehnic, organizațional și financiar, asigurându-se astfel un statut special pentru psiholog și pentru laboratorul de psihologie. Ca răspuns la aceste schimbări în gândirea managerială, psihologii și-au
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dotarea LPI era de aproximativ 35 de miliarde de lei (la valoarea actuală a monedei naționale). Existau de asemenea două biblioteci cu 3.200 de cărți și reviste de specialitate, printre care Ergonomics, Psihologie Socială (Baltimore, S.U.A.), Magyar Pszihologiai Szemle, Ergonomia, Revista de Psihologie, Psihologia etc. Echipa de lucru și numărul membrilor ei s-a schimbat adesea de-a lungul anilor (între 2 și 8 persoane). Datorită permanentei lipse de personal calificat, am încercat să rezolvăm aceste probleme și am obținut
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rând al managerilor, privind activitatea desfășurată. Inginerii și maiștrii trebuiau în permanență convinși (după fiecare acțiune reușită) de nevoia de psihologie socială și de avantajele care decurg din acestea. La fiecare doi ani am ținut conferințe de sociologie, psihologie și ergonomie, arătând posibilitățile de utilizare a acestor științe în industrie. Acolo vorbeam despre importanța de a cunoaște limitele dintre oameni, de a ajunge să influențezi aceste interrelaționări, de a stabili relații optime în vederea luării deciziilor, de a stăpâni „secretele” comunicării eficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
analiză și evaluare a inginerilor (industriali) au fost de asemenea utilizate în industria siderurgică. Din punct de vedere sociologic, a fost un mare succes nu numai pentru C.S. Reșița, ci și pentru întreaga industrie siderurgică, faptul că psihologia, sociologia, parțial ergonomia au fost acceptate, pe când în alte ramuri industriale laboratoarele specializate au fost închise, iar psihologii au fost nevoiți să se reorienteze în plan profesional. În ultimii 35 de ani, la C.S. Reșița au fost formate mai multe generații de ingineri
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
înnoirea cunoștințelor în domeniu, la alegerea managerilor, în luarea deciziilor și rezolvarea diverselor probleme. Manual de psihologia muncii și organizațională Coordonator: prof. univ. dr. Zoltan Bogathy Index (complet) (NU ESTE ARANJAT ÎN ORDINE ALFABETICĂ) Psihologia muncii Psihologie industrială Psihologie organizațională Ergonomie Psihologie aplicată Psihotehnică Design științific al metodelor și procedeelor de lucru Cercetările Hawthorne Principii etice în cercetare și practica psihologilor Analiza muncii Fișa postului Descrierea postului Profilul candidatului Standarde de performanță Proiectarea postului Evaluarea performanței Funcția Serviciul Postul Metode calitative
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Management științific Birocrație Principiile administrării Legitimitate și autoritate Birocrație Școala relațiilor umane Efectul Hawthorne Comportamentul cooperator Contingență Instituție Analiza costurilor tranzacționale Analiza ecologică Dependența de resurse Modelul ecologiei populației Teorie instituțională Postmodernism Accidente de muncă Așteptare Cibernetică Cromatică industrială Efort Ergonomie Eroare umană Factor uman Factori motivaționali extrinseci Factori motivaționali intrinseci Feedback Ierarhia trebuințelor Iluminat Instrumentalitate Justețe distributivă Justețe procedurală Microclimat Motivație Nevoi Nevoi de dezvoltare Nevoi existențiale Nevoi relaționale Nevoia de afiliere Nevoia de putere Nevoia de realizare Obiective organizaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2. București: Editura Didactică și Pedagogică. Bogathy Z. (1975). Îndreptarul psihologului industrial. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bogathy, Z., Molnar, L., Turcu, T. (1975). O metodologie de studiu ergonomic al accidentelor de muncă în siderurgie, în volumul Simpozionului internațional de ergonomie, 25 - 26 noiembrie 1975, București. Bogathy, Z. (1981). Asistența psihologică în procesul muncii. În G. Iosif et al. (coord) Sinteze de psihologie contemporană. Psihologia muncii industriale (p.371-386). București: Editura Academiei RSR. Bogathy, Z. (1999a). 30 years of work & organisational
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
The case of performance appraisal. Advances in International Comparative Management, 12, 157-183 Molander, C., Winterton, J. (1994). Managing Human Resources. London: Routledge. Moldovan-Scholz, M. (2000). Managementul resurselor umane. București: Editura Economică. Montmollin, M.D. (1967). Les systémes hommes-machines. Introduction á l’ergonomie. Paris: P.U.F. Moravec, M., Tucker, R. (1992). Job Descriptions for the 21st Century, Personnel Journal, June, 37-44. Moscoso, S. (2000). Selection interview: a review of validity evidence, adverse impact and applicant reactions. International Journal of Selection and Assessment
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Libris. Roșca Al. (1967). Psihologia muncii industriale. București: Editura Academiei R.S.R. Roșca, Al., Zörgő, B. (1972). Aptitudinile. București: Editura științifică. Roșca, Al. (coord.) (1981). Psihologia muncii industriale. București: Editura Academiei de Științe Sociale și Politice. Roșca, C. (1997). Dicționar de ergonomie. Craiova: Editura Certi. Roșca, C. (1982). Economia și organizarea ergonomică a muncii. București: Editura Didactică și Pedagogică. Rotaru, A., Prodan, A (1998). Managementul resurselor umane. Iași: Editura Sedcom Libris. Rusu, C. (1993). Management. București: Editura Expert. Rusu, C. (1997). Managementul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
procesul de producție” (Pitariu, 1994, p. 2). Interesul științific și cercetările privind problematica stresului cauzat de muncă/profesie și implicațiile sale pentru sănătatea și securitatea în muncă, abordată prin prisma modelelor/ paradigmelor din medicină, psihologie clinică și consiliere, psihologie inginerească (ergonomie) și, în special, psihologia muncii și organizațională, s-au intensificat datorită conștientizării „costurilor” și consecințelor negative (efecte imediate sau de lungă durată) ale acțiunii variatelor tipuri de agenți stresori asupra indivizilor și organizațiilor. Inițial, stresul ocupațional - a cărui istorie relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unei cariere de succes” (Larisa Iepuraș), „Management internațional” (Alexandra Eugenia Dinu), „Ambiental communication. Eco-management instruments” (Marilena Mironiuc), „Creativitate managerială la Casa Corpului Didactic” (Diana Melnic, Florica Paragină), „Decizii de proiectare și decizii de corecție a planului de acțiune” (Tudor Borcea), „Ergonomia educației” (Ovidiu Viorel Rîndașu). Catedra de psihologie a Facultății de Psihologie și Științele Educației, București, a fost reprezentată la acest eveniment științific de trei cadre didactice, respectiv prof. dr. Tinca Crețu, conf. dr. Valeria Negovan și as. drd. Eugen Avram
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se sustragă iminenței morții”. <footnote Foucault Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996, pp. 304-305 (x-sublinierea noastră, xx - sublinierea În text). footnote> Sub aspectul „economiei economice”, cercetările se vor purta pe planul existenței imediate, fizice a omului. Studiile de ergonomie, psihologie, psihologie socială, sociologie etc., vor ajuta analizele economice pentru a găsi, pe de o parte, mijloacele creșterii eficacității muncii și, pe de altă parte, a asigura omului condiții cât mai bune de muncă și recompense necesare satisfacerii cerințelor sale
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
propriu, pe care repetă operațiunile până termină sarcina de lucru repartizată pentru timpul planificat; - profesorul controlează calitatea operațiunilor executate de fiecare elev, eventual calitatea produsului realizat în timpul aplicației; face recomandări privind corecta executare a operațiunilor, inclusiv privind securitatea muncii și ergonomia acestora ia măsuri disciplinare (când și dacă este cazul); profesorul organizează pauzele elevilor și asigură aplicarea măsurilor de securitate pe durata pauzelor; - profesorul ține evidența individuală și pe echipă a comportamentelor elevilor și a realizărilor fiecăruia; pe parcursul lucrării, profesorul solicită
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
bine realizate; sublinierea erorilor de execuție și corectarea lor de către elevii la care s-au reținut mai frecvent erorile; aprecierea prin note a comportamentelor de execuția elevilor pe parcursul executării lucrării practice (în apreciere se va considera: realizarea indicilor calitativi, ergonomia execuției și, în final, indicii cantitativi); - recomandări pentru lecțiile viitoare sau pentru aplicațiile în producție; predarea ustensilelor folosite în practică, ordonarea ieșirii de la locul de aplicație; - salutul de bun rămas al profesorului adresat clasei. Conținutul concret al activităților didactice specifice
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
elev deprinderile unei execuții ergonomice complete, al nivelul parametrilor normali în producția agricolă pentru lucrarea abordată; - accentul trebuie pus nu atât pe indicii cantitativi ai rezultatelor, cât mai cu seamă pe indicii de calitate ai execuției și mai ales pe ergonomia execuției. Instructajul final trebuie să valorifice și să amplifice efectele educative și instructive ale activităților independente depuse de elevi. D. Lecția integrativă constituie tipul de lecție care atinge forma superioară de organizare a activității didactice de pregătire practică agricolă. Ea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
despre o noțiune adesea dedusă în lucrările despre reprezentări. Studiul imaginilor cognitive, dezvoltat îndeosebi de Michel Denis (op. cit.), este centrat în special pe dimensiunea funcțională și adaptativă. Cercetările în acest domeniu se dezvoltă în pedagogie, în psihologia muncii și în ergonomia informaticii (Guillevic, Sperandio). Ne vom limita, în acest paragraf, la dimensiunea sa socială și la legăturile cu noțiunea de figură, propusă de Moscovici. Putem încerca să reperăm aspectele figurative ale RS, descrise mai mult ca "expresie și producție a subiectului
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]