3,004 matches
-
câteva luni după arestarea și executarea lui Robespierre, ca urmare a reacției thermidoriene, o revoltă împotriva celor din Clubul Iacobin.... XXI. ANA IPĂTESCU, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014. Ana Ipătescu a fost o eroina a revoluției de la 1848 din Țară Românească. Ea s-a născut în anul 1805, în București, iar tatăl său, Atanasie Ghiulerasa, era proprietarul unei cafenele. Acesta a divorțat de mama Anei și s-a căsătorit cu altă femeie, Safta. Mama
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
Românească. Ea s-a născut în anul 1805, în București, iar tatăl său, Atanasie Ghiulerasa, era proprietarul unei cafenele. Acesta a divorțat de mama Anei și s-a căsătorit cu altă femeie, Safta. Mama vitregă i-a făcut copilăria grea eroinei împiedicând-o să meargă la scoala. Cu toate dificultățile, Ana a reușit să termine școală normală din București. În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitriu, de care divorțează după trei ani din cauza neînțelegerilor. În același an
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia. Cel de-al doilea soț, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaș și cu care Ana se mărită pentru avere. Citește mai mult Ana Ipătescu a fost o eroina a revoluției de la 1848 din Țară Românească. Ea s-a născut în anul 1805, în București, iar tatăl său, Atanasie Ghiulerasa, era proprietarul unei cafenele. Acesta a divorțat de mama Anei și s-a căsătorit cu altă femeie, Safta. Mama
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
Românească. Ea s-a născut în anul 1805, în București, iar tatăl său, Atanasie Ghiulerasa, era proprietarul unei cafenele. Acesta a divorțat de mama Anei și s-a căsătorit cu altă femeie, Safta. Mama vitregă i-a făcut copilăria grea eroinei împiedicând-o să meargă la scoala. Cu toate dificultățile, Ana a reușit să termine școală normală din București.În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitriu, de care divorțează după trei ani din cauza neînțelegerilor. În același an
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
2069, anul când îmi expiră mie Cartea de identitate, certifica-va ca fiind corecte ambele forme verbale de indicativ prezent, persoana a 3-a...), reluăm (infra) pentru Distinsul Receptor și aprecierea noastră din încă inedita Prefață la ghioceii înrouratei iubiri. Eroina lirică a Anei Podaru se elansează fermecător, „mai la vale“ de interogațiile maternale - «Mă-ntreb [...], / când de clopot mă leagă apusul, / când pământul în pântec mă cheamă, / când secunda... // [...] // atunci, [...] simțindu-ți căldura, / iubirea-ți mă cheamă, zbura-voi spre
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
Te-ai dus, copilărie, cu mărul tău văratic, / În sânul meu renasc mireasma și dulceața // [...] // Mă simt copil și tremur, simțind pe cerul gurii / Dulceața mușcăturii din măru-acela roșu...» (Mărul văratic, p. 101); etc. Lăsându-se la o parte „contractul“ eroinei lirice cu aleatoriul realității „eruptiv-pretutindenare“, ori „trăirile“ permanente ale protagonistei poematice sub pecețile ineluctabile ale thanaticului, cu speranța de a îmbrăca „odată-și-o-dată“ «cămașa nemuririi» (O singură bătaie, p. 20), „cămașă“ / „armură“ cogaionică, poate, făcându-se abstracție de „impresia de absență
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
două fuioare de ceață răsărind dintr-un lac? Sau dintr-un râu?” (p.27) Apa se dovedește încă de acum a fi simbolul central al narațiunii, izvoditoare de dragoste, element primordial în care freamătă de la începuturi viața. În altă secvență eroina trăiește revelația că iubitul ei însuși, cu privirea lui verde fosforescentă, e o zeitate acvatică, „imaginea perfectă a unui râu întrupat” (p.28), că trupul său degajă „un miros discret, de ape curgătoare” (p. 50). Iar lui i se pare
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
oară nu îți cer să rămâi? Sau să mă iei cu tine?” (p. 56) E oare vinovată această iubire, încât trebuie atât de bine tăinuită? Autoarea continuă să ne lase plutind în ambiguitate. La un moment dat, face referire la eroinele unor Flaubert sau Tolstoi. Numai că între personajele scriitorilor amintiți și protagonista romancierei noastre sunt deosebiri esențiale, de personalitate, de temperament, fapt de care ea e deplin conștientă („Eu, cea atât de sigură pe mine, atât de pragmatică” - p. 52
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
scurte, ca șfichiurile unei (auto)flagelări: „«Vrei să fiu posesiunea ta absolută?» «De ce mă jignești?» «Nu suport să fiu urmărit. Nici cât negru sub unghie.» «Subconștientul tău mă alungă.» «Ești de un egoism feroce.»” (p. 75) Atitudinea posesivă, acaparatoare a eroinei, cauza unor discuții aprinse între îndrăgostiți, este în cele din urmă recunoscută: „nu pot iubi cu măsură. Nu am sentimentul că îmi împart viața cu cei dimprejurul meu, ci cu tine. Toată ziua am fost împreună. Tu ești în inima
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
mi-ar lăsa? Ești foarte posesivă.” (p. 195). Omul, aproape idolatrizat cândva, face penibilul pasul îndărăt argumentând: „Însoțirea noastră te-ar compromite!” Sau: „Te-am eliberat de o povară. Nu mai puteam continua așa. Iartă-mă!” (p. 227). Rănită profund, eroina își clamează în capitolul „Sfârșitul” durerea în cuvinte sentențioase, izvodite din fundamentala experiență de viață: „Îl voi pune pe «nu» înainte de toate. Ca la orice comparație să dea «nu» în dreptul meu. Ca la toate greșelile, la toate geloziile, să se
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
Și adaugă, în cele din urmă, acestor reflecții, cuvintele din limba lui Crevantes, care ne sună straniu în auz, asemenea țipătului unei păsări rănite: „Ay, ay, ay, cómo me duele!...” Finalul („Autodialog XII”) aduce cu sine o superioară împăcare a eroinei cu lumea și cu ea însăși. Mărturisirea dramei sale într-un text literar este o formă de eliberare catharctică. Convertirea întregii povești de dragoste într-un epos corespunde unei aspirații mai vechi: „Voiam să scriu un roman de dragoste foarte
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
că ajuți un om, luându-i părintele la 60 de ani??? Am făcut o depresie urâtă, care, prin durată, i-a speriat pe medici.” (p. 90) Memorabile sunt evocările mai multor personaje, care au exercitat o influență hotărâtoare asupra devenirii eroinei naratoare. Bunicul, sau Bunul John, cum i se mai spune, de pildă, e unul dintre acestea. Nevârstnica Mireluța, după modelul său și-a dorit să fie dascăl, „cu mult înainte de a afla că aceasta e o meserie. Eram la grădiniță
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
lâncede” - p. 213 - ) cu scopul de a-și împlini în lume misiunea procreării, responsabilitate majoră de care se simte pătrunsă ca femeie („- La tine maternitatea e mai puternică decât feminitatea? [...] - Cred că da!” - p. 201 - ), la moartea tatălui copiilor ei, eroina se simte lovită și răvășită sufletește: „- Și totuși, spui că ai suferit cumplit la moartea lui.” (p.21) Unul din mentorii săi, profesorul Ivan Evseev, alias Unchiul Vanea, cel mai strălucit slavist al UVT, care a pus bazele predării disciplinei
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
moartea lui, notează cu durere în suflet naratoarea, „S-a răsfoit cartea unui OM-SIMBOL.” (p. 164) În același fatidic an, au mai trecut la cele veșnice Doina Comloșan, G.I. Tohăneanu și Dumitru Crașoveanu. Nu mai rețin după a câta înmormântare, eroina naratoare se decide să nu mai dezbrace veștmântul cernit! Și totuși, așa cum arătam, ea triumfă, depășind, în cele din urmă, vicisitudinile vieții. Marea iubire, singura pe care a trăit-o, nu se mai dovedește în final a fi o experiență
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
Cred că niciodată n-ai arătat mai bine. Niciodată n-ai fost mai împăcat cu tine, mai luminos, mai încrezător în perspectiva ta. Niciodată n-ai mirosit mai puternic a nuferi.” (p.234) Concluzia cu care își încheie cele narate eroina romancierei noastre este cea a unui om deplin recules după tot ce a trăit până la un moment dat, aceea că singurul adversar cu care îi rămâne să se mai confrunte este doar timpul, care, inexorabil (fugit irreparabile), „zboară, ca un
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
o noapte cam pe la cântatul cocoșilor, m-am trezit cu el că stă pe capul patului meu și mă privește cu multă voie bună. - Dragul meu m-am gândit că putem face rost încă de o poveste minunată având că eroina pe căprioara ce vine mereu în grădina voastră. De aceia m-am prezentat la domnișoara Betty, că așa o cheamă și e domnișoara, ca să discut cu ea și să văd cum putem să o ademenim și pe ea în poveștile
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
o noapte cam pe la cântatul cocoșilor, m-am trezit cu el că stă pe capul patului meu și mă privește cu multă voie bună.- Dragul meu m-am gândit că putem face rost încă de o poveste minunată având că eroina pe căprioara ce vine mereu în grădina voastră. De aceia m-am prezentat la domnișoara Betty, că așa o cheamă și e domnișoara, ca să discut cu ea și să văd cum putem să o ademenim și pe ea în poveștile
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
Virgil Publicat în: Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Păcălirea morții Astăzi 29 mai 2014 începusem să citesc liniștit cartea „Încă un dans” primită de la o colegă de scris, Flora Mărgărit Stănescu din Slobozia, în care eroina povestea altui vârstnic aflat la tratament, într-o stațiunea balneoclimaterică de pe Valea Oltului, ce pățise ea la Techirghiol cu ceva ani în urmă și mi-a trecut prin minte cum până la vârsta de 70 de ani am văzut cu adevărat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472998105.html [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
sub pecetea numărului șapte, al zilelor sacrei săptămâni de Geneză, sunt puse și cele șapte poeme ale fiecărui ciclu, cu vectorizare - magie prin analogie - într-o demiurgică făptuire prin iubire profană până la îndumnezeire, prin iubire christianică, prin iubire-foton / iubire-lumină. Ea, eroina liric-mărțișoară, fără teamă de „brațele-ntunericului“ (mai mult ca sigur, sub edenicul măr înflorit), are și trăiri în spații oririce, într-un «somn viclean», ținându-și iubitul de mână, își îmbăiază trupul-dorință, scăpat «din inerția detențiunii sufletești temporare, prea înfricoșat
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
iubirea mișcă și munții din loc, Ea și El / Iubitul par a fi doi drumeți, nicidecum sisifici, ci, dimpotrivă, «pe versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a extazului», într-o «fericire în doi, fără odihnă...»; de răpciune fiind, eroina lirică a Danielei Gifu simte cum, «prin tufișurile dese și răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare, constatând că amândoi „jelesc“ «nevoia de ghemuire unul în brațele celuilalt»; de brumărel fiind, „se furișează în pat, lângă trupul
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
încât el în patru secunde a spus automat: „Gata”. Se vede pe imagini cum se ridică de lângă mine în patru secunde și spune gata. Probabil atunci și el a conștientizat că acolo pot să moară oameni. Când auzeam „hop, hop eroina”, hop hop mai cădea unul. Da, chiar așa a fost. Dacă întrebați martorii, tabloul va fi așa cum l-am descris eu. Poate pentru ei a fost mai rău. Erau înspăimântați total, dar mulți nu își dau seama că au trecut
„Când auzeam «hop, hop, eroina, hop, hop, mai cădea unul leșinat”. Interviu cu pompierul care a oprit concertul Carla's Dreams by https://republica.ro/zcand-auzeam-hop-hop-eroina-hop-hop-mai-cadea-unul-lesinat-interviu-cu-pompierul-care-a-oprit-concertul [Corola-blog/BlogPost/338632_a_339961]
-
plăceau cărțile cu un conținut aventuros, nu în sensul agresiv, ci acelea pline de poezie, de romantism, de dragoste, fie ea și neîmpărtășită uneori de ambii eroi. Când citea o asemenea poveste romanțioasă, dorea să se poată transpune în rolul eroinei, să trăiască aventura odată cu ea. Era o visătoare, o romantică incurabilă. Tânjea după marea dragoste după care alergase în adolescență, dar care o ocolise până la această vârstă. Dacă în adolescență fusese la un pas de a întâlni marea sa dragoste
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_stan_virgil_1390363047.html [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
Editura Gallimard, presa evidențiază motivele succesului acestei misterioase romanciere italiene. În același timp, în Italia, a apărut și al patrulea volum, Copilul pierdut. Americanii mai ales sunt înnebuniți de această saga napolitană, ajungând să organizeze seri tematice dedicate celor două eroine ale poveștii, Lila Cerrulo și Elena Greco. Seri speciale cu șampanie, cu insigne cu efigia autoarei și aplauze la miezul nopții, au avut loc în Statele Unite cu prilejul apariției celui de la patrulea volum. În Franța, cu prilejul apariției celui de
Cine este misterioasa Ferrante?!... by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105856_a_107148]
-
care lasă loc liber imaginației milioanelor de cititori. Cele mai hazardate teorii circulă în privința acestei identități. Unii afirmă chiar că Elena Ferrante ar fi... un bărbat. Mulți jurnaliști avansează numele scriitorului și scenaristului Domenico Starnone, napolitan ca și cele două eroine ale acestei saga, născut în 1943. Alții, cum ar fi Marco Santagata, de la Corriere Della Sera, cred că Ferrante n-ar putea fi decât Marcella Marmo, profesor la Universitatea din Napoli, studentă prestigioasă a Școlii Normale din Pisa în anii
Cine este misterioasa Ferrante?!... by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105856_a_107148]
-
născut în 1943. Alții, cum ar fi Marco Santagata, de la Corriere Della Sera, cred că Ferrante n-ar putea fi decât Marcella Marmo, profesor la Universitatea din Napoli, studentă prestigioasă a Școlii Normale din Pisa în anii 1960, ca și eroina romanului, Elena Greco. Ultima presupunere, demnă de suspansul romanelor lui Ferrante, a apărut în luna septembrie a anului trecut, când jurnalistul Claudio Gatti, citat de The New York Review of Books, Frankfurter Allgemeine Zeitung și Mediapart, afirma că Elena Ferrante ar
Cine este misterioasa Ferrante?!... by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105856_a_107148]