2,389 matches
-
se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. În dimineața înmormântării și, mai cu seamă, la sfânta slujbă a prohodirii, săvârșită în incinta bisericii celei noi - ctitoria sfinției sale
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > HOTĂRÂRE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Refuz să accept tristețea! Fie ea voalat sau direct înghițită de străfulgerări erudit prezentate! Hotărât, mă voi amesteca în ninsoarea acestei clipe cu substrate primăvăratece! Vă chem în dansul pufos, de nor respirat prin vânt unduind în priviri prin mlădițe învârtite, răsfirate în flacăra secundei - concretul timp, așezându-se martor trăirii noastre... O
HOTĂRÂRE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382310_a_383639]
-
negustori și suveniruri, construcții albe în diverse stiluri, caniculă, călugări și imami, rabini, spini și turiști, smochini și pelerini, livezi sublime de măslini în rod, lanțuri, securi, Palatul lui Irod, Mazal U’ Bracha, pace, fericire, Măicuță Sfântă și Bunăvestire, ghizi erudiți, preoți evlavioși, români de-ai mei cuminți și credincioși, finici și Sfântă Iesle, mir de nard, candele-n care idealuri ard, pustiu, cămile, peșteră de magi, pomelnice cu multe nume dragi, Eden, șarpe și măr, Adam și Eva, Jaffa, Carmel
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
după săptămâni de suferință nemeritata o foarte mare personalitate cu care am avut privilegiul de a fi contemporani: profesor universitar doctor George G. Potra. Istoric, gazetar, diplomat, culegător de documente și organizator de arhive, editor, om de mare cultură, veritabil erudit și promotor neobosit de cultură românească în țară și în lume. Și, nu în ultimul rând și demn de remarcat și de respect în vremurile tulburi și marcate de echivoc și confuzii pe care le trăim, un mare, înflăcărat patriot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
derivată din lumea muzicii pure. Interpretul la rândul lui traduce acele semne pe instrumentul său făcând un efort să reconstituie muzica pură. Acest procedeu de inducție nu poate dezvălui Adevărul decât dacă informația scrisă e dublată de o cunoaștere mai erudită și mai profundă. Subiectivitatea care intervine, voit sau ne-voit, diminuează arta care, în definiția ei, nu conține elementul de subiectivitate. D.P. Cum vă apropiați dvs. de o lucrare înainte de a o interpreta? J.M. Compozitorul scrie într-un cod, iar
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
a aflat nemijlocit răspunzând astfel unui imperativ al propriei sale existențe. Datorită lui Viorel Cosma cunoaștem premisele activității atât de bogate cu care se identifică Ioan Căianu pe tărâmul creației și al artei organistice; apreciem ponderea muzicii în opera strălucitului erudit Dimitrie Cantemir; considerăm în toată cuprinderea ei contribuția adusă de Teodor T. Burada în istoriografia noastră muzicală. Viorel Cosma l-a înfățișat, cu un interes deopotrivă pentru istoria literaturii și pentru istoria muzicii noastre, pe Nicolae Filimon ca interpret și
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
lui, ca de altfel a atîtor altor scrieri din volum, mustește de obsesiile epocii. Mai întîi, o observație pe care orice cititor atent al lui Eliade a făcut-o singur: din cele trei chipuri pe care le arată publicului interbelic - eruditul, prozatorul și eseistul - cel mai viu și mai convingător e cel de-al treilea. Eruditul Eliade e prolix, sufocant și plicticos. Îl urmărești cu resemnarea celui care privește un convoi de înmormîntare: savantlîcuri defilînd inerte din nevoia de a satisface
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
întîi, o observație pe care orice cititor atent al lui Eliade a făcut-o singur: din cele trei chipuri pe care le arată publicului interbelic - eruditul, prozatorul și eseistul - cel mai viu și mai convingător e cel de-al treilea. Eruditul Eliade e prolix, sufocant și plicticos. Îl urmărești cu resemnarea celui care privește un convoi de înmormîntare: savantlîcuri defilînd inerte din nevoia de a satisface exigențele rafinate ale domeniului. În schimb, prozatorul Eliade e scremut și nefiresc: o voință de
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
în fragmentele de calofilie vădită, Eliade scrie din creier, nu din suflet, de aceea estetismul lui e fără emoție. Nu transmite aproape nimic, decît parada unor cuvinte ales meșteșugite. Cu alte cuvinte, nu există un Eliade liric, ci doar un erudit simulînd lirismul sub forma unor pagini încărcate cu metafore scoase pe bandă rulantă. E ca și cum ar folosi hîrtie creponată pentru a imita mirosul florilor de cîmp. În schimb, eseistul Eliade e fascinant. Agresiv, abrupt și mereu întors spre sine, are
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
a cărților ce analizează din perspective noi autori precum Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran sau Matei Caragiale, dar trece cu vederea talentul excepțional de prozator și poet al profesorului de la Bloomington. Tot ce a scris Matei Călinescu, de la studii erudite la memorialistică, poartă marca acestui talent care te face să-l citești cu participare, să comunici firesc cu autorul, care-ți vorbește parcă ție anume. Neputînd fi prezent la ceremonie, Matei Călinescu a trimis un text confesiv, în care amintește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
exigențelor sportive - pe care-o reprezintă întâietatea, e suficient să amintim, dintr-un condei, măcar de câteva din studiile lui Ștefan Cazimir (Nu numai Caragiale, Caragiale față cu Kitschul sau Alfabetul de tranziție). Nu se citesc ele și acum, așa erudite cum sunt, cu explozii de încântare? Nu sunt ele în stare să preschimbe, la lectură, orice amator onest de picanterii lingvistice într-un împătimit bovaric al științelor umaniste? Nu altul e traseul convertirii spontane a cititorului în actualul caz al
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
scrierile care să aibă atâta autenticitate a trăirii actului cultural, atâta lirism și atâta farmec. Așa cum miile de frunze ale unui arbore îi măresc acestuia, până la proporții fabuloase, suprafața de contact cu atmosfera, miile de informații culturale de care dispune eruditul amplifică participarea lui la viață. Toată teoria despre falsificarea trăirii prin cultură cade (încă o dată), dezmințită concret de această fastuoasă demonstrație de extindere, intensificare și nuanțare a existenței cu ajutorul cărților citite. Este suficient să parcurgem, ca să ne convingem, eseul memorialistic
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
Liviu Dănceanu Sigur, ceva începe să se miște pe terenul esteticii muzicale autohtone. După antrenamentele tari săvârșite cu decenii în urmă de "tehnicieni" erudiți precum Dimitrie Cuclin, George Bălan ori Wilhelm Berger, a venit, iată, rândul unor confruntări decisive, capabile să suplinească absența copioasă a traducerilor și a unor întreprinderi metodice, în pas cu timpul. Cea mai recentă este, probabil, și cea mai pilduitoare
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
de prejudecăți, dar riguroasă, modernă, în același timp ținând cont și sprijinindu-se pe o tradiție solidă." Imensa majoritate a autorilor sunt cadre didactice ale Universității muzicale bucureștene. Poate de aici minuția informației ori docta structurare a conținutului. Meticulos și erudit, ca de obicei, Alexandru Leahu realizează o pertinentă incursiune în lumea doctrinelor estetico-filosofice referitoare la domeniul sonor, atingând zonele fierbinți ale abordării sintetice vizavi de practica artistică din ultimile două secole, ale poeticilor componistice în stare să generalizeze elementele limbajului
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
sunt participări nemijlocite. Nu vorbește decît de idei la care a luat parte trăindu-le, iar nu examinîndu-le conceptual. De aici și succesul lui. Elocvența sa, deși nu e savantă în expresie, e remarcabil de sugestivă. Dacă ar fi fost erudit, sfîrșea prin a fi prolix. Așa însă, e direct și expresiv. Iar expresivitatea lui ține de emoție, și nu de forma pe care o dă emoției. De aceea, indiferent despre ce vorbește, Dan Puric transmite ceva. Ceva se propagă de la
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
III - Soare (ritm dansant, foarte energic). Nu numai toate titlurile sunt originale, folosite de către compozitor chiar în limba română, dar pentru această piesă Pekka Jalkanen a preluat informații și elemente melodic-tematice chiar dintr-o sursă românească (mai exact, din lucrarea eruditului Vasile Tomescu, Musica Daco-Romana). Desigur, mitul incestului evitat, din balada Soarele și Luna, s-a hibridizat aici cu alte elemente de fantasmă mitologică (iele și zâne), fiindcă Pekka Jalkanen nu face etnografie, ci recrează orice elemente în conformitate cu fantasmele sale mitologice
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
operă de evlavie". Îl atrage pe autor nu doar viața ei "scurtă și tragică", ci și "sărăcia documentară" ce s-ar pune în calea reconstituirii, căci n-a înregistrat-o "argintul prea multor pelicule, acul niciunui fonograf, penița niciunei sîrguințe erudite", lăsînd-o oarecum într-o condiție de "abstracție". Concertele la care se producea aveau loc în marea lor majoritate în salonul artistic personal sau în cîteva altele similare, în fața unui auditoriu restrîns, fără a se putea bucura de abundența comentariilor în
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
ipocrizie. în domeniul eseisticii, Mircea Eliade îndeplinește două funcțiuni culturale: informează și formează publicul, îl educă intelectualicește... E un mare profesor, de talia lui Tudor Vianu, G. Călinescu... Mircea Eliade a lărgit imens orizontul cultural românesc. A devenit un reputat erudit și om de știință care e citit de cercetătorii culturii. E un dascăl cel ce se ocupă de filozofia culturii. E un dascăl celebru, întocmai ca reprezentanții Școlii Ardelene, sau ca Vasile Pârvan și Nicolae Iorga. A fost un om
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
dovedește a fi acțiunea propriu-zisă. Cele trei personaje, numite, șăgalnic, Nora Aron, Vasile Elisav și - ei da, aici nu avem decât o simplă paronimie - Carmen Carpen nu fac altceva decât să instrumenteze lungi discursuri despre discurs. Cele două studente și eruditul lor profesor vorbesc, practic, despre orice, dar nu posedă, în fond, nimic. Atunci când protocolul ospitalității o impune, se prefac că degustă băuturi alese ori că fumează trabucuri scumpe. În absența obiectului, îl inventează, iar în absența situației, o mimează. Conștienți
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
femeie contemporană nu poate fi, probabil, de acord, cum ar fi cea despre purtatul pantalonilor ("Femeile își pierd jumătate din farmec atunci când intră într-o pereche de pantaloni"), întregul eseu este scris cu o "călcătură" rafinată și cu un timbru erudit. � Cronicarului i-a atras luarea-aminte și articolul lui Mihail Neamțu, Criza jurnalismului și deficitul democratic, care se întâlnește fericit cu cel scris de Ioana Pârvulescu în România literară și intitulat Malpraxis. Mihail Neamțu propune și el un cod deontologic al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6898_a_8223]
-
Neamurilor în construirea noii religii, după unele șovăieli contestatoare (adversarii îl caracterizau ironic „trup plăpând și cuvânt nul”, iar criticismul iluminist vorbea de un „Paul de Tarse” devenit un „Paul de la Farce”) este acum unanimă. În veacul al XVIII-lea, eruditul german H.S. Reimarus îl considera drept „inventatorul creștinismului”, în secolul următor Fr. Nietzsche prefera să-l desemneze prin termenul de fondator, iar în zilele noastre, A. Decaux îl numește „arhitectul creștinismului”. La rândul său, omul de cultură evreu A. Chouraqui
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
deda la asemenea treburi. Cît privește Petru Creția, a cărui reacție produsă cu vreun sfert de veac în urmă, într-un înveliș, să subliniez, de impecabilă politețe, mărturisesc că m-a surprins, a fost și rămîne un gînditor și un erudit de primă mînă, căptușit cu o mare sensibilitate poetică, una din acele rare personalități a căror valoare o poți stabili admirativ pornind de la oricare din aceste laturi ale sale. Prin mijlocirea fiecărui mare critic, dobîndim efigii inedite - În ce proporție
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
în ordinea ilustrativă și a informației bibliografice decât în cea a ideilor".28 La peste un deceniu de la apariție, fascinația primei lecturi a Yogăi din 1936 e parcă mai pregnantă, atât în rândul cititorilor anonimi, cât și în cel al erudiților. Desprind din memorialistică doar două momente semnificative: La 14 februarie 1947 autorul e vizitat de un tânăr funcționar. "De patru ani caută Yoga prin toate librăriile și anticăriile din Paris și provincie. în 1944 a văzut-o anunțată în catalogul
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
că în curând va apărea cartea... Era atât de încântat, încât m-a rugat să iau împreună cu el un aperitiv la bodega din colț."29 La 4 martie 1948 Eliade discută despre istoria religiilor cu Georges Bataille, conducătorul revistei Critique, erudit de prestigiu. "îmi povestește cum, după o cercetare de trei ani la Biblioteca Națională, unde era funcționar, a avut surpriza să descopere cea mai clară expunere asupra tantrismului într-o carte publicată la București. (Yoga mea din 1936)"30 Chiar dacă
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
traducător al „Mioriței” în limba franceză. Țin astăzi în mână numărul inaugural al mensualului, datat „15 August 1934”, mulțumită amabilității celui care de decenii, alături de cărturari confrați, și-a pus pecetea pe mișcarea spirituală a acestui colț de țară, scriitorul, eruditul, criticul literar, distinsul dascăl al generațiilor de oameni de litere, colaboratorul de aleasă ținută al publicației comloșene, maestrul Mircea Șerbănescu. Sunt gând la gând cu bucurie cu întregul consiliu de redacție, condus de ani buni de redactorul-șef, economistul Ioan
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]