247 matches
-
contradicțiile sociale și discriminările economice care o sfâșiau 1. Rezultatul acestei egalități religioase iluzorii și provizorii clădea În acest caz, prin intermediul secretului, o barieră În fața neinițiaților, care rămâneau departe de misterii și de Atena. Însoțită și gratificată de o perspectivă escatologică, pe care Însă cetatea o Înclinase și relativizase În vederea propriilor exigențe, această egalitate rămânea tot sub controlul Atenei, care, În acest fel, Își confirma identitatea și se garanta. Astfel, cetatea controla posibilul universalism eleusian ce poate fi deja recunoscut În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rămânea tot sub controlul Atenei, care, În acest fel, Își confirma identitatea și se garanta. Astfel, cetatea controla posibilul universalism eleusian ce poate fi deja recunoscut În Imnul homeric către Demetraxe "Demetra" (v. 480), nu mai puțin decât controla promisiunile escatologice și le făcea funcționale pentru stat. Dar controlul religios al misteriilor a rămas totdeauna În mâinile clerului eleusin, În timp ce cetății Îi era rezervat numai cel politic, conform unei Împărțiri ce data din vremea mitului (Pausanias, I, 38, 3). De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
totdeauna În mâinile clerului eleusin, În timp ce cetății Îi era rezervat numai cel politic, conform unei Împărțiri ce data din vremea mitului (Pausanias, I, 38, 3). De aceea, atunci când parabola politică ateniană a Început să coboare, misteriile și-au accentuat perspectiva escatologică, orientându-se În direcția existenței de dincolo de lume și s-au transformat din ce În ce mai mult Într-un cult universalist eliberat de istoria Atenei. b) Calea mistică și critica religiei oficiale Eshatologia și soteriologia misteriilor rămâneau oricum compatibile cu dimensiunile și limitele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultul Marii Mamexe "Mame" este corelată cu problema, asupra căreia vom reveni, rolului exercitat de modelul grecesc, În special eleusin, În asumarea acestei caracteristici de către unele culte orientale. Pentru moment, adăugăm doar că sursele nu ne permit să asociem perspective escatologice particulare cu practica misterică, chiar dacă, În ansamblul lui, cultul Marii Mame oferă garanții neîndoielnice pentru bunăstarea individului, În special sub aspectul sănătății fizice, dar, uneori, și morale. Cultul zeiței anatoliene cunoaște o soartă unică În panorama răspândirii cultelor orientale În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În sfera fenomenelor naturale, rezervată deja căutării raționale. În orice caz, În acele texte interesul se Îndreaptă cu totul spre problemele existenței pământești și spre mijloacele de a o face mai sigură și fericită, fără nici un indiciu despre acele perspective escatologice și soteriologice care, dimpotrivă, apar ca centrale În contextele ermetiste cu conținut filozofico-religios. Pe de altă parte, este important faptul că În interiorul ermetismului „popular” s-a format schema literară a Învățăturii dată de la maestru la discipol, structurându-se ca transmitere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vărs lacrimi de bucurie și să simt ușoară povara minții (II, 32-33; Nicosia, 1984, p. 90). Izbăvirea garantată de zeu nu se limitează la sănătatea fizică, ci atinge Întreaga dimensiune existențială a credinciosului și, fără să se proiecteze În perspectivă escatologică, care rămâne cu totul străină intereselor oratorului nostru, Îi permite să Îl proclame pe Asclepiosxe "Asclepios" „stăpân al destinului său” (II, 36). Este vorba despre moira, mica „parte” a individului care se simte apărat de protecția personală a zeului; dar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și atrage aici ș?ț. Însă adepții Minciunii, ai puterii rele și ai relelor fapte, cu rele cuvinte, cu rele conștiințe și cu rele gânduri: cu rele bucate șîiț Întâmpină sufletele. Să fie adevărați oaspeți În locuința Minciunii! Aceeași valoare escatologică o are și fragmentul paralel din Ahunavaitș G³th³, În care poetul, după ce declară că el cunoaște imnurile potrivite și eficace, spune (Yasna 28, 11): Tu, cel care În aceste șimnuriț păstrezi pentru totdeauna Adevărul și Gândul Bun, o Domnxe "Domn
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru totdeauna Adevărul și Gândul Bun, o Domnxe "Domn" Înțelept, Învață-mă cu gura ta, potrivit cu Spiritul tău, să rostesc șaceste imnuriț prin mijlocirea cărora existența primordială va deveni prezentă. Răsplata (mșda) are, mai ales În asemenea fragmente, o valoare escatologică evidentă, la fel ca În g³th³ (Yasna 34, 13): șArată-neț calea despre care Îmi spui, o Doamne, care este cea a Gândului Bun, șo caleț bine făcută, pe care pornesc conștiințele salvatorilor viitori, conform Adevărului, spre răsplata pe care tu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acolo („calea Gândului Bun”) sau În infern („locuința Minciunii”). Se repetă și termeni precum da¶n³xe "dae>na>" („conștiință”), saoșyant („salvatorul care va veni”), care au dat naștere la interpretări variate, chiar etimologice; acestea ocupă un loc aparte În viziunea escatologică a zoroastrismului. Ideea unei fericiri duble, a sufletului și a trupului, este un motiv constant al mentalității religioase zoroastriene (Bausani, 1959, pp. 64 sqq.) și se Întâlnește deja În G³th³. De exemplu, binefacerile celor două existențe (cf. mai sus, subcapitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vedică (Renou, 1953, p. 6), preotul era specialist al sacrului, al jertfelor și practicilor rituale care urmărea să Întărească prestigiul și puterea unei elite dominante. Așadar, tocmai pe acest fond social se găsesc rădăcinile noii viziuni dualiste și ale viziunii escatologice particulare, legate de existența individuală: după moarte, dreptatea, aproape absentă din lumea celor vii, va putea, În sfârșit, să răsplătească și să pedepsească (Yasna 31, 20) pentru că Domnul Înțelept „dă ce e mai bine celui bun, celui care se supune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
subcapitolul 2.4 ) sunt deja prezente aici: acela al podului sufletelor, „podul Despărțitorului” (åinvantxe "c^invant": pentru o explicație, printre cele mai verosimile - Ch. Bartholomae) și cel al imaginii tinerei femei psihopompe (da¶na: literal „viziune”, dar În aceste contexte escatologice are mai degrabă sensul de „conștiință”). Într-un fragment din Uștavaitș G³th³, poetul Își exprimă dorința de a putea traversa podul Împreună cu toți cei care, „bărbați și femei”, au făcut fapte bune prin mijlocirea Gândului Bun și au Întărit Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unui „ultim tur (ap¶ma urva¶sa) al existenței” (Yasna 51, 6; cf. Yasna 43, 5) face parte, În orice caz, din gândirea gathică (Boyce, 1992, pp. 76 sqq.), iar Încercarea de a despuia bogata terminologia gathică de orice valoare escatologică, făcută mai ales de H. Humbach și J. Kellens, este exagerată și, pe ansamblu, puțin convingătoare. În schimb, o escatologie reală individuală și generală se exprimă În G³th³ prin credința În supraviețuirea sufletului până În momentul unei judecăți finale când va
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
printr-o formulare organică, Într-o manieră descriptivă - G³th³ nu sunt un tratat teologico-filozofic -, ci se descoperă prin indicii, referințe implicite sau aluzii care o presupun În diferite moduri. Se poate afirma că lui Zoroastruxe "Zoroastru" Îi aparține o viziune escatologică originală care Își are rădăcinile În dualismul său specific și În puternica inspirație etică. Chiar și ideea unei mari bătălii Între două armate potrivnice, incompatibile una cu alta (sp³d³ anaoåanh³), menționată În Uștavaitș G³th³ (Yasna 44, 15) Într-un context
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ideea unei mari bătălii Între două armate potrivnice, incompatibile una cu alta (sp³d³ anaoåanh³), menționată În Uștavaitș G³th³ (Yasna 44, 15) Într-un context caracterizat de lupta Între adepții Adevărului și cei ai Minciunii, a fost probabil concepută În perspectivă escatologică. De altfel, nu degeaba, s-a ajuns să se vadă În Zoroastru primul „apocaliptic” al Orientului antic (Nyberg, 1938, p. 267; Duchesne-Guillemin, 1948, pp. 142 sq.; Rudolph, 1961, pp. 113 sqq.; Widengren, 1983, pp. 77 sqq.; Boyce, 1984a, p. 74
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ar putea fi inversat. Într-adevăr, apocalipsa presupune o formă de escatologie individuală și generală și nu există dubii că gândirea gathică a reprezentat În Iran și, În general, În Orientul antic, primul nucleu al unei fecunde și incisive idei escatologice, anterioară Începutului secolului VI Î.Hr.. Prima direcție, pe care, cu siguranță, au urmat-o contactele dintre cele două lumi religioase a fost dinspre Iran Înspre Israel (pentru această teză, vezi Boyce În Boyce-Grenet, 1991, pp. 365 sqq.), și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Învierea morților (În limba pahlavi, rist-³kh¶z) În „trupul final” (În limba pahlavi, tan ș pas¶n) pentru o existență purificată (Zand ș Wahman Yasn IV, 7, 66; IX, 23; cf. Boyce, 1992, pp. 76, 77, 150). Mareaxe "Marea" bătălie escatologică, care se va Încheia cu Înfrângerea Răului, va avea loc Înainte de judecata finală. O doctrină aparte (Molé, 1961, p. 145; 1965, p. 116) consideră că până și cei condamnați la infern vor fi salvați și vor putea să se Întoarcă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Învierea trupului. Un tip special de haoma, numită „albă” (h½m ș sp¶d) - diferită de cea „galbenă” sau aurie folosită În ritul obișnuit - va constitui ingredientul principal al ambroziei pe care Saoșyantxe "Saoșyant" o va folosi pentru a pregăti jertfa escatologică (cf. supra, subcapitolul 2.4). Ceremonia yasna constă În două acțiuni rituale diferite: ritul preliminar (paragn³ sau paragra) și yasna propriu-zisă. Ritul preliminar este compus, la rândul lui, din șase acțiuni distincte, săvârșite În șase etape succesive care contemplă pregătirea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tendința de a depăși cultele locale, din care acesta era alcătuit, nu a dezrădăcinat totuși tradiția zoroastriană de pe teritoriul iranian, ci a făcut-o mai puternică și incisivă datorită orientărilor sale etico-filozofice (dualismul și speculațiile asupra Timpului-Destinxe "Destin"), a concepțiilor escatologice și a aspirațiilor soteriologice, În deplină concordanță cu spiritul vremii. Zoroastrismul, ca și iudaismul de după exil, nu s-a pierdut datorită exigențelor sale spirituale și etice care au alimentat noul climat religios și filozofic al Orientului antic. Parții au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acest preot a polemizat pe teme religioase cu un apostat În prezența califului Ma’mun ș813-833ț, În micul tratat redactat În limba pahlavi Gizistag Ab³liș: cf. Boyce, 1968a, p. 44, nota 2; Menasce, 1967, p. 220), transferând Într-o perspectivă escatologică, În cadrul unei literaturi propriu-zis apocaliptice (Tavadia, 1956, pp. 121 sqq.; cf. supra), programul utopic al unirii perfecte a celor două puteri, politică și religioasă. Doar frașgird, restaurarea de la sfârșitul timpurilor (cf. supra, subcapitolul 2.4), va stabili definitiv triumful Iranului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
India YudhiÌÚhira se va Întoarce la domnie. Această analogie Între un mit germanic și unul indian nu poate fi Întâmplătoare: ea trebuie să-și fi avut originea În religia indo-europeană, desființându-se astfel clar cunoscuta opinie conform căreia orice reflecție escatologică ar fi străină. Dimpotrivă, această reflecție, chiar dacă se găsește Într-o formă primară, a existat cu siguranță și a avut un caracter esențialmente optimist: după o victorie inițială a răului și o Întâlnire care, la prima vedere, pare a-i
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care îl posedă. Îndemnând socratic la cunoașterea de sine, el se ostenește prin „lucrarea cuvântului” să salveze sufletul celui care, lipsit de „coiful mântuirii” și de „pavăza credinței”, poate ajunge „vrăjmaș luiș”. Idealul său etic, dedus din experiența mirobolantă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
starea de plusminus infinit. Corecțiile nu pot fi efectuate, liniile merg paralel până se anulează reciproc. Starea conflictuală iscată, În multe cazuri exacerbată, nu are nici Învingători, nici Învinși, de aici starea de meditație asupra lumii În lumina unei filosofii escatologice. Nici moș Costache Giurgiuveanu, nici Aglae Tulea, nici Stănică Rațiu (el În mod special), nici Otilia, nici chiar Felix nu au câștigat sau nu au pierdut nimic. În starea lui singulară, Pascalopol Își urmează drumul tulburat o clipă de o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]