550 matches
-
în proza unor scriitori precum Hortensia Papadat Bengescu ("Concert din muzică de Bach"), Camil Petrescu ("Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război"). George Călinescu reprezintă o altă personalitate complexă a literaturii românești: romancier, dramaturg, poet, istoric și critic literar, eseist, jurnalist. A publicat monografii consacrate lui Eminescu, Creangă, precum și o monumentală "Istorie a literaturii române de la origini pâna în prezent" (1941, aproape 1000 pagini in quatro). Un important scriitor realist a fost Mihail Sadoveanu, care a scris mai ales romane
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
pentru ca valorificarea critică a acestor contribuții să înceapă cu adevărat, nu în ultimul rînd în folosul profesioniștilor în suferință ai genului. Tarkovski, "clopotul altei lumi" Sub raportul temerității și prin unicitatea proiectului, poziția incomodă a lucrării de debut a tinerei eseiste Elena Dulgheru - Tarkovski. Filmul ca rugăciune - se apropie oarecum de a trilogiei filmologice semnalate mai sus. Debutanta anunță și ea un al doilea volum, confin cu primul, care ne intrigă de la titlu: Imaginea paradisului în filmul est-european contemporan. Intervine însă
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
Jean - Paul Sartre Piesa de teatru Muștele (1942Ă, eseul de psihologie fenomenologică Imaginarul, opera sa fundamentală de ontologie fenomenologică Ființa și neantul pun în lumină forța creatoare a unui scriitor - filozof cu totul ieșit din comun. Romancier, dramaturg, estetician, critic, eseist, orator, gazetar, om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit prin întrega sa activitate ca un autentic spirit renascentist al epocii noastre”, după cum afirma Romul Munteanu 1. Sartre extrage din teatrul clasic grec
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
, Ioan (3.VI.1952, Socodor, j. Arad), critic literar, eseist și publicist. Este fiul Floarei și al lui Vasile Buduca, țărani. A absolvit în 1971 Liceul „Ioan Slavici” din Arad. Ca licean, colaborează la revista școlară „Laboremus”. Urmează cursurile secției română-franceză de la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
pref. trad., București, 1985; Jeunes poètes roumains, București, 1985; N. Iorga, La Vie de l’histoire et l’histoire d’une vie, București, 1989; Bernard-Henri Lévy, Aventurile libertății. O istorie subiectivă a intelectualității, București, 1995. Repere bibliografice: Eugen Simion, Tineri eseiști: Dan Ion Nasta, RL, 1983, 7; Dana Dumitriu, Tineri poeți români în versiune franceză, RL, 1985, 31; Eugen Simion, O retorică distanță a uneltelor, RL, 1985, 44; Irina Mavrodin, Carnaval verbal, RL, 1986, 5; Emil Manu, „Căderea zilei”, CNT, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288356_a_289685]
-
, Grete (23.XI.1948, București), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Anei (n. Dreve) și a lui Martin Tartler, muncitor chimist; este căsătorită cu scriitorul Stelian Tăbăraș. Familia e originară din Prejmer (în germană, Tartlau). T. învață la școala germană și la Liceul de Muzică din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Fondul "Petre Comarnescu", incluzând peste 6000 de volume de cărți și reviste, circa 2000 de programe, cataloage de expoziții de artă plastică, sute de dosare cu manuscrise, referate, studii și articole, cărți etc. ale acestui mare cărturar de formație anglo-saxonă, eseist, estetician, istoric și critic de artă din epoca interbelică, stins în 1970 și care, înainte de a-și alege locul odihnei de veci, la Voroneț, a dorit ca avuția sa culturală biblioteca și cu tot ce avea, să rămână Bucovinei! În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
orizont de așteptare, într-un alt spațiu axiologic, în care valorile morale, intelectuale, civice sunt riguros și definitiv așezate. Pentru orașul Huși (actualmente municipiu), un asemenea intelectual a fost, cu două decenii în urmă, regretatul poet, critic și istoric literar, eseist și animator Ion Alex. Angheluș și este, pentru zilele noastre, criticul literar, eminescologul și publicistul Theodor Codreanu. Numele celor doi a fost asociat nu o dată în anii din urmă, dată fiind prietenia lor devenită de notorietate, strivită brusc de destin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a gândi, făcându-ne atenți să respingem invazia prejudecăților și a lucrurilor comune care ne pândesc corupător la tot pasul. Prefață la vol. Fragmentele lui Lamparia, 2002 Teodor PRACSIU Un intelectual atipic Proteicul Theodor Codreanu, critic și istoric literar, eminescolog, eseist, publicist, editor, umorist, profesor la Liceul Teoretic "Cuza-Vodă" din Huși, doctor în litere cu teza "Complexul Bacovia" și bacovianismul (Editura Junimea, lași, 2002), pune sub ochii cititorilor ultima sa carte, în ordine cronologică, Fragmentele lui Lamparia (Fundația "Scrisul Românesc", Craiova
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și exhaustivă, monografia conține un volum impresionant de informații și se impune prin calitatea demersului de critică literară în care acribia se împletește cu eleganța stilistică. "Biblioteca Bucureștilor", nr. 7, iulie 2006 A.I. BRUMARU "Epica Magna" Domnului Theodor Codreanu (critic, eseist, istoric literar, monografist, prozator el însuși), impozanta lucrare romanescă a lui Mihail Diaconescu (vezi Mihail Diaconescu. Fenomenologia epica a Istoriei românești) îi confirmă nu doar vocația; mai exact, spre a folosi totuși termenul îi confirmă ideologia (dacă înțelegem prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai de luat în seamă cu cât sunt mai convingător argumentate. Primul ar fi C.D. Zeletin, a cărui operă poetică (originală) nu depășește 145 de pagini, dar care este un traducător de certă valoare, recunoscut ca atare, istoric literar, prozator, eseist, biofizician, muzicolog, ceea ce îi dă dreptul lui Theodor Codreanu să aprecieze că "opera de ansamblu a lui C.D. Zeletin este poezie în sens multidisciplinar" (p. 239). Este un prilej pentru autorul vasluian să argumenteze transdisciplinaritatea teoretizată de Basarab Nicolescu, apreciind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin "asumare competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate cu însușirea limbajului critic", cât și prin "stăpânirea conceptelor-cheie", totul dublat de remarcabilele sale "însușiri analitico-sintetice". Ei bine, această imagine a criticului, eminescologului și eseistului de excepție care este Th. Codreanu s-a prefigurat, aproape cu exactitate, în acei ani de stufoasă existență care fac obiectul cugetărilor din primele două volume ale lucrării în discuție. Căci substanța Numerelor în labirint este alcătuită de judecata, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și cultural, scriind o carte cutremurătoare pentru cei capabili să pună interesul național mai presus de cel personal. "Ateneu", nr. 2, februarie 2014 Gh. NAZARE "A doua schimbare la față", de Theodor Codreanu Prolificul scriitor hușean, reputatul Theodor Codreanu, romancier, eseist, istoric și critic literar, trimite publicului o nouă carte, peste a patruzecea. Este o carte monumentală, de 524 de pagini, diferită tematic de cele anterioare, o adevărată introspecție istorică, literară, politico-ideologică, în istoria României, a Europei și a lumii. Este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru România, nu pot fi cotate altfel decât "o minciună specifică mutanților spirituali și etnici". Remarcabile rămân de asemenea considerațiile din zona finală a volumului, reunite sub genericul Singurătatea lui Adrian Marino, care reușesc să clarifice destinul ciudat al cunoscutului eseist. După cum se știe, Adrian Marino "a conceput ideologia așa cum nu este și nici nu poate fi". Și aceasta pentru că gânditorul credea "într-o ideologie universală, dar liberală, valabilă pentru globalismul modern". De unde și "dualismul" personalității sale ce l-a urmărit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
când, la Bârlad, mă surprinsese tăcerea semnificativă a bătrânului poet G. Tutoveanu căruia îi eram apropiat, atunci când aduceam în discuție personalitatea lui Ion Barbu, care era nepot de văr primar al soției sale, Zoe. G. Tutoveanu, ea însăși poetă și eseistă, scriind sub pseudonimul Zoe G. Frasin, moartă în 1941. Atât mătușa cât și nepotul trăiseră experiențe limită, râvnind o ipotetică liniște absolută prin neantizare ori prin abstracție: Zoe G. Tutoveanu obsedată o viață de gândul sinuciderii iar Ion Barbu experimentând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
VIANU, Elena (5.XI.1911, București - 4.XI.1965, București), critic literar, eseistă și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Guțulescu) și a lui Ștefan Irimescu, medic, și soția lui Tudor Vianu. Urmează în Capitală Școala Centrală de Fete (absolvită în 1930) și Facultatea de Litere și Filosofie, obținând licența în filosofie cu mențiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
, Vasile (28.II.1947, Valea Seacă, j. Bacău), poet, eseist și critic literar. Este fiul Victoriei (n. Chiorcea) și al lui Nicolae Bardan, țărani. După absolvirea Liceului „George Bacovia” din Bacău (1965), urmează Facultatea de Filologie din cadrul Universității din București, pe care o termină în 1978. Între acești ani, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
TĂNĂSESCU, Antoaneta (17.I.1941, București), critic și istoric literar, eseistă și editoare. Este fiica Eugeniei Tănăsescu-Zahia (n. Bălășoiu), funcționară în Ministerul de Finanțe, și a lui Aurel Tănăsescu-Zahia, avocat, apoi consilier juridic. La București va absolvi Liceul „Gh. Șincai” în 1957 și Facultatea de Filologie în 1962. Obține titlul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
Miorița și care alături de înțelepciunea cronicarilor constituie rana neînchisă a sufletului românesc”. În aceste condiții, el cere categoric trecerea de la stadiul contemplativ la stadiul politic, fanatizarea spiritului românesc, acceptarea unui „dionisism al devenirii românești”. Aici începe opțiunea primejdioasă a tânărului eseist pentru o morală a forței și pentru o politică, în esență, de tip totalitar, chiar dacă totalitarismul lui pare mai degrabă fantasma unui intelectual care l-a citit prea mult pe Nietzsche și nu i-a iubit deloc pe înțelepții veacului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
o anumită grabă, o anumită emulație fie a modei, fie a antimodei la care eu, unul, nu prea marșez. — Puteți să vă apropiați mai mult de fenomenul respectiv și să-l concretizați? Un prieten al meu, sensibil mai tânăr, strălucit eseist, remarcabil critic, mi-a mărturisit într-o zi, că vocabularul structuralist îi dădea anumite „complexe”; pentru a scăpa de ele, a învățat vocabularul. Eu n-am avut aceste complexe și nu l-am învățat. Când întâlnesc ici-colo, sub semnătura unor
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
al festivalului de carte Cluj, 1994. Traduceri: Zbiegniew Brzezinski, Marele eșec. Nașterea și moartea comunismului În secolul XX, Editura Dacia, Cluj, 1993, Filosofia americană, volumul I. Filosofia americană clasică (contribuții), editor Andrei Marga, Editura ALL, București, 2000. Ovidiu Pecican, prozator, eseist și critic literar. Doctor În istorie (1998) și profesor universitar la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A publicat romanele Eu și maimuța mea (1990), Razzar (1998, În colaborare cu Alexandru Pecican) și Imberia (2006); a publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
, Aureliu (26.X.1893, București - 31.V.1962, Paris), eseist și critic dramatic. Este fiul Anei (n. Goldstein) și al lui Leon Weiss, croitor. Urmează la București Liceul „Matei Basarab” (absolvit în 1912) și Facultatea de Drept (licența în 1915). Îmbrățișează cariera de avocat în Baroul Ilfov (1919- 1940), fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290676_a_292005]
-
În acest sens, modernismul, la începuturile lui, poate fi definit în termenii unei crize manifestată în liniile căutării intense și neliniștite a unui nou drum estetic care să permită afirmarea individualității creatoare a epocii, după cum sugera John Crowe Ransom important eseist, critic și poet american al vremii " Dar noi, modernii, suntem nerăbdători și distructivi. (subl. aut.) [...] Este viitorul poeziei imens? Nu mai poți fi chiar atât de sigur, în zilele noastre, după ce poezia a simțit mușcătura fatală a Modernismului. (subl. aut
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
PETRESCU, Liviu (17.XII.1941, Râmnicu Sărat - 5.VII.1999, Cluj-Napoca), critic literar și eseist. Este fiul Mariei (n. Zainea) și al lui Gheorghe Petrescu, muncitor. Își începe învățătura în orașul natal, o continuă la Lugoj și apoi din nou la Cluj. Elev al Liceului „Gh. Barițiu” (1952-1959), apoi student al Facultății de Filologie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
, Marian (16.V.1954, Turda), eseist, critic literar și poet. Este fiul Lucreției (n. Popa) și al lui Emil Odangiu, ofițer. Face școala primară la Cluj, iar la Timișoara urmează liceul (1969-1973) și Facultatea de Filologie, secția română-latină, pe care o va absolvi în 1977. Funcționează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]