335 matches
-
celor cu o judecată sănătoasă, ba chiar a medicilor. Însă patologizarea inamicului este un procedeu polemic folosit adesea de rasiștii Înșiși. Iar categorisirea rasismului drept boală mintală, pe lângă faptul că neglijează dimensiunea socială a problemei, este Însoțită și de o esențializare: un subiect declarat rasist tinde să fie definit prin esență ca rasist, rasismul Îi este atribuit ca o natură ce-i e proprie și ca o murdărie. Fapt ilustrat de proiectarea frecventă asupra presupușilor rasiști a unor categorii de acuzații
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și responsabilitatea de a determina ei Înșiși dacă rolurile pe care le-au moștenit merită să fie respectate” (Kymlicka, 1996, p. 266). Ne putem Întreba dacă nu cumva, În viziunea comunitariană asupra identității, există o presupoziție culturalistă care constă În esențializarea culturii, În transformarea ei Într-un sistem Închis, Într-o tradiție atât de copleșitoare Încât individul ar ajunge să nu mai fie decât un simplu precipitat cultural. Jean Leca a arătat cu claritate care este pericolul: „Multiculturalistul trebuie să afirme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
normelor meritocratice bazate În special pe competență ca valoare fundamentală. Principiul discriminatoriu al geneticismului social ar putea fi rezumat prin formula: „La așa gene, așa destin social”. În această respingătoare utopie care ia naștere sub ochii noștri, este clar că esențializarea funcționează și constituie baza eventualelor selecții socio-economice, care anulează Însuși principiul egalității șanselor. Orientarea geneticistă a modurilor de selecție socială ascunde un model normativ de societate: cel În care armonia globală ar fi asigurată de adaptarea forțată a practicilor individuale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
respinși ca atare. Ei sunt În acest fel esențializați de victimele lor (reale sau potențiale) sau de purtătorii de cuvânt ai acestora. Slăbiciunea teoriei „rasismului simbolic” este de același tip ca și cea a teoriei „personalității autoritare” și constă În esențializarea atitudinilor atribuite indivizilor, fie ele rasiste sau nu, neglijând În egală măsură factorii de situație și pe cei care țin de pluralitatea mizelor (Pettigrew și Meertens, 1993; Jackson et alii, 1993), ceea ce implică mai cu seamă faptul că există nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
parte din rase diferite. O evidență a judecății comune Oricât de neutră ar părea o cercetare tipologică bazată pe diferențierea rasială, ea dă naștere unor „efecte metaforice nestăpânite și, poate, prin definiție de nestăpânit” (Taguieff, 1988, p. 99). Riscul de esențializare a diferențelor ă aici dintre identitățile rasiale ă este Înscris În forma umană de sociabilitate. Ideea că există cu adevărat rase diferite În specia umană face parte, după cum remarcă Pierre-André Taguieff, „din stocul inepuizabil de evidențe comune, dincolo de clivajele dintre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
colonialism). Rasismul produce astfel „indezirabili”, „necivilizabili”, „irecuperabili”, „neasimilabili”, pe scurt, oameni de prisos, oameni-sclavi, sub-oameni, chiar non-oameni cu față umană. În toate aspectele sale observabile, gândirea rasistă apare ca o ilustrare paradigmatică a gândirii esențialiste: ea implică În același timp „esențializarea somato-biologică a celui diferit” și „comportamentul segregaționist pus sub semnul permanenței” (Guillaumin, 1972, pp. 77-78). Clasificările rasiale elaborate de naturaliști (Linné, Buffon, Blumenbach etc.) În secolul al XVIII-lea au fost astfel socializate și instrumenta lizate pentru justificarea și raționalizarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a justifica, de exemplu, constituirea unor state-națiune, pentru a legitima războaie identitare În care se recurgea la „curățire” ori la „purificare” sau, În sfârșit, pentru a raționaliza anumite sisteme de discriminare. „Gândirea rasistă” implică așadar efectuarea a trei operații cognitive: esențializarea indivizilor sau a grupurilor; excluderea simbolică a unor categorii de populații (stigmatizare, de la animalizare la diabolizare); „barbarizarea” altora, considerate imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi numai în stadiul de actualizare sau poate fi în stadiul de realizare completă, în cel de-al doilea caz, subiectul devenit obiect fiind transformat din agent în pacient. Din perspectiva teoriei lui G. Guillaume, reificare este un corelativ pentru esențializare a sensului, acești doi termeni fiind raportabili la activitatea intelectuală prin care dinamismul producerii sensului este eludat în favoarea unei înțelegeri imanentiste. Cînd atenția se reorientează de la procesele prin care se actualizează sensul pentru a-și produce efectul, gîndirea care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în produs. În același timp însă, trebuie explicată prezența sensului în cuvînt, dar, fiind un dat anterior actualizării lui, sensul este înțeles ca un semnificat imanent, al cărui statut este superior manifestării conjuncturale și variabile în vorbire. Aceasta ar reprezenta esențializarea. Reificarea și esențializarea devin astfel două aspecte ale aceleiași probleme epistemologice. De exemplu, pentru traducere, un specialist în inteligența artificială încearcă să construiască o mașină de tradus, dar va fi surprins de reificarea sensului, în vreme ce un hermeneut, angajat în traducerea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
același timp însă, trebuie explicată prezența sensului în cuvînt, dar, fiind un dat anterior actualizării lui, sensul este înțeles ca un semnificat imanent, al cărui statut este superior manifestării conjuncturale și variabile în vorbire. Aceasta ar reprezenta esențializarea. Reificarea și esențializarea devin astfel două aspecte ale aceleiași probleme epistemologice. De exemplu, pentru traducere, un specialist în inteligența artificială încearcă să construiască o mașină de tradus, dar va fi surprins de reificarea sensului, în vreme ce un hermeneut, angajat în traducerea poetică, va avea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceleiași probleme epistemologice. De exemplu, pentru traducere, un specialist în inteligența artificială încearcă să construiască o mașină de tradus, dar va fi surprins de reificarea sensului, în vreme ce un hermeneut, angajat în traducerea poetică, va avea dificultăți în evitarea formelor de esențializare. De aceea, analiza proceselor de actualizare discursivă din perspectivă praxematică oferă o soluție posibilă (deși nu întotdeauna cu aplicabilitate practică efectivă) depășirii unor astfel de situații, fiindcă oferă o teorie a producerii sensului și o concepere dinamică a acestuia. V.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
puțin cunoscut la adevăratele sale dimensiuni." (V. Cezar Ivănescu și "teroarea istoriei", p. 7-8). Calitățile eseului sunt numeroase. Reținem pentru cititorii noștri și ai lui Theodor Codreanu câteva: obiectivitatea (echidistanța față de mai multe puncte de vedere care susțin "revizuirea" valorilor), esențializarea, exactitatea diagnosticelor și a formulărilor, puterea de convingere a verbului polemic, "priza" invidiabilă la subiect etc. Pentru că Cezar Ivănescu este atașat de numele lui Eminescu, al lui Labiș și al lui Marin Preda (a scris câte o carte despre fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
directă proză și în cele mai comune șabloane. Stilul "informativ" (v. Informativ, Jurnal), "simplu", tinde către un laconism substanțial, un "stil stenogramă" de proză în sensul cel mai diurn al cuvântului. Poezia realului prozaic impune un efort de simplificare, de esențializare radicală. Golul pune stăpânire și în plan lingvistic până la textura monolexicală. Percepția unei lumi destrămate sau tranzitorii determină un discurs "deconstructiv", fragmentar, o "reproductibilitate mecanică" și marcat "publicistică". Și iar trebuie spus că aceste creionări simple, din câteva linii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
concentrare-relaxare morală. Voluptatea de a gândi desfide imobilismul și reclamă vlaga dialectică. Rezultă jocuri foarte serioase ale minții, raportate la categorii fundamentale ale spiritului sub forma zicerilor fulgurante. Pledoaria pentru scrisul scurt, de maximă concentrare, incitant, vine imperios din imboldul esențializării, împotriva prolixității. De pildă, Maiorescu scrie concis, pe câtă vreme Gherea e dezlânat. "Meritul lui Borges de a fi scris atât de scurt", cugetă Lamparia. Dintr-o sumă de asemenea "fragmente" laconice se constituie un adevărat breviar estetic, în care problemele artei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
generației Nichita Stănescu din Țară, ci mai degrabă un poet al neoclasicismului folcloric, bazat pe vorbirea fundamentală (bacoviană), pe estetica tăcerii, a strigătului și a marilor dureri sau marilor bucurii simple tăcute, a intercondiționării tăcerii și muzicii, a dialogismului și esențializarea de felul celeia din catrina populară: "Îndrăznesc să spun că, dacă n-ar fi intrat în deriziune sintagma de poet național, Grigore Vieru ar avea cel mai mare drept să pretindă acest privilegiu, pentru toată aria românismului actual și între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
2005 și 2008), au apărut și alte volume, pe lângă A doua schimbare la față, de asemenea remarcabile. Și tot în spiritul înaintașilor săi, Theodor Codreanu construiește un aparat tehnic și științific riguros, cu mare putere de cuprindere și, totodată, de esențializare, astfel ca fenomenele de cultură supuse observației și trecute prin focul judecății aspre să permită întrezărirea adevărului în firea și în puritatea lui. Altfel spus, materialul de gândire se lasă străbătut de două axe directoare, destinate să acționeze ca un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
provocată lui Barbu de ilustrația plachetei După melci era nejustificată. La fel se întâmplă și cu Nicolae Manolescu, adept al ideii de joc barbian și cărtărescian. Codreanu îi plasează însă pe Barbu și Cărtărescu în paradigme diferite, întrucât primul vizează esențializarea prin reducție în vreme ce al doilea este "un risipitor de cuvinte", un logocentric. Pentru o hermeneutică a transdisciplinarității După o adevărată "sinteză generală în atac", Theodor Codreanu trece la construcția unui edificiu hermeneutic propriu, având în centru ideea trandisciplinarității și conceptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
specific determinate, în primul rând, de structură psihică internă a elevilor. ... În acest context, centrul de interes al activităților metodice și psihopedagogice îl constituie: * definirea obiectivelor și a obiectivelor operaționale, ierarhizate și diferențiale, pentru situații concrete, școlare și extrașcolare; * prelucrarea, esențializarea și structurarea conținutului învățării în raport cu personalitatea fiecărui elev și cu sintalitatea grupului; * metodologia predării-învățării și evaluării; * acțiuni practice și cercetări pentru prevenirea și combaterea excluderii de la reușită școlară, pentru valorificarea potențialului fiecărui elev la nivelul proximei dezvoltări, pentru egalizarea șanselor
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
formele de evaluare (predicativa, formativa, sumativa) și cu scopul dominant al acestora. - Valorificarea rezultatelor evaluării permanente pentru compensare sau dezvoltare, după caz B. Conținut - 2 puncte B. Desfășurarea lecției (activității) - 5 puncte * Reprezentarea conținutului: activă, iconica, simbolică, după caz * Economia (esențializarea) conținutului * Gradul de structurare și organizare a materialului �� (schemă, planul, structura logică etc.) * Puterea efectivă a conținutului (de a genera idei noi, opinii, soluții etc.) * Caracterul științific și practic-aplicativ * Corelații intra- si interdisciplinare * Corelația conținutului cu strategia didactica și cu
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
Relația dintre predare-invatare, evaluare și (compensare) ameliorare, pe parcursul activității didactice B4. Comportamentul - 1 punct * Organizarea colectivului și a activității - Asigurarea condițiilor psihoenergonomice pentru învățare - Crearea climatului afectiv-emotional - Organizarea debutului activității * Acțiuni logice de organizare și prelucrare a informației - Planificarea, structurarea, esențializarea, analiza, discriminarea, corelarea, asocierea, definirea, evidenți- erea, explicarea, compensarea, inferența, demonstrarea, ��generalizarea, concretizarea, ilustrarea, argumentarea, sintetizarea, interpretarea etc. * Acțiuni strategice de dezvoltare - Orientarea acțiunii și gândirii elevilor - Motivarea acțiunii - Laudă, dezaprobarea - Favorizarea exprimării opiniei personale - Adresarea de intrebari - Solicitarea elevilor
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
sau vizualizată concret această coerență, contrazisă clipă de clipă de varietatea și diversitatea componentelor inerte sau Însuflețite ale lumii? Mijlocul cel mai firesc nu putea fi decât corpul ființei umane, creatura perfectă Între toate, deoarece fusese „construită” de divinitate prin esențializarea, concentrarea și armonizarea tuturor atributelor lumii. Trupul era imaginea cea mai concentrată și, totodată, complexă pe care medievalitatea o putea, În mod rezonabil, găsi - fiindcă se afla, așa-zicând, la Îndemână - pentru a exprima ideea de totalitate coerentă. Într-o
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
care a apărut articolul ce l-a lezat. În speță, nu a fost întocmit un asemenea material ci, prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat prelucrarea, elaborarea și publicarea unui răspuns în replică în baza unei selectări și esențializări a materialului depus la redacția ziarului "Viața liberă" din Galați. Potrivit art. 72 și 73 din Legea nr. 3/1974 , organul de presă are obligația să publice răspunsul sub formă de replică în termenele stabilite de lege, deci acel material
DECIZIE Nr. 8*) din 31 ianuarie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113882_a_115211]
-
comanda socială a epocii noastre. Răspunsul este evident: ne trebuie tineri cu o gândire creatoare, bazată pe flexibilitate și fluiditate, căci din cantitatea de informații ce ne bombardează la fiecare clipă, sistemul nostru nu abstractizează și esențializează. Acest proces de esențializare nu este posibil decât prin intermediul limbajului articulat și al gândirii. Deducem deci tangența logopedici cu cerințele de modernizare a învățământului. Experiența, ca și cercetările pedagogice scot la iveală un mare număr de elevi care nu-și pot însuși satisfăcător cunoștințele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pot fi reflectate în simultaneitate în planul gândirii: floare albastră, casă mică, un copil mic și obraznic. Relațiile sintactice compensează în acest caz incapacitatea unităților lexicale (al căror plan semantic atinge, prin implicarea unui nucleu noțional, un înalt grad de esențializare) de a cuprinde și releva lingvistic toate atributele concrete ale unui „obiect”. Sintagme precum: casă mică, ladă mare etc. au și corespondente lexicale: căsuță, lădoi etc., dar floare albastră sau viață de student etc. își pot desfășura planul semantic numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sur la neige, Brouillards, La cathédrale engloutie). Aceeași deschidere către cultura orientală va prilejui cunoașterea artei stilizate a graficelor creatorilor japonezi Katsushika Hokusai și Ando Tokitaro Hiroshige, cu precizia și delicatețea liniilor ce conturează realitățile vieții cotidiene, printr-o remarcabilă esențializare a expresiei. Debussy se pronunță în sensul aprecierii arabescului, ca element definitoriu al reprezentărilor, prin excelență, decorative. El insistă asupra sublinierii funcției vitale cu care este investită curba liniei melodice în contextul declanșării stării emoționale. Astfel, elementul ornamental va fi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]