304 matches
-
organizează între 1-4 mai a.c. Simpozionul Balcanic de Esperanto, care are loc anual, prin tradiție, la Timișoara, la începutul lunii mai. Simpozionul se va desfășura în Aula Magna a Universității de Vest, unde vor putea fi audiate prelegeri pe tema „Esperanto în Balcani“ vineri și sâmbătă, între orele 10-13 și 14-18, și la Sala de Cultură a Municipiului Timișoara, unde va avea loc programul artistic sâmbătă între orele 15-18. ( I. B.) Tele-citire Joi, 1 mai, în prezența unor oficialități elvețiene și
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
Ajutor Reciproc a Pensionarilor Militari va organiza Revelionul 2004 în colaborare cu filiala locală a U.N.C.M.R.R. Persoanele interesate de ofertă se pot adresa până la data de 30 noiembrie 2003, la sediul celor două organizații din str. Mărășești. ( M. H.) Esperanto Asociația de Esperanto din România (care își are sediul în Timișoara) organizează cursuri de limba esperanto pentru începători și pentru avansați. Fiecare curs va avea două module, de câte 3 luni. Amănunte - la telefoanele 451 640 și 445 764. ( I.
Agenda2003-47-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281752_a_283081]
-
Pensionarilor Militari va organiza Revelionul 2004 în colaborare cu filiala locală a U.N.C.M.R.R. Persoanele interesate de ofertă se pot adresa până la data de 30 noiembrie 2003, la sediul celor două organizații din str. Mărășești. ( M. H.) Esperanto Asociația de Esperanto din România (care își are sediul în Timișoara) organizează cursuri de limba esperanto pentru începători și pentru avansați. Fiecare curs va avea două module, de câte 3 luni. Amănunte - la telefoanele 451 640 și 445 764. ( I. B.) Caritate În urma
Agenda2003-47-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281752_a_283081]
-
N.C.M.R.R. Persoanele interesate de ofertă se pot adresa până la data de 30 noiembrie 2003, la sediul celor două organizații din str. Mărășești. ( M. H.) Esperanto Asociația de Esperanto din România (care își are sediul în Timișoara) organizează cursuri de limba esperanto pentru începători și pentru avansați. Fiecare curs va avea două module, de câte 3 luni. Amănunte - la telefoanele 451 640 și 445 764. ( I. B.) Caritate În urma acțiunii „Tu poți dărui bucurie“ - ediția a treia, organizată de Asociația Medical Creștină
Agenda2003-47-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281752_a_283081]
-
Tradus, el ar suna cam așa: daca în lumea civilizată de astăzi filosofia și practica politică afirmă dreptul la diferență, ocrotesc specificitatea și proiectează construcții sprijinite pe diversitate, limbajele simbolice aspiră, dimpotrivă, spre integrare și ecumenism, spre un fel de esperanto artistic. Iar acestei banale observații nu ii asociam nici cel mai palid frison. ansa nu cumva, doamne ferește, mă întreb eu din nou și chiar că încep să mă îngrijorez de-a binelea, spaimă este a lui Perjovschi însuși, minata
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
a venit în România pentru prima oară. De atunci, a frecventat cursuri atât în țară, cât și în străinătate și a predat, la rândul lui, în Croația, Iugoslavia sau Bulgaria. Pasionat de mic de cultura chineză, el a învățat limba esperanto și astfel a reușit să afle cât mai multe despre poporul chinez. Cunoașterea acestei limbi îi este de mare folos și acum, deoarece la congresele internaționale și la toate întâlnirile „discipolilor“ lui Saionji limba de comunicare este esperanto. În vara
Agenda2003-11-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280807_a_282136]
-
învățat limba esperanto și astfel a reușit să afle cât mai multe despre poporul chinez. Cunoașterea acestei limbi îi este de mare folos și acum, deoarece la congresele internaționale și la toate întâlnirile „discipolilor“ lui Saionji limba de comunicare este esperanto. În vara acestui an, are loc la Oradea un Congres Internațional de Yumeiho, la care participă și maestrul Masayuki Saionji și care va face o vizită „de lucru“ și la Timișoara, ne promite dl Sorin Iga. Scurt istoric Deși este
Agenda2003-11-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280807_a_282136]
-
absurd. Un prim punct câștigat de filmul lui Marian Crișan este absența oricărei traduceri, vorbirea devine astfel expresie corporală, gestualitate, totul în personaj se adună în încercarea sa de a-și comunica disperarea. Iar disperarea constituie un limbaj universal, un esperanto pe care îl „vorbesc” toți cei nefericiți. Iar Nelu (András Hatházi), paznic la mall-ul din localitate, pescar amator și posesor al unei case dărăpănate în afara orașului, îl înțelege foarte bine. Întâlnirea dintre turcul care dorește să treacă granița clandestin
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
cuvinte fie nu prea comune dar purtate, oricum, cu minime adaptări, și-n alte limbi (baionetă, chioșc, hotel, obiect etc.), fie cu etimologii amestecate și neclare, întîlnite, așa, doar la noi: arac, fluier, fuior, ulcior etc. Din jocul frînturilor de esperanto și-al ,condimentelor" de idiom, pe care dicționarul le ordonează la fel, crește, pe deasupra lui, spontanee, povestea, vorbind, în urechile tuturor, despre toți și totuși făcută să nu-i răspundă, cînd se simte chemat, decît unul. Așa sînt, de fapt
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER În acest an se împlinește un secol de la inițierea mișcării Esperanto în România În 1891 apar în Banat primii adepți ai limbii „construite“ de polonezul L.L. Zamenhof Limba esperanto constă dintr-o întrunire a mai multor limbi europene, predominând cele romanice, însoțite însă și de elemente slave și ale altor limbi
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER În acest an se împlinește un secol de la inițierea mișcării Esperanto în România În 1891 apar în Banat primii adepți ai limbii „construite“ de polonezul L.L. Zamenhof Limba esperanto constă dintr-o întrunire a mai multor limbi europene, predominând cele romanice, însoțite însă și de elemente slave și ale altor limbi vorbite astăzi în lume. Ea a fost propusă în anul 1887 de medicul polonez Ludovic Lazăr Zamenhof, într-
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
romanice, însoțite însă și de elemente slave și ale altor limbi vorbite astăzi în lume. Ea a fost propusă în anul 1887 de medicul polonez Ludovic Lazăr Zamenhof, într-o lucrare intitulată „Limbă internațională. Prefață și manual complet”, semnată Doktoro Esperanto (doctorul care speră). Declarația de la cel de-al 90-lea Congres Universal de Esperanto de la Vilnius, în Lituania, care a avut loc în această vară, a consemnat că toate întrunirile de până acum ale esperantiștilor au devenit un forum de
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
lume. Ea a fost propusă în anul 1887 de medicul polonez Ludovic Lazăr Zamenhof, într-o lucrare intitulată „Limbă internațională. Prefață și manual complet”, semnată Doktoro Esperanto (doctorul care speră). Declarația de la cel de-al 90-lea Congres Universal de Esperanto de la Vilnius, în Lituania, care a avut loc în această vară, a consemnat că toate întrunirile de până acum ale esperantiștilor au devenit un forum de comunicare de la om la om. Declarația se vrea de fapt o continuare a ideii
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
un forum de comunicare de la om la om. Declarația se vrea de fapt o continuare a ideii lui Ludovic Lazăr Zamenhof (Lejzer Ludwik Samenhof, 1859-1917), care a afirmat, în 1905, în prima sa alocuțiune la cel dintâi Congres Universal de Esperanto de la Boulogne-sur-Mer, că întrunirile nu au menirea de a facilita doar contacte strict între națiuni, ci într-un sens mai larg, între oamenii Terrei. Atunci au participat la lucrări 688 de esperantiști din toată lumea. La cel de-al doilea congres
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
la lucrări 688 de esperantiști din toată lumea. La cel de-al doilea congres de la Geneva, s-au prezentat 1200 de delegați, iar la Vilnius, cu 2300 de participanți, mesajul directorului general UNESCO, Koichiro Matsuura, a subliniat că Asociația Universală de Esperanto însumează acum o colaborare favorabilă diversității culturale și lingvistice. Domnul Dorin Hehn, membru al Asociației Esperanto din România, îmi spune că nu este cunoscută cifra exactă a adepților și vorbitorilor acestei limbi „construite”, cum o numesc adesea esperantiștii înșiși. Se
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
au prezentat 1200 de delegați, iar la Vilnius, cu 2300 de participanți, mesajul directorului general UNESCO, Koichiro Matsuura, a subliniat că Asociația Universală de Esperanto însumează acum o colaborare favorabilă diversității culturale și lingvistice. Domnul Dorin Hehn, membru al Asociației Esperanto din România, îmi spune că nu este cunoscută cifra exactă a adepților și vorbitorilor acestei limbi „construite”, cum o numesc adesea esperantiștii înșiși. Se presupune că pe plan mondial există acum aproximativ cinci milioane de vorbitori și simpatizanți, spune dânsul
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
numărul lor în țara noastră la câteva sute. Oricum, este o limbă care a rezistat intemperiilor ideologice de tot soiul, Stalin o repudiase, ca fiind „limba unei clase descompuse”, Hitler, ca fiind cea a unei „speculații evreiești” (Zamenhof fiind evreu). Esperanto e lângă noi și se pare că se află în atenția unor organisme universale și comunitare. Șansele depind de evoluția căreia îi este invariabil supusă orice limbă de pe glob. Deocamdată are cei mai mulți adepți în China și Rusia... De remarcat e
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
și comunitare. Șansele depind de evoluția căreia îi este invariabil supusă orice limbă de pe glob. Deocamdată are cei mai mulți adepți în China și Rusia... De remarcat e faptul că în 1905 s-a înființat, pe teritoriul României, prima Societate Română de Esperanto, al cărei fondator și președinte, totodată președinte al Societății Esperantiste din Galați din cadrul Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român, a fost industriașul, traducătorul și ziaristul Heinrich Fischer-Galați. Așadar, un secol de mișcare esperantistă în țara noastră
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
esperantiste din Banat se rezumă inițial doar la înființarea unor grupuri de simpatizanți comasați îndeobște în Timișoara, unde presa locală consemnează, în anul 1891, existența limbii și posibilitatea de a se informa asupra ei cu ajutorul unei broșuri, intitulate „Cheia limbii esperanto”. Apoi, din anul 1910, notabilitățile timișorene inițiau deja activități culturale subsumate ideii de esperanto. Locul de întâlnire al protipendadei din epocă era Parcul Scudier, actualul Parc Central. Acolo se desfășurau concursuri sportive, muzicale și de frumusețe, la care participa întreaga
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
îndeobște în Timișoara, unde presa locală consemnează, în anul 1891, existența limbii și posibilitatea de a se informa asupra ei cu ajutorul unei broșuri, intitulate „Cheia limbii esperanto”. Apoi, din anul 1910, notabilitățile timișorene inițiau deja activități culturale subsumate ideii de esperanto. Locul de întâlnire al protipendadei din epocă era Parcul Scudier, actualul Parc Central. Acolo se desfășurau concursuri sportive, muzicale și de frumusețe, la care participa întreaga conducere a municipalității. Din povestirile tatălui său, Dorin Hehn reține momentul unui concurs de
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
municipalității. Din povestirile tatălui său, Dorin Hehn reține momentul unui concurs de frumusețe organizat pentru copii, la care Hehn senior, la acea vreme în vârstă de doar cinci ani, a fost distins cu o diplomă tipărită în întregime în limba esperanto. De altfel, la Timișoara a funcționat încă din anul 1911, în clădirea actualei Episcopii Romano-Catolice de pe strada Augustin Pacha, o tipografie și o librărie, „Esperanto”, unde se tipăreau și se vindeau cărți în limba care încă de atunci întrunise în
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
de doar cinci ani, a fost distins cu o diplomă tipărită în întregime în limba esperanto. De altfel, la Timișoara a funcționat încă din anul 1911, în clădirea actualei Episcopii Romano-Catolice de pe strada Augustin Pacha, o tipografie și o librărie, „Esperanto”, unde se tipăreau și se vindeau cărți în limba care încă de atunci întrunise în orașul de pe Bega o seamă de simpatizanți. Mișcarea esperantistă continuă la Timișoara și în Banat chiar în perioada interbelică, mai precis între anii 1932-1936, când
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
se vindeau cărți în limba care încă de atunci întrunise în orașul de pe Bega o seamă de simpatizanți. Mișcarea esperantistă continuă la Timișoara și în Banat chiar în perioada interbelică, mai precis între anii 1932-1936, când apare publicația în limba esperanto, „Use-Eho” (aprox. „Ecoul Statelor Unite Europene”), care milita, într-o perioadă când Nicolae Titulescu era delegat permanent la Liga Națiunilor, pentru ideea unui stat federal european și o limbă care să constituie un liant între popoare. Timișoara a devenit astfel de
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
activ în promovarea limbii. Ilustru lingvist și cunoscut esperantist în lumea largă, profesorul universitar timișorean dr. Florian Ignat Bociort se întreba retoric: „Ați fost vreodată la una din cele 200-300 de acțiuni internaționale care au loc anual pe glob cu esperanto ca singură limbă de lucru? Oameni de toate credințele, profesiile, națiile, rasele, trăiesc sentimentul real al unei omeniri unice. Este micromodelul unei lumi în care frumusețile culturii celuilalt se transmit fără nici un translator, fără «cască și fără mască», fără intermediul
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]
-
22 de țări, relevând necesitatea rezolvării practice a u-nei „limbi de comunicare interumane”, după cum s-au exprimat participanții la reuniunea care încă o dată mai mult a insistat asupra chestiunii controversate de mai bine de un veac. Studii și diplome Limba esperanto este admisă se pare pe scară tot mai largă pentru obținerea de titluri universitare la cel mai înalt nivel. Academia Internațională de Științe din San Marino, de pildă, are secțiuni în România, la Sibiu în cadrul Universității „Lucian Blaga”, apoi la
Agenda2005-35-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284137_a_285466]