620 matches
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > TUDOR VIANU -POETUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului TUDOR VIANU- POETUL Îl cunoaștem pe Tudor Vianu ca profesor, estetician, filozof, istoric literar, care oferea auditorilor la conferințe, la cursuri sau la discursurile literare mai intime un imens bagaj de cunoștințe din toate domeniile. După Călinescu era profesorul care fermeca auditoriul cu vocea lui caldă, melodioasă, plină de inflexiuni. Om
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Profesor Emeritus al Universității ,,Al. I. Cuza” din Iași, etnolog, estetician și istoric literar, Petru Ursache (1931- 2013), autor al unor volume de referință, dintre care amintim: Șezătoarea în contextul folcloristicii (1972), Poetică folclorică (1976), Camera Sambo. Introducere în opera lui Mircea Eliade (1993, edițția a II-a în 2008), Etnoestetica
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
cu titlu de amator, la statutul de profesionist al istoriei - cel puțin a istoriei meleagurilor danubiene, de la statutul de cititor fervent la cel de scriitor pătimaș, dar cu rațiunea întreagă, aplecat asupra documentelor, de la un iubitor de frumos la un estetician literar al frumosului. Imprevizibil și impredictibil, autorul scormonitor prin cotloanele minții, dar și ale istoriei, pare un adept al lui Baudelaire, care ne spunea că dincolo de necunoscut, vom găsi întotdeauna ceva nou... Citiți-l cu atentă fervoare pe Săndel Dumitru
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
Cristescu. Un loc aparte îi este rezervat în Antologie, celui mai mare istoric român, scriitor, publicist, om politic, patriot, Nicolae Iorga, prin citate semnificative legate de neamul românesc. Dar și gânditorului român Petre Țuțea, doctor în drept administrativ, economist, memorialist, estetician, filosof, gânditor creștin, scriitor care a lăsat o operă orală, devenită punct de referință și editată postmortem în sute de mii de exemplare, despre poporul român, limba română și neamul nostru, cunoscute fiind vorbele sale de duh din cartea „Între
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Tănase” aceasta-i condiția situării sale istorice, ceea ce ține seama de specificul și gradul culturii române în permanență și deopotrivă în mișcare, act cu act. În toată opera sa actoricească, maestrul Alexandru Arșinel a fost, este și va rămâne un estetician al teatrului, în primul rând apărător de principii fundamentale despre rolul actorului în estetizarea rolurilor, chiar și atunci când ele accentuează tarele umane. Un personaj uman rămânând și în atare postură în interioritatea umană din care este reliefat ceea ce e înveselitor
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
spre absolut”(M. Quenot). „Icoana este totodată o mărturisire de credință prin intermediul artei sacre”(Pr. Dr. V. Răducă). „Nici pur estetică, nici pur spirituală, frumusețea icoanei e interioară și are izvorul în arhetipul(modelul) ei. Desigur, această frumusețe scapă simplului estetician, căci descoperirea esenței profunde a icoanei solicită celui ce o contemplă o iluminare interioară. Acesta trebuie să primească Lumina, care este Dumnezeu însuși(Ioan 1,9 și 8,12) ca să perceapă cu privirea curățită de patimi, lumina taborică transfigurând materia
MONUMENTE ISTORICE-CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369161_a_370490]
-
bine atunci cînd halenele fetide ale apei "iașiote" ne sufocă. De regulă, intervențiile noastre se circumscriu, firește, ariei în care ne mișcăm cu oarecare onestă competență, ferindu-ne a ne da cu părerea acolo unde nu e cazul (cum aceiași esteticieni "bahluvioți", vreun prozonimeni de-o cinzeacă-n plus, o fac adesea). E vorba de artele plastice. Chiar dacă paradigma unora din manifestările anului încheiat contravine, cumva, gusturilor noastre, credem că boarea aceasta de noutate face oricum bine simțirilor pîndite, endemic, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rituale pentru victima nevinovată a violenței malefice și de a elimina sentimentul de vinovăție pentru vărsarea de sânge. Sigmund Freud este un psiholog și Întemeietorul psihanalizei, Walter Burkert este un istoric al religiilor specializat În Grecia antică, René Girard este estetician și critic literar. Constructele lor, eminamente speculative, au stârnit numeroase dezbateri În mediile filologice, filosofice, istorice și teologice. Antropologii, mai ales cei formați În tradiția școlii engleze și americane, au fost mai puțin atrași de un model interpretativ care survolează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
, Petru (23.XI.1905, Iași - 27.XI.1970, București), eseist, estetician, critic literar și traducător. Era cel de-al treilea copil al Elenei Comarnescu (n. Cernătescu), institutoare, și al lui Petru Comarnescu, funcționar; familia mamei se înrudea cu cea a mitropolitului cărturar Veniamin Costache. Face școala primară (1912-1916) și liceul la
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
ideile lui Croce, el consideră că „întrucât cunoașterea noastră este mai întâi perceptuală și apoi conceptuală sau ideală, esteticul stă la baza cunoașterii umane”. Opinia lui, potrivit căreia imaginația e reală, era substanțial amendată de un criticism de proveniență kantiană: esteticianul credea în valoarea și în semnificația realului obiectiv, a realității naturii, a omului (deopotrivă a naturii și a colectivității) și nu concepea o artă în substanța căreia să nu se redescopere lumea realului. De aceea, un lucru care a putut
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
Țuculescu), nu a acceptat niciodată suprarealismul. Opunându-se suprarealismului, C. va accepta în schimb programul expresionismului, „generalizare și fundament pentru alte explicații”. Singurul element important al teoriei expresioniste asupra căruia insistă este empatia (termenul însă a apărut în opera unor esteticieni - îndeosebi W. Worringer - care nu aveau în vedere neapărat expresionismul și de la care l-au preluat partizanii curentului). Concluzia lui C. răstoarnă, de fapt, raportul worringerian: nu arta imprimă mișcare vieții emoționale, ci activitatea estetică este aceea care exprimă „impresiile
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
, Vasile (15.XI.1845, Ghindăoani, j. Neamț - 21.IV.1882, București), estetician și poet. Fiu al preotului Grigore Conta și descendent al unei familii cu o lungă tradiție clericală, C. a urmat școala primară la Târgu Neamț, apoi Gimnaziul Central din Iași. În 1862 își întrerupe studiile și, însoțind o trupă de
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
BĂRNUȚIU, Simion (2.VIII.1808, Bocșa, j. Sălaj - 28.V.1864, Hida sau Treznea, j. Sălaj), estetician. Este fiul Anei și al lui Ioan Bărnuțiu, cantor și învățător. Asemenea celorlalți șapte frați și surori, a învățat mai întâi la școala din satul natal, ultimii doi ani (1818-1820) făcându-i la Șimleu. A urmat apoi cursurile Liceului Piarist
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
clasicitate este înțeleasă hegelian, ca o năzuință spre armonie și desăvârșire, spre exemplar; B. atribuie de timpuriu criticii un rol de limpezire a atmosferei literare. În felul lui înțelept de a cugeta, domină preceptele esteticii clasiciste, primite prin intermediul gânditorilor și esteticienilor germani (Goethe, Hegel, Winckelmann, Lessing, W. T. Krug, Jean Paul, J. G. von Müller, K. J. Weber ș.a.). Relevând în repetate rânduri trebuința unei istorii critice a literaturii române din toate provinciile, aduce el însuși importante contribuții documentare, apte să
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
, Iosif (1.VII.1864, Lancrăm, j. Alba - 2.VI.1937, Brașov), estetician. Și-a făcut studiile secundare în Sebeș și Alba Iulia, unde, în 1884, își ia bacalaureatul. Între 1884 și 1887, urmează teologia la Seminarul din Sibiu, iar din 1887 filosofia, la Universitatea din Budapesta, obținând în 1891 doctoratul. Din toamna
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
o suită de articole scrise vioi, fără pedanterie, apărute în „Tribuna poporului” (1897). Unele idei vor fi reluate în manualul Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos și artă (1899), bazat pe o informație cuprinzătoare, culeasă din studiile unor esteticieni germani (Fr. Th. Vischer, J. Wackernagel, Ed. von Hartmann, G. Th. Fechner ș.a.). Revendicându-se din estetica hegeliană, cartea lui B. nu i se subordonează întru totul. Concepția ei, înrâurită de Fr. Hebbel, ține de curentul psihologizant - ilustrat de teoreticieni
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
rituale și de caracterul ritual al celor ludice (2). Nu numai antropologii și psihologii au relevat astfel de ana- logii, ci și istorici ai artei. Plecând de la premisa că „înțelegerea artei copilului este indispensabilă pentru înțelegerea oricărei arte pri mitive”, esteticianul Michaß Sobeski trece în revistă parale- lismele formale și esențiale dintre arta primitivă și cea infantilă. Concluzia cercetătorului polonez este tranșant exprimată : „...una dintre cele mai pure manifestări ale primitivismului absolut este arta infantilă” (37). Fie că unele motive mitico-rituale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
XX, numeroase implicații politice, vizând deopotrivă economia și cultura, activitățile productive și cele recreative." Deși secolul XX a fost considerat secolul științei și tehnicii, învățământul românesc făcând eforturi pentru a fi în pas cu marile progrese, totuși, destui pedagogi și esteticieni au luptat împotriva unei concepții depășite despre arte, despre valoarea lor educativă, ele fiind ca mijloace de cultură și educație estetică. Se poate spune că astăzi în învățământul românesc, educația estetică constituie o componentă de bază în formarea și dezvoltarea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
cînd frumusețea e pentru o inimă ce simte: „Prin acțiunea frumuseții este Înapoiat omul spiritual către materie și redat lumii simțurilor”. Valoarea artei, a esteticului În viața omului. Sensibilitatea artistică Ce este arta? La această pretențioasă Întrebare răspund, de obicei, esteticienii, Însă cel mai avizat răspuns credem că nu-l pot da decît artiștii Înșiși: „Arta constă În a clădi un palat pe un vîrf de ac.” (H. de Balzac) Pentru Nikolai Berdiaev, „arta” trebuie să ia exemplul naturii: să fie
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
am propus să facem considerații de specialitate cu privire la specificul acestui gen de creație populară, comparativ cu alte genuri literare, sau cu privire la originea și istoricul fiecărui proverb În parte. Lăsăm ca aceste lucruri să le realizeze, cum este și firesc, filologii, esteticienii, istoricii și criticii literari 1. Noi nu am dorit aici decât să selectăm din bogatul tezaur de proverbe românești și străine pe acelea care ni s-au părut că incită mai mult observația psihologului și a educatorului. Am selectat, prin
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
MANCAȘ, Mircea (2.III.1905, Iași - 2.VII.1995, București), estetician, istoric literar și istoric al teatrului. Este fiul Anei Mancaș (n. Gavrilescu), institutoare, și al lui Ion Mancaș, jurist. Urmează școala primară, Liceul Internat și Facultatea de Litere și Filosofie (licența în 1929) în orașul natal. Își începe cariera didactică
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
Frobenius, aplicată de savantul german la cercetarea culturii primitive în lucrarea Kulturgeschichte Afrikas, care avea să devină celebră la sfârșitul anilor ’30; M. o cunoștea din 1936, când a elaborat și a publicat studiul Mentalitatea primitivă în arta primitivă. Treptat, esteticianul român se va îndrepta mai ales spre problemele artei teatrale, cu precumpănire spre cele ale teatrului românesc, care formează substanța preocupărilor sale didactice de după 1946. Determinantei psihologice i se adaugă acum, din ce în ce mai evident, elemente ale cercetării istorice și altele, privitoare
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
MAȘEK, Victor Ernest (13.I.1937, București - 20.IX.2002, București), estetician și traducător. Este fiul Hedwigăi (n. Ekhardt) și al lui Carol Mașek, economist. Urmează cursurile primare și secundare la București și tot aici Facultatea de Filosofie, absolvită în 1965; și-a susținut doctoratul în 1971, cu teza Introducere în estetica
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
în text, are rolul de a sugera interacțiunea între operă și receptor. Din această perspectivă estetica promovată de M. poate fi considerată ca o teorie fenomenologică, doctrină a spectatorului și a judecății estetice. Ceea ce la Bense era Mitrealität devine la esteticianul român „orizont de așteptare”: în timp ce matematicile oferă mijloace de „co-necesitate”, arta - și numai arta - oferă un mijloc de „co-realitate”. O construcție și mai solidă e Arta-o ipostază a libertății (1977), studiu care stabilește funcțiile ce transcend esteticul pentru a
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
solidă e Arta-o ipostază a libertății (1977), studiu care stabilește funcțiile ce transcend esteticul pentru a cuprinde, în sensul umanist pus în lumină de Giulio Carlo Argan, realitatea psihică a creatorului. M. a fost și unul dintre cei dintâi esteticieni români care au sesizat pericolele industrializării operei de artă și a stăruit asupra apariției și proliferării kitschului. A colaborat la câteva lucrări colective importante - Artă și comunicare (1971), Creație și ideație (1971), Estetica filosofică și științele artei (1972), Dicționar de
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]