620 matches
-
și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia lui Sorescu. Am publicat versuri la Iașul literar. De neuitat îmi sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
tracul și rezultatul cred că îl știți: cinci de 10 și patru de 9. Ce-ți place în afară de muzică? Muzica este singura mea pasiune, dar am jucat și teatru, îmi plac foarte mult engleza și franceza. 137 SUMAR Marin Aiftincă, estetician: Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic....................................... ............5 Matei Alexescu, astronom: Un spectacol de planetariu este foarte atractiv....................................... .......................................16 George Apostu, sculptor: Bacăul are nevoie de un ansamblu de artă monumentală care să-i întregească personalitatea...............19 Ovidiu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
clasicitate este înțeleasă hegelian, ca o năzuință spre armonie și desăvârșire, spre exemplar; B. atribuie de timpuriu criticii un rol de limpezire a atmosferei literare. În felul lui înțelept de a cugeta, domină preceptele esteticii clasiciste, primite prin intermediul gânditorilor și esteticienilor germani (Goethe, Hegel, Winckelmann, Lessing, W. T. Krug, Jean Paul, J. G. von Müller, K. J. Weber ș.a.). Relevând în repetate rânduri trebuința unei istorii critice a literaturii române din toate provinciile, aduce el însuși importante contribuții documentare, apte să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
determinative, care, cu toate că își au originea în teatrul elin și într-un ritual magico-religios, și-au dobândit sensul curent abia în secolul al XIX-lea, când au fost opuse una alteia, pe fondul evoluției și fundamentării teoretice a dramei romantice. Esteticianul grec găsește ca element comun, pentru teatru și epopee, subcategoria eroului, cu adaosul semnificativ că în teatru se pune un mai mare accent pe dimensiunea luptei, a conflictului. Or, în elementul conflictual se vede mai bine diferența dintre tragic (categorie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
adică la "suflet", la fondul psihologic. În termeni lovinescieni, am spune că lirismul constituie elementul de "sugestie" capabil să asigure perenitatea literaturii (în ciuda inevitabilei "mutații") și să-i modeleze în chip specific "forma". Plecând de la aceleași premise ca și celebrul estetician convertit la marxism, în studiile sale de psihologie a artei Lev Vîgotski combătea cu argumente irefutabile eroarea separației absolute a "artei" de "viață", a senzațiilor reale de cele imaginare, și definea catharsis-ul drept "reacție estetică" sui generis ("o metamorfoză
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pe scenă, ci prin "corporalitate efectivă", prin "actul" înțeles ca formă a conștiinței "traduse". Vezi și Maria Vodă Căpușan, Pragmatica teatrului, Editura Eminescu, București, 1987, în special capitolul "Dramatis personae". 56 Hans Robert Jauss, op. cit., p. 171. În același sens, esteticianul nuanțează ideea, sesizând o diferență semnificativă între concepțiile celor doi filozofi elini: "Dacă, după Platon, arta corupe, căci în calitate de mimesis phantasmatos creează doar o imagine înșelătoare a aparenței senzoriale, o imitație a imitației, acest defect ontologic pare să reprezinte pentru
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
, Alexandru A. (27.VIII.1884, Iași - ?), poet, estetician și traducător. Este fiul cel mai mare al Ecaterinei (n. Pandeli) și al lui Anton Naum, poet junimist, profesor universitar și academician. Părea la început sortit să-și egaleze părintele, dacă nu chiar să îl întreacă. Înclinația spre poezie, dragostea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
română. Există între postumele lui Tudor Vianu schița unui curs despre ideea de geniu, redactat în ultimii ani de viață și rămas neîncheiat 78. Nici în paginile deja scrise, nici în planul de dezvoltare a lucrării nu există poziții pentru esteticienii români. Și asta în ciuda faptului că Tudor Vianu scrisese altădată despre Titu Maiorescu sau Mihail Dragomirescu și în mod special despre reflecțiile lor în marginea genialității. E o lacună semnificativă: în cultura literară românească nu există nivelul "ideii". Pe harta
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Francis Galten, în 1880, au căutat să stabilească în ce măsură oamenii sunt în stare să reproducă, vizual, trecutul; și au dus la concluzia că oamenii se deosebesc simțitor în ceea ce privește puterea de reprezentare vizuală. Dar imaginile nu sunt numai vizuale. Psihologii și esteticienii au făcut numeroase clasificări. Nu există numai imagini "gustative" și "olfactive", ci și imagini termice și de apăsare (chinestezice și tactile). Există apoi importanta distincție dintre imaginile statice și imaginile cinetice (sau dinamice). Imaginile colorate pot întrupa simboluri tradiționale sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
neoclasici, nu înseamnă însă că am putea să-l ignorăm : astăzi trebuie să cerem ca întinderea operei să nu însemne risipă, ca poemul lung din zilele noastre să ofere, înăuntrul unui spațiu dat, mai mult decât poemele din trecut. Unii esteticieni consideră că pentru stabilirea "superiorității" unei opere literare este necesar să se recurgă la criterii extraestetice. *5 Astfel, L. A. Reid și-a .propus să apere "punctul de vedere potrivit căruia măreția artei decurge din conținutul ei și, în general, arta
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
, N. (12.III.1929, Iași), estetician. Este fiul Clarei Weinstein (n. Oivid), profesoară, și a lui Marcu Weinstein, comerciant; prenumele său la naștere este Nathan. Învață mai întâi la Iași, unde urmează Școala „Trei Ierarhi” (1935-1939), Liceul Național (1939-1940) și liceul evreiesc (1940-1944), apoi la București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
Semnalează teze ale principalului teoretician al autonomiei artei a căror validitate poate fi dovedită în temeiul esteticii marxiste, și aceasta grație mai cu seamă rezultatelor la care s-a ajuns prin Georg Lukács. În continuă polemică, directă sau indirectă, cu esteticianul italian, filosoful maghiar a denunțat, în toate studiile din perioada interbelică, motivația idealistă a unor concepte croceene, dar nu le anulează esența pozitivă, ci, dimpotrivă, o recuperează în alt angrenaj teoretic. Ce separă tranșant poziția materialistă de cea idealistă e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
Scrieri filosofice, tr. Ion Herdan, Sorin Vieru și Vasile Dem. Zamfirescu, introd. edit., București, 1977. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Eseuri”, CNT, 1968, 13; Ov. S. Crohmălniceanu, „Eseuri”, GL, 1968, 32; Edgar Papu, Eseurile lui N. Tertulian, VR, 1969, 2; Un estetician român în reviste străine, RL, 1971, 34; Vasile Florescu, O carte de estetică, LCF, 1973, 15; Georgescu, Printre cărți, 334-343; Eugen Barbu, Posteritatea lui Lovinescu și profitorii lui, LCF, 1975, 43; Ov. S. Crohmălniceanu, „Experiență, artă, gândire”, LCF, 1978, 13
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
cu accentul pe oare-1 pune pe schimbările intervenite în "felul de a vedea", pe schimbările de pură structură și compoziție, se inspiră din teoriile lui Fiedler și Hildebrand privind vizibilitatea pură și se trage în ultimă analiză de la Zimmermann, un estetician adept al lui Herbart. *21 Dar însuși Wölfflin, mai ales în declarații făcute mai târziu, *22 a recunoscut limitele metodei sale, arătând că nu consideră nicidecum că istoria formelor elaborată de el ar fi epuizat toate problemele istoriei artei. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
anorganica și lumea organică (vegetală, animală și umanăă. Frumosul natural „pare a fi un element dat în comparație cu frumosul artistic care este un produs, o operă ” (T.Vianu, reproducere a ediției din 1945, p. 9). Frumusețea naturală, în concepția mai multor esteticieni, este condiționată de actul experienței estetice, de factorii mintali și afectivi, de dispoziții sufletești. Fără îndoială că și frumusețea naturii presupune conștiința umană, care să o valorifice; în lipsa acesteia ea n-ar mai fi frumusețe, ci un oarecare obiect indiferent
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
profunde, deprinderi de lucru specifice domeniului de artă. Acest moment implică participarea acelei aptitudini speciale numită „sensibilitate la probleme” care înseamnă a vedea probleme acolo unde alții nu le observa. „Un artist vede sau aude mai fin, scria odată un estetician psiholog, pentru că toate exercițiile organelor corespunzătoare pătrund mai adânc în viața sa emoțională. Un pictor nu are o trăire sentimentală mai potențata cu ocazia impresiilor sale de culoare, pentru că ar avea ochi mai buni, ci din pricina că toate impresiile sale
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
și amplifică această notație organică, formula literaturii “tari”, obiective, cu un mare succes,reținând potrivit viziunii naturaliste,în primul rând,aspectul animalic al omului.Cel dintâi care remarcă această calitate estetică determinantă pentru inegalabila operă a lui Rebreanu este renumitul estetician Tudor Vianu, în opera sa fundamentală Arta prozatorilor români. “Sudoarea, setea, frigul, zecile de fiori cari zgâlțâie trupul omului, toate acompaniamentele organice emoțiilor, reapar în nenumărate descrieri pe care scriitorul le dorește puternice, directe, zguduitoare”, subliniază autorul monumentalei opere amintite
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
asemenea, eticienii mediului, cu deosebire cei implicați în politicile de mediu, aduc deseori în discuție, în special în cazul acțiunilor destinate salvării biodiversității, un argument cu privire la raritatea exemplarelor dintr-o specie aflată în pericol sau pe cale de dispariție. Asemănător, și esteticienii vor admite că raritatea unei opere de artă îi sporește valoarea. În fine, filosofii au pus în discuție în diverse contexte distincția dintre natură și cultură. Putem să invocăm chiar o tradiție a modernității care a dus la întărirea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
considerată ca trăsătură a unui moment sau a unei succesiuni de momente dominate de aspectul imperfectiv al modalității reprezentate de "a vrea să se întîmple ceva". În pragmatica americană, așteptarea servește pentru a caracteriza, în anumite situații conversaționale, actantul comunicării. Esteticianul german H. R. Jauss a introdus în estetica receptării expresia orizont de așteptare, pornind de la ideile lui E. Husserl, pentru a denumi caracterul previzibil al formelor de organizare discursivă, prin urmare, competența narativă și discursivă a cititorului, care îi permite
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
începutul unui text literar: [Ø]1 Putea fi văzută în fiecare dimineață, pe la șapte, rezemată de vitrina frizeriei, citind. Cu fața ascunsă între căciulă și gulerul pufoaicei, la adăpostul groșilor ochelari cu scipiri derutante, Coca1 zăbovea pe imaginea unui distins estetician, îngenunchiat lîngă Flendurilă [...]. (începutul romanului Fototeca, de Adriana Bittel) Distanța dintre cataforic și subsecvent nu poate fi foarte mare atunci cînd cele două expresii referențiale se găsesc în enunțuri diferite și, de aceea, cataforele frastice sînt mult mai frecvente decît
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se admite că stilistica poate fi asimilată gramaticii, reprezentînd componenta afectivă a acesteia. O lucrare reprezentativă pentru perspectiva lingvistică asupra stilisticii este cea semnată de Iorgu Iordan, apărută în 1973 (Stilistica limbii române); versiunea clasică a stilisticii literare îi aparține esteticianului Tudor Vianu, prin lucrarea sa din 1968, Arta prozatorilor români. A n a l i z a d i s c u r s u l u i preia și valorifică, în cercetarea componentelor comunicative, metode și mijloace oferite de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1997); La Poétique de l'espace, P.U.F., Paris, 1957 (trad. rom. Poetica spațiului, Editura Paralela 45, Pitești, 2005); La Poétique de la rêverie, P.U.F., Paris, 1960 (trad. rom. Poetica reveriei, Paralela 45, Pitești, 2005). Mihail BAHTIN (1895-1975), estetician rus, specialist în naratologie. Teoria dialogismului și a polifoniei, întemeiată de el, care constă în evaluarea interferențelor dintre vocile participante la construcția mesajului - autor, narator, personaje, lector - în cadrul temporal și spațial (cronotop) generat prin discurs, impune o nouă paradigmă în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
G. Călinescu s-a ridicat împotriva scientismului pozitivist și a conceput istoria literară ca pe un scenariu dramatic cu intrări și ieșiri, ca pe o epopee cu eroi și forme (Al. Piru). A fost o personalitate polivalentă: critic, istoric literar, estetician, prozator, poet, dramaturg. Interesat de specificul creației artistice, el a formulat judecăți estetice, tipologii artistice și literare. Principiile de bază ale esteticii au fost exprimate în "Curs de poezie" (1939), apărut sub titlul "Principii de estetică" (1939). Estetica nu poate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
subsol, atribuie profesorului Mihail Dragomirescu clasificarea de mai sus ce susține structura lucrării de față precum și intenția mărturisită de raportare la "teoria (dragomiresciană) a capodoperei", bănuim cel puțin o afinitate specială, dacă nu chiar apartenența acestuia la "Școala nouă" a esteticianului bucureștean. Două dintre nuvelele lui Slavici, Popa Tanda și Moara cu noroc, au fost considerate ca reprezentative în sensul ilustrării "sentimentului umoristic" cea dintâi, respectiv a "sentimentului patetic"cea de-a doua. Dacă în cazul nuvelei Popa Tanda analiza este
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ușor de ghicit: el conține un îndemn la reflecție și la schimbare: moderația să ia locul entuziasmului în aprecierea literaturii noi, iar superficialitatea să fie înlocuită de adâncime și intuiție "în temeiul etern și totuși veșnic mișcător al vieții"6. Esteticianul nu face acum nicio propunere de tip canonic, observațiile din articolul său nu ne conduc spre vreuna din cele trei categorii propuse de acesta pentru clasificarea operelor de valoare (de talent, de virtuozitate, de geniu). Abia în numărul omagial al
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]