492 matches
-
de o atitudine pozitivă, de „o artă înaltă, pură, dezbărată de orice zgură trecătoare”. În finalul ultimului număr Radu Stanca răspunde și el, la rubrica „Revista revistelor”, celor care îi acuzaseră de „un pretins estetism”, de vreme ce membrii Cercului au condamnat „estetismul” și „au dorit necesitatea unui nou umanism”, manifestându-și simpatia pentru opera clasică, plurivalent axiologică. De altfel, Radu Stanca e cel care va scrie și despre „resurecția baladei”, susținând că „baladescul înseamnă prezența dramaticului în interiorul poeziei lirice”. Printre poeții prezenți
REVISTA CERCULUI LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
cărei limpezime principială și luciditate creatoare fac din P. cel mai de seamă romancier modernist român și, în rivalitate declarată cu E. Lovinescu, teoreticianul sincronizării literaturii noastre cu spațiul spiritual occidental. Egal semnificativă, apoi, este accepția autenticității ca denunțare a estetismului. Recognoscibile în opera camilpetresciană sub înfățișările argumentative cele mai diverse, incidențele condamnării estetismului european al sfârșitului de secol XIX - proiecții ideologic-literare ale experienței copleșitoare a războiului („Cei întorși din tranșee încă palizi au arătat că jocurile cu vorbe sunt ridicole
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
romancier modernist român și, în rivalitate declarată cu E. Lovinescu, teoreticianul sincronizării literaturii noastre cu spațiul spiritual occidental. Egal semnificativă, apoi, este accepția autenticității ca denunțare a estetismului. Recognoscibile în opera camilpetresciană sub înfățișările argumentative cele mai diverse, incidențele condamnării estetismului european al sfârșitului de secol XIX - proiecții ideologic-literare ale experienței copleșitoare a războiului („Cei întorși din tranșee încă palizi au arătat că jocurile cu vorbe sunt ridicole și că ei au văzut direct moartea”) - se constituie în reperele sistematice, conștiente
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
a căror operă, caracterizată printr-un deosebit rafinament intelectual și stilistic, sfidează dogmatismul ideologic al epocii realismului socialist și contribuie în mod semnificativ la restabilirea legăturilor literaturii postbelice cu marea tradiție spirituală românească și europeană. Spirit elegiac, trăindu-și cu estetism și voluptate nostalgiile, poetul conturează un univers liric dominat de o sensibilitate neoromantică, în care pasiunile și sentimentele sunt îndelung șlefuite de o conștiință artistică superioară: „Odată despărțirile noastre n-o să mai sfâșie. / Am să plec... totul o să-ți pară
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
Noul curent literar - 1899, Poezia nouă, Transformarea liricei -1900. Încercând să îi găsească începutul în lirica lui Mihai Eminescu și la Macedonski, aduce în prim-plan conștiința nouă (acceptarea contrastelor, a părții întunecat-subterane a eului) din care izvorăște. Adept al estetismului, de la care reține ideea perfecțiunii formale, ca și pe aceea a metafizicii fondului, P. a dovedit, în același timp, o evoluată înțelegere a spiritului național în artă și a dialecticii tradiționalism - modernism, anticipând disputele teoretice ale deceniilor următoare (Momentul național
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
epoci, în cadrul acestora scriitorilor consacrându-li-se articole analitice concentrate. Un mic scandal a stârnit, datorită mai cu seamă asumării deschise a opțiunilor homoerotice, Straja dragonilor (1994), gândită ca o primă piesă dintr-un amplu proiect autobiografic. Deformat prin lupa estetismului, destinul autorului apare scăldat acum într-o altă lumină, pigmentată cu asociații livrești, dar și cu introspecții pătrunzătoare, care sintetizează senzualitatea stridentă și confesiunea nudă. Ca o oglindă autoreflexivă, cartea revelează fața „plutonică” a lui N. Personalitatea lui Ion Negoițescu
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
acut pentru autenticitate și pentru omul natural rousseauist, nepervertit de cultură. Într-o atmosferă de panideologism, de enciclopedism și de militantism febril, se fixează marile valori heteronome ale literaturii. Iar la antipozi, sensul autonom, specific se angajează decis pe calea estetismului, întrupându-se în etalonul ideal al poeziei. Secolul al XIX-lea are un statut cu totul aparte și pune în cauză pentru prima oară însăși norma structurală a matricei: coexistența, cumulul în beneficiul exclusivismului și al reducționismului. Și/și tinde
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
de partid În artă. (Ă). Articolele publicate În ultima vreme În Flacăra, Contemporanul, Viața românească constituie un progres vădit față de ceea ce se scria acum un an. (Ă). Paralel cu această critică Încă mai persistă la unii critici literari rămășițe de estetism și o Înclinare de a vedea Într-o operă literară mai ales aspectul ei formal. (Ă). Așa se explică și tăcerea condamnabilă de care a fost Înconjurată În bună măsură Negura lui Eusebiu Camilar. (Ă)”. Și-acum, În față cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de partid. De cele mai multe ori, critica literară se mărginește a fi comentatoarea și informatoarea asupra operei literare. Critica noastră, deci, ieșind din acel cadru birocratic pe care Îl manifestă uneori - și În care trebuie să vedem și să combatem rămășițele estetismului burghez - trebuie pe baza operei de artă - cu elementele oferite de opera de artă și În legătura pe care o are aceasta cu realitatea, să Întreprindă generalizări, să discute problemele vieții și chipul omului nou pe care Îl modelează, să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
voi singuri așa de grațios cheia cu care multe taine se pot descuia. Să luăm aminte, oameni ai artei. Să ne folosim de această cheie prețioasă pe care Însuși dușmanul ne-o Întinde. Să știe acei care alunecă pe panta estetismului sterp și a invidualismului, că făcând aceasta ei slujesc pe dușman. Pentru că dușmanul nu se bucură niciodată de pomană. Iată de ce Îmbrățișați niște meschine poezii individualiste, lipsite de patosul luptei revoluționare, iată de ce Încercați să loviți cu ele masivele construcții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un castel pentru a se muta în apartamentul cu o singură cameră în care-și duce zilele aproape orice detectiv care n-a intrat în combinații suspecte. Condiția proletară a detectivului, ideologia sa frustă, dar consistentă, refuzul oricărei forme de „estetism” și de parvenitism transpar în fiecare paragraf. Acest gen de erou continuă, în linie directă, tradiția colonizatorului, a insului brutal care nu ezită să transpire în soare pândindu-și victima, să se bată cu pumnii ori să tragă cu pistolul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Bilete de papagal”, revista se vrea, după simbolul ales ca titlu, o expresie a înțelepciunii, a echilibrului. Ideile marxiste din articolul-program (Preliminarii, unde este citat Ilya Ehrenburg) nu sunt suficient cristalizate. Mai vizibile par accentele polemice la adresa curentelor avangardiste, a estetismului abstract, iar în plan social, reacția la tendințele mistice, iraționale și fasciste. Așa se explică atacul la adresa revistei „Gândirea”, incriminată a fi „medievala revistă a nichiforismului hitleristo-corporatist în România”, și entuziasmul nedisimulat cu care este salutată revista lui N. D.
BUHA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285919_a_287248]
-
facă auzit, să își dirijeze viața sa sau pe a altora) și de sancțiune (în acest caz, metoda dură trebuie preferată excesului de blândețe). Frumusețe, urâțenie În plan simbolic, frumusețea și urâțenia nu se raportează la înfățișarea persoanei ori la estetismul unui obiect sau al unui peisaj, ci la puritatea sufletului. Astfel, un suflet de o mare frumusețe reprezintă dorința de înălțare, evoluția interioară reală a subiectului; la polul opus, o ființă urâtă exprimă tendințele inferioare cărora li se abandonează persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
suflul elegiac al viziunii lirice, în care neliniștea ontologică (Imn către neliniște), filtrată de o conștiință bine cumpănită, își face din timp ecranul metafizic pe care sunt proiectate marile întrebări existențiale. Timpul se constituie, de asemenea, în fundalul structurant al estetismului baconskyan, care invocă, din perspectiva unei culturi aflate în amurg, „primăvara florentină” a lui Dante și Botticelli, ale căror umbre ilustre domină Piazza della Signoria din Florența: „Târziu sună pașii celui din urmă./ Turnul și steaua e tot ce-a
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
a vremurilor”. Afirmând: „Concepem un stat nou etnic românesc clădit pe tradiție”, el lasă să se întrevadă de pe acum tradiționalismul radical și chiar extremist care va fi adoptat de mișcarea legionară. Dar, în ciuda acestei poziții ideologice, care, între altele, respingea estetismul și cosmopolitismul în artă, la început revista păstrează totuși un anumit echilibru. Așa se face că, cel puțin în numerele din 1932, printre colaboratori se află câțiva dintre scriitorii moderniști de seamă. Anton Holban publică aici o scurtă povestire intitulată
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
scriitorilor. C. analizează realismul antic, istoriografia medievală, gândirea istorică renascentistă, anistorismul clasicismului francez, detronarea universalismului clasic de către iluminism, pentru a marca în sfârșit rolul conștiinței istorice a autorilor în romantism și în realismul critic al secolului al XIX-lea. Condamnarea estetismului englez (Oscar Wilde) și a modernismului (Joyce, Proust), cât și evidențierea „caracterului progresist” al operelor de „autentică evocare istorică” ce ar apărea din belșug în literatura realist-socialistă decurg din teza pe care autoarea insistă să o ilustreze, deși demonstrația se
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
care a apărut această carte trebuie să dea de gândit. Încheiată de autor în 1978, propusă spre editare în prima parte a deceniului trecut (cu o prefață de Dan C. Mihăilescu, refăcută acum), respinsă probabil de cenzură din motive de estetism exacerbat, ar fi fost firesc să fie recuperată imediat după '90. Ea a fost însă tipărită abia acum, cu o nouă și cu o atât de semnificativă nouă întârziere. De data aceasta, pare să fi funcționat cenzura economică. Dar și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care a apărut această carte trebuie să dea de gândit. Încheiată de autor în 1978, propusă spre editare în prima parte a deceniului trecut (cu o prefață de Dan C. Mihăilescu, refăcută acum), respinsă probabil de cenzură din motive de estetism exacerbat, ar fi fost firesc să fie recuperată imediat după '90. Ea a fost însă tipărită abia acum, cu o nouă și cu o atât de semnificativă nouă întârziere. De data aceasta, pare să fi funcționat cenzura economică. Dar și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
croială neobișnuită, de marcă. Statistic vorbind, măcar unul din ei va începe să folosească parfum. Dacă vor continua cu perseverență, Atleții vor ajunge să le curețe camerele și le vor scoate pantalonii cu falduri. Atletul este inamicul natural al Estetului. Estetismul este văzut de el ca un fel de boală, semn de decădere morală și mentală. Curățenia în cameră și dezbrăcatul sunt un răspuns rezonabil la această dovadă de declin, un fel de avertisment, menit să-i oprească pe Esteți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
culegere de schițe și șosete galbene în hol) deși echipa formată din primii opt și-a arătat disponibilitatea de a face același lucru pentru oricare student de la Barabbas, care se implică prea mult în viața artistică. Este general acceptat că estetismul extrem, adică orice implică masele de negri, textilele japoneze, pornografia sau fragmente din Catullus omise din edițiile școlare, ar duce inevitabil la violență. Această atitudine este încurajată de cancelarie. Bridgeman știe toate astea și devine aproape paranoic în a nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în seamă cărțile, în special pe cele subversive, care i-ar submina moral, apreciate de Esteți, numele lui Baudelaire este destul de infam ca să le facă impresie. Jonathan începe să-și dorească să fi ales altă propunere pentru această după-amiază de estetism. — Și... mai zice FG, de parcă ar pronunța o sentință la moarte, am observat că nu-ți mai luai ochii. — Nu-mi luam ochii? — Da, de la fata aia. O spune cu toată invidia de care este capabil un bărbat, ale cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
primul teritoriu modern al candorii cucerit de literatura noastră europeană, înaintea prințului Mîșkin. G. Călinescu spunea că spiritul voltairian ar fi cam senil. Taci, că spiritul călinescian e foarte viril în Cartea nunții, platitudine artificială, sau în Bietul Ioanide, unde estetismul ucide totul, în ciuda faptului că eroul doarme pe frig cu geamurile deschise și cucerește la cincizeci și la șaizeci de ani tinerele fete din anturajul său: aceste cuceriri sânt ridicule, prin ideea de demonstrație care le animă. La cincizeci de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
douășpe noaptea, lăsasem în urmă ziua rea. Pe patul din camera de lucru, perna-pui, desfățată parcă, rămâne cu o adâncitură și când nu stă acolo capul Zinei, cu ochii micșorați de efortul de a citi în contra-lumină. Recitesc obsedat de estetism (semn inconfundabil de îmbătrânire) a cinsprezecea-șaisprezecea oară pasaje din jurnalul de acum zece ani, despre o florăreasă superbă la kilometrul zero, neagră și creață ca o pădure în care se sperie copiii; spre dimineață mi-am dat brusc seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în ele. Și totuși, prefăcându-se că nu știu nimic, ele continuă să spună ce este drept, să proclame ce ar trebui să fie. Să fie limpede, a pune în practică această pars destruens nu este o simplă postură, un estetism decadent. Dimpotrivă, nu se justifică decât pentru că aceasta ne permite să participăm la această pars construens care este acțiunea: să reflectăm la creativitatea omului fără calități, la vitalitatea vieții cotidiene, la etica în gestație. Să facem curățenie pentru a permite
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
tac. // Și nu cunoaștem altă nemurire sau: Lunecând de la o țară la alta / de la un mileniu la altul / piatra cum un melc etc.), iar titlurile multora dintre ele par a preceda articole de dicționar, cărora le conferă un alt statut: Estetism, Piatra, Dificultate, Plimbare, Trepte, Madrigal, Etică, Idila, Săptămâna, Strada, Cearcăne etc. O firească resemnare dă numitorul comun al poemelor, izvorând dintr-o imperturbabilă luciditate, venind, la rândul ei, din racordarea la realitate, a cărei chintesență o înveșnicea în vers Eminescu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]