663 matches
-
prin includerea unor dimensiuni adiționale precum alienabilitatea-inalienabilitatea. Dar ce elemente specifice consumului în socialism a identificat Berdahl în etnografia sa? Ea s-a axat pe studiul obiectelor vestice, deoarece acestea făceau consumul productiv prin faptul că, „prin schimb sau prin etalare, șacesteaț erau o formă de capital prin ele însele” (Berdahl, 1999, p. 122)1. Particularitățile includeau unele fenomene ce puteau părea iraționale într-o economie de consum. Unul dintre ele este păstrarea pe stoc, „o practică frecventă în gospodării” (Berdahl
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
122). Ea menționează afișarea etichetelor de banane Chiquita pe aparatele de televizor și abțibildurile-reclamă ale diferitelor mărfuri vestice, dar nu oferă nici o interpretare de ansamblu pentru astfel de practici, cu excepția faptului că asemenea bunuri câștigau valoare în domeniul valorii de etalare (Berdahl, 1999, p. 124). Credem că definiția implicită a consumului pe care o folosește Berdahl (ea nu oferă una analitică) este destul de limitată. Există alte dimensiuni ale consumului pe care ea nu le include în descriere. Antropologul britanic Daniel Miller
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o valoare afectivă specială pentru oamenii cu care am vorbit. Activități precum cele enumerate mai sus erau un moment de continuare a plăcerii ce exista în procesul (din nou opus unui simplu act) de folosire a obiectelor vestice. Păstrarea și etalarea bunurilor ce reprezentau Vestul suprimau narațiunile primordiale și individuale ale acestor obiecte. Pentru ca „narațiunile de interioritate” și de legătură afectivă cu aceste obiecte să poată fi articulate, este nevoie de o decupare a contextului de origine (Stewart, 1993, p. 158
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
producție în materie din literatura română. Nesecata vervă erudit-colocvială, filologico-filosofico-epicureică, va fi etalată abundent și în eseurile în românește, izvodite după același „tipar” foarte personal, cu deosebire frapant în context autohton, dată fiind raritatea demersurilor similare. Sub „acoperirea” reprezentată de etalarea unui impresionant belșug de cunoștințe și de perspicacitate hermeneutică, P. scrie de fapt literatură, oferind texte care se citesc cu și de plăcere, dar și cu folos (fiind neconvențional „instructive”). Eseistul are predilecție cvasiexclusivă pentru textul scurt: cărțile lui sunt
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
sursă de dezordine și nenorocire. Uneori, în special în Imposibilă, pânda, ficțiunea are tendința de a se metamorfoza în parabolă, dar rezultatul e un text dezarticulat. La nivelul fragmentelor există o anume coerență în maniera narativă, dar, pe ansamblu, persistă etalarea informului, pentru că se acționează și se vorbește în neștire. Secvențele realității, percepute ca în vis sau ca prin ceața unei minți bolnave, se deformează, se descompun, se mișcă haotic prin memoria personajelor și trec în text la întâmplare, în intenția
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
decrepită și mutantă. Secvențele narative, unele de mai mare amploare, au între ele legături periferice de anecdotică. Omogenitatea ținând de anecdotică și imaginar este coroborată cu omogenitatea stilistică: tăietură sigură a frazelor, simetrizare între enciclopedia de bază și cea imaginară, etalare precisă a jargonului și argoului, tranzitivitate coruptă nestrident de irizări întunecat-melacolice. Volumul mai conține digitații relativ minore de ludică textuală (Bede, Personae), de satiră ucronică (Țară în carnaval) sau de transfer mimetic (Insula viermilor). Culegerea Despre science fiction (2001) selectează
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
vizează atingerea unei perspective teoretizante chiar și atunci când o asemenea poziționare nu e necesară ori este de-a dreptul improprie. De pildă, în eseul Cristian Popescu, opera poetului devine un laborator experimental pentru verificarea unor achiziții teoretice recente sau pentru etalarea ultimelor lecturi. Din cuprinsul comentariului, liricii lui Cristian Popescu i se rezervă doar o treime, restul consumându-se prin divagații fastidioase despre metoda critică, conceptele de generație, optzecism, nouăzecism, poetica autorului ș.a. Astfel încât, în lipsa excursului analitic și a contextualizării istorice
POENAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
la nașterea mea/ dragostea lor era o poveste de mult uitată/ colb colb// Între voi doi așez memoria mea lătrătoare/ ca-ntr-un pat conjugal:/ nu m-ați dorit/ dar mi-ați prezis jupuirea” (Fericita vârstă adultă). În paralel cu etalarea visceralității, devenită concomitent pretext de autoscopie și de autopsie, P. accentuează acum destructurarea poncifelor feminității, corodate de acizii lucidității și ai ironiei: „Creierele noastre sunt izomorfe: știm - femeile/ prețuiesc sentimentul nu dorința/ carnea noastră expertă/ nu e însăși iubirea” (Scrisoare
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
pentru datele categoriale - în care variabila independentă (X) este înfățișată de-a lungul axei orizontale, iar variabila dependentă (Y) de-a lungul axei verticale. Se vor marca perechile potrivite de scoruri pentru fiecare observare, iar din aceasta va rezulta o etalare vizuală a modelului de covariație. Scopul este acela de a se analiza tiparul. Într-un curs precedent am stabilit că ipoteza pentru o relație continuă liniară bivariată include o direcție, o pantă, o intersecție și un termen de eroare. Acum
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
apare cartea de poeme Meseria exilului, urmată de Oglinzi părăsite (2001). Motivele din Meseria exilului sunt sugerate de rama anunțată în titlu. Critica de întâmpinare a stăruit îndeosebi pe motivul exilului biografic real, însă acesta este numai un pretext pentru etalarea unui „exil” mult mai profund, a disconfortului provenit din inaderența la realitate a unei structuri sensibilizate până la paroxism, și anume sensibilitatea artistului care își trăiește condiția sub marea panică stârnită în primul rând de agresiunea lucrurilor imediate: „De ura lucrurilor
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
a atras, În mod firesc, sau chiar a determinat recurgerea la cărturarii tineri de dreapta și, dimpotrivă, calmarea atmosferei (impusă și de intensificarea procesului de integrare euroatlantică) cere modele realiste asemenea celor oferite de Școala monografiilor sociologice. Este clar că etalarea filosofico-literară a disperării trebuie să fie contrabalansată de cercetare, de cunoaștere, de proiecte privind realitatea imediată. Dar la o analiză mai circumspectă ne dăm seama (și aceasta se poate documenta prin apariții preși postdecembriste) că „recuperarea” eseiștilor a Început În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru a facilita intrarea și ieșirea. Rolurile și identitățile clasiale încetează să mai fie prescrise și proeminente. Roluri și identități diverse sunt selectate și practicate individual, astfel că privatitatea vieții și a relațiilor devine mult mai semnificativă decât atribuirea sau etalarea publică a apartenenței la o clasă socială. Atomizarea și separarea, ca indicii ale individualizării și privatității, aduc și riscuri și necesitatea gestionării individuale a acestora. Devenim tot mai singuri în proiecte tot mai colective. Ne eliberăm de identități și culturi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reprezentarea propriului sine, ce adaugă o nouă dimensiune sărăciei. În mod similar, putem să ne referim și la bogăția unora și la capacitatea lor de a gestiona individual și social starea de a fi bogați: simbolistica identificării (mașini, vestimentație etc.), etalarea emoțională, stilul de reprezentare, tipurile de interacțiuni etc. Individualizarea și construcția identitară sunt atât de dominante în societatea actuală, încât ar fi imposibil să înțelegem acele mecanisme constitutive și forme de manifestare ce corespund modernității actuale a societății individualizate. Nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fortărețe de locuit supradimensionate. Distincția identitară rezidă în separarea de tot ceea ce este comun și în umilirea altora prin ostentație. Conformarea prin fixare se asociază cu repetarea acelorași simboluri în grupul de asemănare, cu mediocritatea conversațiilor sau cu rutinizarea reacțiilor/etalărilor. Simbolurile preluate pentru fixarea identității au un singur fundament - bogăția - și o singură sursă - reveria ostentației. În felul acesta, cei care le adoptă se află într-o stare acută de precaritate identitară: reflecția subiectivă este atât de săracă, încât este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
consecințele întreruperii unor relații de rudenie mai îndepărtate. În al doilea rând, pentru a evita cantonarea în derizoriu și superficial, media și fiecare dintre noi nu se mai pot limita doar la celebrarea ostentativă a frumuseții feminine sau masculine, la etalarea acelei „de 3 x femeie” care s-a eliberat de inhibiții până acolo încât poate imita comportamente sexuale masculine sau care iese în arena socială pentru a lansa strigăte de tipul „Sunt femeie și nimic nu mi-e străin”, tot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
străin”, tot așa cum nu mai putem insista doar asupra violenței, bogăției sau poziției de putere specifice „dividendelor patriarhale” ale masculinității. A admite astfel de consecințe înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât că astăzi, premisele și formele abordării și etalării masculinității și feminității sunt în schimbare. Toate sau aproape toate manifestările modernității, fie ele personale sau sociale, reverberează în familie sau trec dincolo de zidurile separatoare ale privatității familiale, pentru a constitui un alt tip de spațiu public. Într-un astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dar și malefice) din sine și din lume. Tragismul nu exclude ludicul poeziei „de mahala”, în linia Miron Radu Paraschivescu - Tudor Arghezi - Ion Barbu: inventivitate lingvistică debordantă, plăcerea cuvântului popular, argotic sau arhaic, plăcerea licențiosului, a impudorii, dar și a etalării limbajului, gustat în gratuitatea sa truculentă (Părintească, Cântăreața Iosefina, Eufemia ș.a.). Versurile din Boala de origine divină (1970) și din Jurământul de sărăcie, castitate și supunere (1972) precizează direcția poeziei pe care o scrie M., încă nedesprinsă complet de sub tutela
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
ci, mai mult, o negare a condițiilor sale de posibilitate. Se pun astfel în discuție premisele teologice cardinale după care s-a desfășurat viața călugărilor creștini din deșert. Nodul gordian al gândirii evagriene nu își poate găsi soluția doar prin etalarea unor competențe lingvistice, livrate imediat unei interpretări sociologice. Așa cum în tradiția creștină înțelegerea cuvintelor Scripturii n-a fost și nu este rezervată fariseilor (exegeți de meserie), ci acelor inspirați de Sfântul Duh, la fel înțelesul scrierilor Părinților poate fi comunicat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
monahale și ecleziale în care a trăit. Suntem departe de fixarea conținutului gândirii lui Evagrie - care reflectă profund teologia trinitară a Bisericii - în datele expirate ale pozitivismului critic. Însă nodul gordian al gândirii evagriene nu își poate găsi soluția prin etalarea unor simple competențe lingvistice, mai ales atunci când acestea sunt livrate unei anacronice interpretări sociologice (prin apel la modelul luptei de clasă între „intelectuali” și „țărani”). Părintele Gabriel Bunge ne reamintește că esența teologiei evagriene - recuperată în opera unor sfinți precum
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
stadiu, duplicitatea fenomenologică n-a fost depășită. La fel se întâmplă și cu alte gesturi ascetice (i.e., postul). Două persoane pot asuma, cantitativ și calitativ, același comportament plecând de la două (invizibile) rațiuni contrare. Iluzia exteriorității ne poate proiecta în ceremonialul etalării „virtuților”, în timp ce esența ascezei ține de adâncirea lăuntrică a chenozei. „Instituind posibilitatea permanentă a amăgirii și minciunii”, spune Michel Henry, „duplicitatea apariției desfășoară un univers al cărui principiu e ipocrizia. Nu că aceasta s-ar stabili aici sub forma unei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care sunt publicate unele poezii nesatisfăcătoare ale tov. Mihu Dragomir, arată că redacția Vieții românești persistă În atitudinea ei necritică, liberalistă, față de operele confuze sau greșite din punct de vedere ideologic. (Ă)”. Despre perseverența unor poeți clujeni „În scormonirea și etalarea măruntelor și nesemnificativelor impresii personale” scrie și George MUNTEANU 16: „Discuțiile referitoare la problemele poeziei purtate la Începutul anului În cadrul Uniunii Scriitorilor și continuate Într-un număr de filiale ale ei, au contribuit cu mult la orientarea sănătoasă a poeților
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nefericire, străduința de a deveni, prin creațiile lor, «glasul epocii» - cum spunea Gorchi - nu-i caracterizează Încă pe toți poeții noștri. Mai sunt Încă poeți care se Îndeletnicesc cu „scormonirea sterpă a propriului eu”. O asemenea perseverență În scormonirea și etalarea măruntelor și nesemnificativelor impresii personale, demnă de o cauză mai bună, este vizibilă mai ales În poezia din ultimele numere ale revistei Almanahul literar. Formele de manifestare a acestui mărginit egocentrism artistic, diferă; rezultatul este Însă același: nesocotirea adevărului vieții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
defunctului „trăirism” - duce la abateri grave de la principiile realismului socialist. Nu este greu de Înțeles că acest original „principiu” de creație: „eu și tema”duce de-a dreptul la individualism, neexcluzând totodată - fie evitarea studiului realității și deci schematismul, fie etalarea măruntelor impresii personale și deci intimismul. O asemenea orientare a călăuzit - mai mult sau mai puțin conștient - pe unii poeți, atunci când au Început să se refere În multe poezii, mai degrabă la plimbările lor În realitate și la ceea ce sugerează
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acest viitor și a nu avea drept trecut decât o legendă bine rodată și învățată pe de rost... Un cuplu s-a oprit în fața unui tablou și am auzit cuvintele femeii al cărei umăr îl atingea ușor pe al meu. Etalarea palidă a culorilor pe pânză avea, pentru ea, „forța asta a ei, vezi bine, violența asta, și apoi roșul ăsta care transcende complet fondul...“. Am întors ușor capul. Tânără, brună, extrem de elegantă, un chip cu adevărat transportat de contemplație. O
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
funcția de administrare a zonelor securizate. Toate aceste programe interacționează unele cu altele, corelându-se reciproc, făcând ca întregul ansamblu să fie funcțional, ușor de folosit și exploatat. Desigur, toate aceste constructe (metaprograme) nu sunt de competența elevilor, aportul constând în etalarea unor conținuturi la nivelul componentelor acestor structuri. Este bine ca elevilor să li se prezinte drepturile legate de comunicare în mediul virtual (dreptul la protecție, intimitate, confidențialitate), inclusiv drepturile de autor. Cele trei tipuri de portofolii pot fi concretizate la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]