353 matches
-
talentul de povestitor ale lui Al. Gonța au cucerit auditoriul cu multe episoade în relațiile româno-slave din care vom reda doar două relatări: „Va veni o zi când, în istoriografia românească, va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
promoveze o conștiință moldovenească și o justificare a existenței acestei naționalități. Ei au creat din nimic o națiune moldovenească, cu propria sa limbă, specific cultural și istorie. Ideologii sovietici au dezvoltat, cu precădere, două versiuni ale mitului. Conform celei dintâi, etnogeneza moldovenească a avut loc în întunecimea Evului Mediu, după cea de a doua, în secolul al XIX-lea, după anexarea teritoriilor de la est de Prut de către Rusia țaristă. Potrivit teoriilor sovietice, fiecare popor trece printr-un număr de stadii: tribul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
istoriei dintre moldoveni și ruși-ucraineni. Acestea aveau ca puncte nodale suferințele provocate de români moldovenilor în perioada interbelică, legăturile istorice și culturale cu Rusia și Ucraina de-a lungul istoriei și, de asemenea, influențele slave masive manifestate atât în momentul etnogenezei cât și ulterior, unicitatea etnografică a moldovenilor, faptul că unirea Basarabiei cu URSS era un „act progresist”, de progres economic, cultural și stabilea legături cu cea mai avansată gândire social - politică a vremii. La un Congres din 1945 s-a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
se făceau referiri erau clasicii marxist-leniniști și lucrările lui Stalin. Cartea era plină de declarații categorice asupra evenimentelor din trecutul îndepărtat, bazate doar pe afirmații ale lui Lenin, dintre care unele accidentale. În lucrare, aportul elementului slav la istoria și etnogeneza moldovenească erau fundamentale. Manualul plasa momentul formării națiunii moldovenești în secolul al XIX-lea, în faza istorică a „națiunii burgheze”, și pornea de la presupunerea că limba moldovenească este o limbă slavă sau romano-slavică. Se presupunea că valahii - geto-daci romanizați, s-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
faza istorică a „națiunii burgheze”, și pornea de la presupunerea că limba moldovenească este o limbă slavă sau romano-slavică. Se presupunea că valahii - geto-daci romanizați, s-au contopit cu populația slavă indigenă. Unirea valahilor cu slavii de sud a dus la etnogeneza românească, iar unirea cu slavii de răsărit a produs etnogeneza moldovenească. Influența slavă asupra națiunii moldovenești era fundamentală. Toți fruntașii politici și toți oamenii de cultură ai poporului moldovenesc fuseseră influențați, în ultima jumătate de mileniu, de civilizația mărețului popor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limba moldovenească este o limbă slavă sau romano-slavică. Se presupunea că valahii - geto-daci romanizați, s-au contopit cu populația slavă indigenă. Unirea valahilor cu slavii de sud a dus la etnogeneza românească, iar unirea cu slavii de răsărit a produs etnogeneza moldovenească. Influența slavă asupra națiunii moldovenești era fundamentală. Toți fruntașii politici și toți oamenii de cultură ai poporului moldovenesc fuseseră influențați, în ultima jumătate de mileniu, de civilizația mărețului popor rus. Iar în ceea ce privea anexarea Basarabiei în 1812, era
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a bucurat însă teza lui A. D. Udalțov, membru-corespondent al Academiei de Științe a URSS, care în 1945 considera că poporul moldovenesc și limba corespunzătoare lui s-a format prin încrucișarea elementului vestic latin cu cel estic slav. Această versiune a etnogenezei moldovenești a fost acceptată și de conducerea Institutului de Cercetări Științifice din Chișinău, în frunte cu I. D. Ceban. În 1950 însă, Stalin publica un studiu în care, luând poziție față de teoria lingvistică a lui Marr, afirma că la încrucișarea a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Totuși efectele au fot decisive: în urma acestei stăpâniri s-a născut poporul român”. Este evident că cei doi autori se referă la efectele pe termen lung ale procesului romanizării, finalizat în linii mari până la 275, care a stat la baza etnogenezei românești, ce se va desfășura în următoarele secole. Furia lui Victor Stratan se datorează lipsei unor argumente concrete în susținerea poziției sale (sau a patronilor săi), încât este nevoit să pornească nu de la surse istorice concrete, ci de la unele formulări
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cerințe în desfășurarea lecției. Trăind în mijlocul unei naturi în care bogăția concură cu frumusețea, întrun peisaj în care echilibrul formelor de relief coexistă cu armonia proporțiilor și discreția culorilor, poporul român s-a aflat față de acestea, încă din epoca îndepărtatei etnogeneze, într-un contact permanent și neîntrerupt. Departe de a fi doar un decor, natura înconjurătoare a însemnat totul: cadrul de viață, sursă de supraviețuire, adăpost și loc de refugiu în fața marilor vicisitudini ale istoriei. De aici un profund și milenar
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
conțin radicalul etno-, care funcționează și ca element de compunere și își are originea în greacă, dar cuvintele construite cu el au fost preluate din franceză, iar, uneori, și din alte limbi: etnie (< fr. ethnie), etnocentrism (< fr. ethnocentrisme, engl. ethnocentrism), etnogeneză (< fr. ethno-genèse), etnograf (< fr. ethnographe), etnografie (< ethnogra-phie), etnolog (< fr. ethnologue), etnologie (< fr. ethnologie), etnonim (< fr. ethnonyme). De la baza germanică, folk, româna are cîteva elemente referitoare la creația populară și la știința care o are ca obiect, elemente care au fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu lipsit de semnificație, acest fenomen nu a fost însoțit de o ideologie care să-l fundamenteze și să-l propage. Desigur, trăsătura de a continua limba și alte trăsături specifice ale vechilor romani a existat întotdeauna după procesul de etnogeneză care a dus la crearea popoarelor romanice, dar această realitate a fost o lungă perioadă de timp percepută într-o manieră dominată de neclarități și de confuzii. Situația nu a putut fi depășită decît atunci cînd romanitatea s-a afirmat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
estică a Țării Moldovei, a fost locuită de strămoșii noștri geto daci în urmă cu peste două milenii, când făcea parte din marele stat al lui Burebista (82-44 î.Hr.). Mai târziu, acest teritoriu a făcut parte din aria geografică de etnogeneză românească, proces istoric încheiat în secolul al VII-lea d.Hr. La sfârșitul secolului al XIV-lea (1392) domnul Moldovei, Roman Mușat, stăpânea “de la Munte până la Mare”. Chiar dacă turcii au creat în anul 1538 raiaua Bender (Tighina) în sud, iar
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
2. BUCOVINA este partea de nord-vest a Moldovei istorice, în suprafață de 10.441 de km pătrați, locuită de geto-dacii regelui Burebista în urmă cu două milenii. Acest teritoriu, la fel ca întreaga Moldovă, a cunoscut mai târziu fenomenul de etnogeneză românească, apoi pe cel de organizare a unor formațiuni politice prestatale românești. În perioada 1359-1775 a făcut parte neîntrerupt din Țara Moldovei, acolo construindu-se Cetatea de Scaun a Sucevei și celebrele mănăstiri ortodoxe Putna, Voroneț, Sucevița, Moldovița, Humor, Arbore
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
pe artistul Sabin Bălașa. La Iași a abordat două teme: aceea a cunoașterii, a tinereții, a spiritului universitar liber, dezinvolt și, în același timp, a ales să gloseze pe tema marilor mituri ale culturii românești. Așa s-au născut miturile etnogenezei românești, mitul Meșterului Manole, al Mioriței, mitul eminescian. Tot aici, la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, una dintre marile lui lucrări, poate capodopera absolută a lui Sabin Bălașa, Galaxia Iubirii, este tot o sugestie pe care i-a oferit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În luptele contra turcilor, tătarilor și polonezilor <endnote id="(558 și 559)"/>. De asemenea, orgoliul rănit a generat o legendă născocită de evrei, conform căreia ei ar fi apărat spațiul carpato-dunărean Încă din Antichitate, În epoca cu accente mitice a etnogenezei românilor. În 1846, de pildă, prin intermediul unei reviste din Brașov, „mai mulți israeliți din Transilvania” solicitau contelui Iosif Kemény să nu uite să scrie „În studiile sale istorice” (cum ar fi De Judaeis. Die Geschichte der Juden in Siebenbürgen...) despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
talentul de povestitor ale lui Al. Gonța au cucerit auditoriul cu multe episoade în relațiile româno-slave din care vom reda doar două relatări: „Va veni o zi când, în istoriografia românească, va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de mănăstire iar În vorbirea lor au cuvinte cert nearabe cu asonanțe latine. Pentru lingvistică și istoria românilor această descoperire are extremă importanță căci ar aduce elemente semnificative pentru tracii din secolul al VIlea așa cum remarcă I.I. Rusu În lucrarea Etnogeneza românilor. Cercetări În această direcție nu s-au făcut dar s-au acumulat totuși unele referiri care ar justifica un studiu organizat privitor la această comunitate. Un călător englez Thomas Herbert anunța În 1626 că „sunt așezări valahe În Asia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
deschid noi perspective, nu numai istoricilor, ci și istoricilor literari, filosofilor și filologilor. Exegetul se arată preocupat și de teme controversate ale domeniului sau mai puțin abordate (Motivația semantică a cuvântului românesc „Crăciun”, Christos creator mundi în colindele cosmogonice românești, Etnogeneza românilor, Revelația manuscriselor lui Eutropius, Historia Augusta. O nouă lecțiune a textelor lui Vopiscus). Pline de nerv și de culoare sunt traducerile Fabulelor lui Esop (1972, 2000) și tălmăcirile în versuri ale Tragediilor lui Seneca (I-II, 1979-1984). Dar cele
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
Iași, 2000; Platon, Gorgias, București, 2000; Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă a credinței universale și apostolice a Bisericii Orientale - Ortodoxa confessio fidei catolicae et apostolicae ecclesiae orientalis, ed. bilingvă, introd. trad., Iași, 2001; Epictet, Manualul și fragmente, București, 2002 (în colaborare); Etnogeneza românilor - The Romanians Ethnogenesis - L' Éthnogenèse du peuple roumain. Noi lecțiuni din istoriografi latini, ed. plurilingvă, Iași, 2003; Publilius Syrus, Maxime, ed. bilingvă, introd. trad., București, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Esop în vestmânt românesc, ATN, 4; N.V.
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
de Eugène Sue, unde înscenarea este axată pe metempsihoză. În jurul eroului, vlăstar al unei vechi familii țărănești din Munții Bucegi, se țese o mișcare epică încâlcită, cu multe elemente fantastice, onirice, ducând până la începuturile daco-romane. Ceva din viziunea eminesciană a etnogenezei ori din atmosfera sadoveniană prezentă în Creanga de aur pare, totuși, prefigurat în acest roman. Note de drum în munții Moldovei, alte narațiuni fantastice, care urmau să alcătuiască volumele Legende și novele sau Carpații și Balcanii, se află în periodice
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
a Dunării de Jos, a Basarabiei, integrarea culturală a regiunilor României, regionalismul și centralismul etc. O nouă imagistică este pusă în funcțiune. Noi imagini mentale ale unei Românii omogene și unitare se combină cu mai vechile probleme ale originii etnice, etnogenezei, autenticității culturii populare, primejdiilor puse de către modernizare și urbanizare etc. Texte științifice importante sunt create și reevaluate în acest nou context ideatic. Importanța imaginarului este invocată și ea, uneori doar colateral, alteori explicit, central, ca în unele texte ale lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
geografiei istorice apare în 1956 lucrarea Din geografia istorică a Bălților Ialomiței și Brăilei a lui Ion Conea, care a încearcat, printre altele, să găsească răspunsul la întrebarea privind locul de formare a poporului român, aducând argumente în favoarea ipotezei că etnogeneza s-a produs „în Câmpia Română a Dunării”, spre deosebire de ipoteza care susține că poporul român s-a format „în regiunile de dealuri și munți ale Daciei”. Dintre lucrările cu profil monografic, le amintim pe cele apărute sub semnătura lui Constantin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în secolele XVI-XVII și oferind, inventând, aș risca să spun, o tradiție organică a literaturii autohtone (efort care se poate vedea și din tentativa de a propune/impune cele patru mituri fundamentale ale poporului român, dintre care unul cel al etnogenezei este de extracție livrescă). Gestul călinescian nu pornea însă nicidecum de la o confuzie de valori și nici nu avea la origine o ignorare a contextului care a generat acele texte, ci se voia un manifest de recuperare a unui patrimoniu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
numai națională, dar și spirituală a poporului nostru - ceea ce iarăși se uită -, și sapă la rădăcinile identității lor naționale, își fac lor înșiși un prost serviciu” (p. 223). Despre care popor este vorba? Orice manual serios de liceu plasează desăvârșirea etnogenezei românești în secolele VIII-IX. Prin urmare, s-ar părea că „ignoranța” despre care vorbește autoarea este în altă parte... Din nefericire, discursul ecleziastic oficial a încurajat asemenea abordări extravagante ale trecutului național, care îi transformă pe români într-un fel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Editura Humanitas, București, 1997, p. 45. R.G. Collingwood, The Principles of History, Oxford University Press, Oxford, 1999, p. 111. Ritter, op.cit., p. 310. Congresul al XI-lea al PCR, 25-28 noiembrie 1974, Editura Politică, București, 1975, p. 80. I.I. Russu, Etnogeneza românilor. Fondul autohton traco-dacic și componenta latino-romanică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 37. Ibidem, p. 76. Ibidem, pp. 30-31. Șerban Papacostea, Geneza statului `n Evul Mediu românesc, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, p. 8. Florin Constantiniu, O istorie sinceră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]