473 matches
-
Despre cele ,,două lumi” ale Dăneștiului ( ,, Voi, toți, care astăzi priviți altă lume gîndiți-vă bine că nu totdeauna părinții au fost niște sfinți“). Despre ,,cultura cea sfîntă a gloatei - care licăre încă în zdrențe răzlețe “. Despre ce înseamnă să fii etnograf ,,A fi etnograf presupune o dragoste nețărmurită asupra sîmțîrii străvechi a poporului adevărat, dublul autor al Dăinuirilor... Eugenia și Costache Buraga pornesc pe urmele cuvintelor cu pasiunea și credința argonauților, convinși că trebuie să afle lîna de aur, sorgintea, începutul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
lumi” ale Dăneștiului ( ,, Voi, toți, care astăzi priviți altă lume gîndiți-vă bine că nu totdeauna părinții au fost niște sfinți“). Despre ,,cultura cea sfîntă a gloatei - care licăre încă în zdrențe răzlețe “. Despre ce înseamnă să fii etnograf ,,A fi etnograf presupune o dragoste nețărmurită asupra sîmțîrii străvechi a poporului adevărat, dublul autor al Dăinuirilor... Eugenia și Costache Buraga pornesc pe urmele cuvintelor cu pasiunea și credința argonauților, convinși că trebuie să afle lîna de aur, sorgintea, începutul. Periplul are de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
începe a se crede vreme pierdută. Talere se iau de fabrică și rasa vechilor olari meșteri se pierde. Muzeul Buraga asta vrea: ca cei tineri să nu uite și nimic să nu se piardă. Că am spus noi în ,,Dăinuiri... “ : etnograful cu suflet învață a ști că un lucru pe care el din întîmplare, cumva, l-a găsit, nu a fost folosit nici de omul cu care vorbește și, tare adesea, nici chiar de părinții acelui om... Muzeul de etnografie se
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pe viu. Greșește cine desparte muzeul de cartea noastră “. (în carte sunt multe pagini de mare erudiție, precum sînt multe care vădesc real talent literar. Plină de farmec este polemica, necontenită, neobosită, mereu proaspătă, purtată cu grăbiți autori de dicționare, etnografi, cu istorici, cu scriitori. Unii sînt dojeniți, alții sînt certați. Ar fi interesant: se continuă polemica și în muzeu?) ,, Nouă ne-a plăcut să spunem adevărul, atunci cînd am crezut în el. Și l-am spus. Am afirmat că unii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din discuția purtată cu poetul Ion Enache, un om care i-a fost apropiat lui moș Buraga. Cine a fost de fapt Costache Buraga? Un om care va rămîne în conștiința publică, prin tot ceea ce a făcut, ca un mare etnograf, în sensul că a creat un muzeu sătesc unic în Europa. Această unicitate se justifică prin bogăția pieselor care compun acest muzeu. Printre acestea se numără un vas descoperit, prin săpături proprii, în zona respectivă care are inscripția ,, SINOPE-DANE“. Un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Kev. Gavril Bănulescu-Bodonii, născut În Transilvania, la Bistrița, a sfințit piatra de temelie pentru construirea orașului Odesa. Scriitorul Iurie Colesnic afirmă că la Începutul sec. al -XX-lea din 9 universități, 4 erau ctitorite de intelectuali români. Grigore Gologan istoric și etnograf de origine română a fondat un liceu, unitate elitară iar la deschiderea Academiei și Universității a contribuit și Dimitrie Cantemir, personalitate foarte apreciată de țarul Rusiei. Universitatea imperială din Harkov a fost fondată de Vasile Carazin, bunicul său s-a
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
care funcționează și ca element de compunere și își are originea în greacă, dar cuvintele construite cu el au fost preluate din franceză, iar, uneori, și din alte limbi: etnie (< fr. ethnie), etnocentrism (< fr. ethnocentrisme, engl. ethnocentrism), etnogeneză (< fr. ethno-genèse), etnograf (< fr. ethnographe), etnografie (< ethnogra-phie), etnolog (< fr. ethnologue), etnologie (< fr. ethnologie), etnonim (< fr. ethnonyme). De la baza germanică, folk, româna are cîteva elemente referitoare la creația populară și la știința care o are ca obiect, elemente care au fost inițiate pe terenul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populus: popularny "popular, ageabil", popularność "popularitate", popularyzować "a populariza", populacja "populație". Din elementele grecești, poloneza are derivate similare celor din limbile romanice și germanice: demokract(k)a "democrat", demokratyczny "democratic", demokratizm, demokratyzować "a democratiza", demokratyuacja "democratizare", demokra-cja, precum și: etniczny "etnic", etnograf(k)a (< it.) "etnograf, -ă", etnograficzny "etnografic", etnografia, etnolog, etnologi-cuny "etnologic", etnologia. Același paralelism cu alte limbi oferă poloneza și în valorificarea radicalului germanic: folklor, folklórystyczny "folcloric", folklorist(k)a (< it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popularność "popularitate", popularyzować "a populariza", populacja "populație". Din elementele grecești, poloneza are derivate similare celor din limbile romanice și germanice: demokract(k)a "democrat", demokratyczny "democratic", demokratizm, demokratyzować "a democratiza", demokratyuacja "democratizare", demokra-cja, precum și: etniczny "etnic", etnograf(k)a (< it.) "etnograf, -ă", etnograficzny "etnografic", etnografia, etnolog, etnologi-cuny "etnologic", etnologia. Același paralelism cu alte limbi oferă poloneza și în valorificarea radicalului germanic: folklor, folklórystyczny "folcloric", folklorist(k)a (< it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o distribuție a semnificațiilor asemănătoare cu cea din poloneză: popularni "popular, agreabil", popularita (< lat. popularitas, it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a semnificațiilor asemănătoare cu cea din poloneză: popularni "popular, agreabil", popularita (< lat. popularitas, it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care „Într-o economie dinamică, bazată pe planul de perspectivă, s-ar pierde mai mult neglijîndu-se aceste elemente decît În cazul estimării lor chiar aproximative”. m) Întărirea spiritului de responsabilitate În cadrul instituțiilor științifice de profil. Sunt astăzi mulți istorici, etnografi, eseiști, geologi, biologi etc.,care nu iau În calcul valoarea materială a bunurilor, pentru ei tezele sau obiectivele pe care le cercetează sunt obiecte de studiu și de aici confuzia și neglijarea totală a valorii bănești, comparativ cu cea științifico
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Avere; - m. arh. Clădirea Consiliului popular Orășănesc (secolul XIX); - m. arh. Fosta cazarmă a grănicerilor (secolul XVIII); - muzeul orășănesc (istorie, etnografie și folclor); - locul nașterii unor personalități ale neamului nostru: Ioan Dragalina, istoricul Patriciu Dragalina, cărturarul C. Diaconovici - Loga, etnograful Romulus Vuia; - m. m. - monumentul generalului Ioan Dragalina (1860 - 1916) conducătorul armatei I române; - casa generalului Ioan Dragalina; - bustul monumental a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu; - hotel, restaurante, cofetării, baruri, baze de agrement, etc.; CORNEREVA. - m. de tehnică populară - peste 70 de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în schimb să facă observatorul socialului? Acesta ar trebui să aplice noțiunea de Verstehen a lui Max Weber, să se familiarizeze cu interpretările și sensurile celeilalte societăți, să-i vorbească limba și să participe la convențiile acesteia fără greșeală. Ca etnograf, specialistul în științe sociale trebuie să se lase pătruns de subiectul de studiu, să-l observe în detaliu, să descifreze cum operează lucrurile din interiorul acestuia și să descrie convingător rezultatele, astfel încât și ceilalți să poată percepe complexitatea existenței umane
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
au fost aici dintotdeauna? În cele ce urmează nu-mi propun să Întocmesc o monografie a Gălăuțașului, aceasta pentru că, de obicei, monografiile Înserează date statistice și cifre care fac uneori lectura obositoare, dacă nu chiar plictisitoare. Las aceasta pe seama istoricilor, etnografilor și etnologilor. Eu am socotit că nevoia de a cunoaște profilul moral și psihologic al oamenilor acestor locuri poate stârni curiozitatea unei categorii mai largi de cititori, lectura părându-li-se mai interesantă. Se găsește În felul de a fi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai purtăm astăzi norii, ca să plouă? Păi..., pe unde am fost și ieri, răspunde un alt duh trândav, ca că nu obosească purtând turmele de nori. Asta ar fi explicația că în Retezat plouă mai mult ca oriunde în țară. Etnografii și folcloriștii ar putea aduna multe relicve ale spiritului arhaic, dacă n-o fi prea târziu, din aceste locuri. Gheorghe Calciu Am fost băgat iarăși într-o cameră mare, unde erau studenți care trecuseră prin Pitești. Mulți purtau în suflet
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lucrării, care, din câte țin minte, a fost socotită cam a doua pe țară. Pe primul loc, un muzeograf de la Muzeul Literaturii Române. Deoarece Junimea nu restituia manuscrisele prin poștă, am Împuternicit-o pe muzeografa Melania Ostap, de la Palatul Culturii (etnograf și folclorist), să-l preia și să mi-l trimită la Suceava. 242 Eugenia Dimitriu, soția mea, colegă de liceu la Fălticeni cu Melania Ostap. 759 Enescu. Aș ruga pe Jenel 243, dacă crede de cuviință și are timp, să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
f. ocupat. Că altfel v-aș fi chemat la o cafea și la olecuță de taifas spiritual. Mergeți mâini la Suceavă? Plecarea de aici e la ora 8, de la Casa de cultură. Dar, bineînțeles, Dv. veniți la Adunarea folcloriștilor și etnografilor, direct de la Suceava. Sper să ne vedem la Suceava. Dl. Tempeanu a aflat de moartea lui Ciurea. Al Dv. V.G. Popa 4 (Fălticeni, 24) decembrie 1973 Calde urări de bine și de sănătate pentru Dl. Dimitriu Eugen și pentru familia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aspirațiilor spre un statut de scriitor independent. Ponderea reprezentării romantice tradiționale a profesiunii, care continuă o artă și o literatura «populare», rămâne determinanta. Această tradiție, perpetuata de studiul literelor și istoriile literare, așează Încă și astăzi scriitorul În postura unui etnograf inspirat, purtător al geniului național. Cooptarea diletanților, consacrați ai poporului, amenință pe vremea lui Ceaușescu să transforme asociația scriitorilor Într-o mișcare artistică «de masă», reunind amatori, semi-profesioniști și profesioniști. Menținerea În funcțiune a scriitorilor funcționari, foști cenzori și activiști
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu greu încadrare la școli de nivel mediu din Iași, putând reveni cu greu, în ultimii ani de viață, în învățământul superior ... mai întâi la Institutul Pedagogic din Iași și apoi la Institutul Pedagogic din Bacău. Ion Chelcea, un valoros etnograf și muzeograf, a fost adus la catedră de Gh.I.Năstase pentru a lărgi cunoștințele viitorilor profesori de geografie și în acest instructiv domeniu. Fizic, era opusul prof. Lupu, științific însă era o somitate. Deși lipsit de talentul și arta predării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Ionescu-Dobrogeanu, adevărate monografii ale Dobrogei și orașului Constanța cu ample referințe relativ la organizarea administrativ-teritorială a Dobrogei 7. Odată cu apariția revistelor Arhiva Dobrogei și Analele Dobrogei, dedicate studierii multidisciplinare a acestei provincii, au fost publicate numeroase articole de către importanți: istorici, geografi, etnografi, geologi, literați. În acest context sunt reliefate și aspecte privind administrația Dobrogei în perioada otomană, precum și reorganizarea administrativă realizată după integrarea acesteia în cadrul statului național român. Regele Carol I și regina Elisabeta au vizitat de mai multe ori provincia din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vorba de un stereotip, de dată aceasta fizionomic. De regulă, prin „profil evreiesc” se Înțelege așa-numitul „chip de Silen”, adică : buze groase, senzuale (de obicei, buza inferioară răsfrântă) și, mai ales, nas mare și coroiat. „Evreii [din Bucovina] - scria etnograful Dimitrie Dan la sfârșitul secolului al XIX-lea - au nasul mare și de regulă Încovoiat, care Împrejurare indică originea [lor] orientală” <endnote id=" (126, p. 7)"/>. Cam de la Începutul secolului al IX-lea (vezi Stuttgart Psalter), iconografia medievală occidentală a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
riului Habsburgic - s-a simțit mai puternic această influență reformatoare, care iradia dinspre comunitățile evreiești din spațiul de limbă germană. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, imaginea evreului ortodox bucovinean - așa cum a fost descrisă În 1899 de etnograful român Dimitrie Dan - nu diferă substanțial de cele prezentate mai sus : „Părul brun al capului se tunde scurt sau se rade chiar cu briciul. Câteodată are părul o coloare blondă, ba chiar și roșie. Lângă urechi nu se tunde părul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
640)"/>. A făcut-o și reporterul F. Brunea-Fox, În „Note de drum din Maramureș”, publicate În revista Adam În 1928 <endnote id="(791, pp. 76-80)"/>. Dar cred că cel mai potrivit este să-i dau cuvântul lui D. Dan, un etnograf român asupra căruia nu planează vreo urmă de Îndoială În privința obiectivității. Iată cum descrie el baia rituală practicată de evreii din Bucovina la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Trecând de la naștere 6 săptămâni [...], merge femeia la feredeu. Acolo se scaldă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fie pomenit În legătură cu Cernăuțiul”. Vorbind despre evreii din Bucovina și Moldova, Sulzer mai adaugă că „În majoritatea lor sunt Înstăriți” și că „se Îmbracă după moda evreilor polonezi” <endnote id="(124, p. 237)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, etnograful Dimitrie Dan remarca și el frumusețea și eleganța evreicelor din Bucovina : „Între femei se află chipuri de-o regularitate clasică. Femeile [evreice] poartă veșminte moderne de lână, catifea și mătasă și se ornează cu aurime și pietre scumpe În cari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]