960 matches
-
, Silviu (24.I.1945, București), teoretician literar, etnolog și prozator. Este fiul Elenei (n. Popescu) și al lui Paraschiv Angelescu, preot și profesor. Absolvent al liceului din Răcari (1963) și al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1972), lucrează între timp ca profesor suplinitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
Doru Mareș, Cronici-cronice, VR, 1989, 4; Piru, Critici, 299-301; Gabriela Omăt, „Eroi-comico-satiric” contra „delectatio morosa”, RL, 1990, 28; Tatiana Mihuț, „Calpuzanii”, ATN, 1990, 8; Munteanu, Jurnal, V, 272-275; Dicț. scriit. rom., I, 77-78; Lovinescu, Unde scurte, V, 60-65; Datcu, Dicț. etnolog., I, 47-48; Luminița Marcu, „Mitul și literatura”, RL, 1999, 18; Dicț. analitic, IV, 465-466. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
Flori de câmp”, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Vasile Netea, Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș, 1983, 56-60; Simeon Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dumitru și Petru Froicu, pref. Iordan Datcu, București, 1991, 376-377; Comșa-Seiceanu, Dascălii, 109-110; Datcu, Dicț. etnolog., II, 271-272; Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Târgu Mureș, 2000, 166-167. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
TALOȘ, Ion (22.VI.1934, Prodănești, j. Sălaj), folclorist și etnolog. Este fiul Ilcăi și al lui Gavril Taloș, agricultori. Face școala elementară în comuna natală și Școala Normală la Cluj, unde urmează și Facultatea de Filologie (1952-1957). Devine cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară al Academiei Române, Filiala Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
o tânără nevastă, lăsând copil mic în urma ei”, acesta fiind „întâiul stadiu cunoscut în evoluția textului versificat”; Meșterul Manole „este expresia artistică cea mai elevată a mitului european al construcției, mit cu adânci rădăcini în substratul geto-traco-dacic”. Comentând versiunile balcanice, etnologul constată că există un schelet epic axat pe trei motive: nestatornicia zidurilor, necesitatea de a fi zidită o femeie în temelii, sacrificarea celei mai bune dintre soțiile zidarilor, schelet pe care fiecare popor l-a adaptat propriei sensibilități, orizontului său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
mythologie populaire roumaine. O ediție bilingvă, Antologie de poezie populară - Volksdichtung. Eine Anthologie, care transpune în germană lucrarea lui Lucian Blaga (1995, în colaborare cu Artur Greive și Gerda Schüler), completează imaginea activității unuia dintre cei mai apreciați folcloriști și etnologi contemporani. SCRIERI: Jertfa zidirii și legendele europene, București, 1970; Meșterul Manole, I-II, București, 1973-1997; Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar, tr. Claudia Morar, pref. Claude Lecouteux, București, 2001; Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine, tr. Anneliese și Claude Lecouteux, Grenoble
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
1974, 2; Iordan Datcu, Un studiu de folclor comparat, VR, 1974, 11; Ion Cuceu, „Meșterul Manole”, AMET, 1976; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, București, 1980, 171; Ion Mușlea, Din activitatea mea de folclorist, AAF, 1980; Ion H. Ciubotaru, Un etnolog de vocație: Ion Taloș, ALIL, seria B, t. XXXIV, 1994-1995; Claude Lecouteux, Démons et génies du terreur au Moyen Âge, Paris, 1995, 149; Felix Karlinger, Lucian Blaga, „Antologie de poezie populară”, „Österreichische Zeitschrift für Volkskunde”, 1996, 4; Iordan Datcu, Împlinirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
Paris, 1995, 149; Felix Karlinger, Lucian Blaga, „Antologie de poezie populară”, „Österreichische Zeitschrift für Volkskunde”, 1996, 4; Iordan Datcu, Împlinirea unui proiect al lui Blaga, RL, 1996, 29; Ion Șeuleanu, Poezia noastră în straie nemțești, ST, 1998, 9; Datcu, Dicț. etnolog., II, 245-247; Nicolae Constantinescu, Un alt „Meșterul Manole”, ALA, 1999, 458; Ion Șeuleanu, „Meșterul Manole”, ST, 2000, 1; Iordan Datcu, Istoria unui lexicon, RL, 2002, 6; Viorica Nișcov, Când vârcolacii mâncau luna, iar Apa Sâmbetei fierbea neostoit, LAI, 2002, 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
bibliografice: Al. Dobre, „Basme, snoave, legende și povestiri populare”, „Interferențe”, 1979, 280-282; Constantin Negreanu, „Basme populare românești”, REF, 1989, 1; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1993; Ion T. Alexandru, „Basme și legende populare românești”, REF, 1996, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 185-186. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
folclor și artă populară”, F, 1970, 10; Ion Buzași, Creații de nuntă someșene, T, 1980, 1; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50; Teodor Mihadaș, Ion Apostol Popescu, ST, 1984, 2; Emil Lazăr, Ion Apostol Popescu, ST, 1995, 3; Datcu, Dicț. etnolog., II, 169-170; Dicț. scriit. rom., III, 829-830. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
practici În studiile etnografice. Clifford Geertz 3 descria „inscripționarea” drept principalul instrument al descrierii etnografice și al demersului analitic calitativ. Consemnarea exactă a tuturor fenomenelor și transformarea lor implicită În „date”, În materia primă a analizei rămâne tehnica preferată a etnologului. Notațiile „de teren”, consemnările și notele de cercetare constituie o practică fundamentală În orice studiu calitativ. Într-un „inventar” deloc exhaustiv, Roger Sanjek 4 descria o varietate amplă de metodologii, de la jurnale și consemnări zilnice până la notițe și reflecții cotidiene
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trecutului, istoriei i-ar reveni să reconstituie ceea ce uitarea a lăsat În Întuneric și nemișcare. Ultimele decenii Însă tind să modifice perspectiva și să remodeleze acțiunea specialiștilor În domeniul socioumanului. Supraviețuirile interesează tot mai mult nu numai pe folcloriști, pe etnologi, ci și pe istoricii religiilor și pe antropologi (legendele, basmele, baladele). Prin istoria religiilor, experții În studiul istoriei se implică așadar direct În recuperarea sensului istoric al unor procese și fapte considerate, În mod tradițional, mai degrabă anistorice. În orizontul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dora d’Istria și unitatea românilor, AAR, memoriile Secției de filologie, literatură și arte, t. X, 1988; George Lăzărescu, Prezențe românești în Italia, București, 1995, 92-106; Cornelia Bodea, Dora d’Istria Through American Eyes, „Revista româno-americană”, 1998, 1; Datcu, Dicț. etnolog., I, 237-238. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
instrumente de măsură și de calcul care i-au permis să confirme argumentele teoretice din Timaios al lui Platon asupra relațiilor dintre planete. Tot călătorind în lung și în lat, el ia notițe, redactează texte ca geograf, gândește ca un etnolog și reacționează ca un om interesat de tot ce vede. Gândirea lui este rezultanta unui număr la fel de mare de influențe. Școala pe care o deschide ține de materialismul democritean, fără însă a renega cosmogonia platoniciană. Ne imaginăm ce discipol problematic
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
, Ioana (24.I. 1934, Stoina, j. Gorj), prozatoare și etnolog. Face liceul la Craiova, luându-și bacalaureatul în anul 1953 și urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1958), după care este angajată redactor la Editura pentru Literatură (1958-1972). În 1972 se stabilește în Franța, unde face studii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
discret d’un rituel roumain, „Le Soir”(Bruxelles), 1987, 5 februarie; Louis-Vincent Thomas, La Mort qui passe et qui revient, „Bulletin de la Société de Thanatologie” (Paris), 1989, 77-78; Mircea Eliade, Jurnal, I, îngr. Mircea Handoca, București, 1993, 466-467; Datcu, Dicț. etnolog., I, 46-47; Popa, Ist. lit., II, 829; Manolescu, Enciclopedia, 48-49. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
Mărturia lui Cornel Drăgoi, pref. Gabriel Liiceanu, București, 1993 (în colaborare cu Theodor Nițu); Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. Ciaușanu, București, 2000 (în colaborare cu Carmen Huluță); Versuri din flori, București, 2000. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., III, 113; Luminița Marcu, Irina Nicolau, scriitoarea, RL, 2002, 7; Otilia Hedeșan, Irina, O, 2002, 8; Șerban Anghelescu, Anca Manolescu, Ecaterina Șafarica, Mihaela Șchiopu, Recviem în petice, „Dilema”, 2002, 535; Marie-France Ionescu, Radu Bercea, Șerban Anghelescu, In memoriam. Irina Nicolau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
CONSTANTINESCU, Nicolae (5.X.1941, Fierbinți, j. Ilfov), etnolog. Este fiul Floricăi și al lui Alexandru Constantinescu, învățători. După studii universitare de limba și literatura română la Universitatea din București (1958-1963), devine lector, apoi conferențiar (1990) și profesor (1995) la Catedra de teoria literaturii și folclor a facultății absolvite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Gheorghe Vlăduțescu, G. Dem. Teodorescu sau Nostalgia Antichității grecești, TMS, 1969, 3; Ist. lit., III, 889-896; Bârlea, Ist. folc., 250-259; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 96-109; Dicț. lit. 1900, 847-848; Ornea, Actualitatea, 96-104; Cioculescu, Itinerar, V, 35-41; Datcu, Dicț. etnolog., II, 250-251; Dicț. analitic, III, 392-394. L. Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
Nistor, Timișoara, 1976. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, II, 66-68; Lovinescu, Scrieri, IV, 393-394; Perpessicius, Lecturi, 59-66; Nicolae Albu, O poetă a Munților Apuseni: Maria Ciobanu, „Unirea. Almanahul județului Alba”, 1972, 61-62; Biografia unor destine, Alba Iulia, 1993, 40-41; Datcu, Dicț. etnolog., I, 99. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
I. Urban Jarník și Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968, 63, 85; Ovidiu Bârlea, Prefață la Povești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1975, 13-18; M. N. Rusu, Prietenul lui Eminescu, SPM, 1976, 299-300; Dicț. lit. 1900, 139-140; Datcu, Dicț. etnolog., I, 12. L.Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
și de dansuri populare. SCRIERI: Topografia satului și hotarului Măidan (în colaborare cu Aurel Iana), cu un studiu de At. M. Marienescu, Caransebeș, 1895. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 493; Dicț. lit. 1900, 513-514; Bitte-Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 152-153; Datcu, Dicț. etnolog., II, 46. L.Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287839_a_289168]
-
de texte, pe care însă și le-a însușit Gh. I. Tăzlăuanu, fostul său elev la Huși, publicându-le în colecția Comoara neamului (I-X, 1943). Culegeri: Literatură populară românească, București, 1910. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 395-396; Datcu, Dicț. etnolog., II, 248-249. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
Morariu], FF, 1935, 5-6; Virgil Tempeanu, Istoria literaturii germane, București, 1948, 460-461; Bucur, Istoriografia, 293; Știința în Bucovina, II, Suceava, 1983, 192-195; Mircea Grigoriță, Un mare profesor și om de știință: Victor Morariu, Suceava, 1988; Satco-Pânzar, Dicționar, 150-151; Datcu, Dicț. etnolog., III, 111. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]
-
Cântece bătrânești”, RITL, 1977, 4; Silvia Ciubotaru, „Basme populare românești”, ALIL, t. XXIX, 1983-1984; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1987, 465-466; Elena Hlinca-Drăgan, „Balade populare românești”, AAF, 1987, 466-468; Nicolae Bellu, Biblioteca din folclor, R, 1991, 3; Datcu, Dicț. etnolog., II, 116-117; Firan, Profiluri, II, 121-122. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]