479 matches
-
noțiunile de „popor” și „națiune” constă în faptul că în cazul primeia accentul se pune pe număr, structură, distribuție teritorială și anumite caracteristici demografice, în timp ce în cazul ultimelor două sunt avute în vedere mai ales caracteristicile sociale, economice, politice, culturale, etnologice etc. footnote> este în același timp unul dintre principalele subsisteme ale economiei naționale; este de neconceput desfășurarea oricărei activități sociale, existența societății în general, făcând abstracție de colectivitatea umană. În funcție de dimensiunea teritoriului de referință, distingem: populația unei localități, populația unei
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
fiziologia gândirii unei persoane) se vede Încurajată de convingerea că În actul de gândire se realizează combinația Între „idei“, conform „semnelor“ asociate; se urmărește combinația Între „semne“, conform „imaginilor“ corelate, după cum este surprinsă combinația Între imagini, conform „sentimentelor“ inspirate . 5. „Etnologica“ de tip sumativ, pe care Auguste Comte o reperează - la maxima sa Împlinire - În era mentalității „pozitive“, rezonează cu distincția dintre nivelurile de complexitate În funcționarea creierului uman, la care se face referință prin „ipoteza Kant-Changeux“. În exprimarea lui Jean-Pierre
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
Din păcate, nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare să nu se facă la întâmplare? Avem un Institut de Cercetări Etnologice și Dialectologice, posesor al unui imens material din culegerile lui Brăiloiu și ale discipolilor săi, la care s-a adăugat materialul adunat de Georgescu Breazu. De unde acest Institut, creat în ’49 de o mână de oameni, foști colaboratori ai lui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
putea însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria de referință la Bucovina de nord, iar în lucrare se face chiar precizarea că „investigațiile etnologice au fost desfășurate, pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți a Ucrainei (adică în spațiul cuprins între rîurile Prut și Nistru, în partea premontană și zona carpatică ale Bucovinei“ (p. 10). Cu aceasta însă lucrurile nu se schimbă. 1. Autorul însuși afirmă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
romano- bizantin. Este o trainică armătură juridică ce s-a menținut în tot timpul dominației islamice, la început prin monumentele legislative numite „nomo-canoane” și apoi prin pravilele neoficiale din limba greacă, iar mai târziu din limba slavă. În baza materialului etnologic, din sfatul satului făceau parte trei unități social- culturale de proporții reduse, care îndeplineau funcții analoage în viața satului tradițional românesc și a căror activitate era coordonată în ansamblul ei de către nucleul de bătrâni din sat cu o căpetenie numită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sursele arhaice ale esteticului sau valorifică tradiția culturală a Banatului, continuând punerea în operă a principiilor Școlii Ardelene. Monografia Beregsău Mare (1996) vrea să evalueze spiritualitatea populară actuală, insistând pe folclorul muzical, obiceiurile de familie, sărbătorile creștine tradiționale. Limbajul studiilor etnologice și al eseurilor e accesibil și limpede. SCRIERI: Povestiri de la marginea câmpiei (în colaborare), Timișoara, 1984; Cultura românească în Banat, Timișoara, 1994; Beregsău Mare, Timișoara, 1996; Eseu despre creativitatea spiritului. Surse arhaice pentru aesthesis, București, 1997; Casa și memoria lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
va măcina sănătatea. La începutul secolului a publicat o serie de articole de atitudine politică (Ce ne trebuie nouă?, Lupta moldovenilor pentru dreptate), în care revendică autonomia națională pentru basarabeni, dreptul de a studia și a folosi limba română. Preocupările etnologice se concretizează în studiile Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni, Colindele Crăciunului ș.a. A debutat cu articolul Chestia preoțească, urmat de schița Toamna și de o traducere din Cehov, în „Basarabia” (1906). Poeziile originale le-a publicat în „Luminătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
putea Însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității Între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria de referință la Bucovina de nord, iar În lucrare se face chiar precizarea că investigațiile etnologice au fost desfășurate, pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți a Ucrainei (adică În spațiul cuprins Între rîurile Prut și Nistru, În partea premontană și zona carpatică ale Bucovinei . Cu aceasta Însă lucrurile nu se schimbă. 1. Autorul Însuși afirmă că problema
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
reificarea acestora, cu înțelegerea lor ca realități nonumane sau supraumane, încărcate cu facticitate extramundană inertă. Semnalarea se impune întrucât procesul reificării are loc ca o construcție mentală teoretică, dar și la nivelul preteoretic, în practica de zi cu zi. Date etnologice și psihologice sugerează primatul ontogenetic al reificării lumii sociale, iar dereificarea pare a fi o achiziție mai târzie a istoriei omenirii și a mentalității indivizilor (Berger și Luckmann, 1967). Obiectivitatea valorilor implică și discutarea suportului lor material. Un posibil răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de gen și aspiră spre un parteneriat de gen atât în mediul privat cât și în mediul public. Din America, țara ei se vede și se afirmă dureros ca una de secol XIX. Sau una în care poți întâlni curiozități etnologice și antropologice: România e locul unde regizori americani aleg să filmeze pentru că aici natura e rareori scrijelită de dinții civilizației. Sau locul unde vrăjitoarele sunt vizibile, un loc exotic cu înapoiați, s-ar vedea. Nici din Europa, România nu se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de la terminologie de la parenté au „Pays de Loviștea”, Paris, 1982; Unde s-a dat bătălia de la Posada, Aalborg (Danemarca), 1994; Voievodul cailor, I, Aalborg (Danemarca), 1995; Oaia, ciobanul și brânza, I-II, Aalborg (Danemarca), 1995-1997; Masa moșilor. Tablete și studii etnologice, Aalborg (Danemarca), 1997; ed. București, 1998; Cu pușca după zmei. Proză etnologică, București, 1998; Cu pușca după zmei. Unde s-a dat bătălia de la Posada, pref. Vintilă Horia, București, 2000. Repere bibliografice: Romulus Rusan, Nostalgia sanctuarului, VST, 1967, 42; Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
a dat bătălia de la Posada, Aalborg (Danemarca), 1994; Voievodul cailor, I, Aalborg (Danemarca), 1995; Oaia, ciobanul și brânza, I-II, Aalborg (Danemarca), 1995-1997; Masa moșilor. Tablete și studii etnologice, Aalborg (Danemarca), 1997; ed. București, 1998; Cu pușca după zmei. Proză etnologică, București, 1998; Cu pușca după zmei. Unde s-a dat bătălia de la Posada, pref. Vintilă Horia, București, 2000. Repere bibliografice: Romulus Rusan, Nostalgia sanctuarului, VST, 1967, 42; Tudor Teodorescu-Braniște, „Medic la Boișoara”, CNT, 1968, 12; Nicolae Manolescu, Jurnalul unui medic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
tradiționale (2000) adună studii mai vechi sau recente referitoare la necesitatea reluării investigațiilor monografice zonale și a publicării unora dintre cele realizate, dar mai ales la sistemul instrumentelor de cercetare: tipologiile bibliografice, corpusurile sau dicționarele-tezaur, fondurile documentare de arhivă, atlasele etnologice și folclorice etc. Studiile debutează cu scurte schițe de istorie a problemei, urmate de pledoarii în favoarea consolidării acelor tendințe pozitive din cercetarea instituționalizată care au dus la constituirea și lărgirea celor trei mari arhive naționale de folclor, de la București, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
la constituirea și lărgirea celor trei mari arhive naționale de folclor, de la București, Cluj-Napoca și Iași. Fondurile documentare ale acestor instituții sunt considerate veritabile corpusuri deschise, ce merită a fi sistematizate și informatizate, întrucât reprezintă trepte importante în evoluția disciplinelor etnologice. C. pune în valoare și contribuțiile lui Ovid Densusianu, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Mușlea și Ovidiu Bârlea, insistând asupra unor tradiții științifice ce merită atenția specialiștilor contemporani. El este, de altfel, coautor și inițiator al unor lucrări în cadrul Arhivei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Culori și stiluri, abordează pentru prima oară în exegeza eminesciană aceste aspecte. De menționat, nu în ultimul rând, că anterior acestui studiu a apărut o ediție fundamentală, îngrijită de editorul D., a lucrării lui Petru Caraman, Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1989), în care savantul cercetează, istoric și comparat, simbolurile eminesciene cu substrat arhaic. SCRIERI: Corabia argonauților, Iași, 1972; Titlul la alegere, Iași, 1981; Ioana din primăvară, Iași, 1986; Poetică eminesciană, vol. I: Temeiuri folclorice, Iași, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
Iași, 1986; Poetică eminesciană, vol. I: Temeiuri folclorice, Iași, 1989; Contemporanii noștri, Iași, 2000; Așa se scrie istoria!”, Iași, 2003. Ediții, antologii: Cerul în apă. Antologie a debutanților, I-II, pref. edit., Iași, 1970-1971; Petru Caraman, Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, pref. edit., Iași, 1984; Mihai Drăgan, Eminescu tânăr sau „a doua mea ființă”, postfața edit., Iași, 1999; Balada cultă, Iași, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Gheorghe Drăgan, „Corabia argonauților”, LCF, 1972, 44; Al. Dobrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
de observat cum artista rămâne fidelă mijloacelor și tehnicilor tradiționale și respectă în compoziție perspectiva ierarhică a icoanei, chiar dacă lumea pe care o oglindește are o substanță laică declarată și este produsul unei priviri absolut originale.” (Ioana Popescu, Director programe etnologice și acțiuni culturale la Muzeul Țăranului Român) Dinu Sebastian 1995 Pictor „Am început cu creioane colorate, apoi acuarele, acum lucrez in ulei. Am îmbrățișat arta naivă care-mi oferă prilejul de a exprima cât mai diferit mediul înconjurător. Când încep
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
burgheze. A universului țărănesc (din care face parte lumpenproletariatul urban) și a celui muncitoresc (în sensul că și un muncitor aparține trup și suflet culturii populare). Am adăugat experienței mele existențiale și interese specifice. Adică lingvistice, de exemplu. Dar și etnologice și antropologice. Despre acestea, nu am o informație științifică, ci am conștiința ce derivă dintr-un interes profund. Toate acestea mă fac să mă minunez în fața ignoranței totale a celei mai mari părți a intelectualilor italieni - și nu doar a
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
incluse în „Anuarul Arhivei de Folclor”, Literatura populară a satului Turceni, 1937) se disting prin aspectul metodic al cercetărilor, prin lărgirea câmpului de investigație, ce depășește sfera strictă a creației artistice, vizând totalitatea manifestărilor folclorice din punct de vedere social, etnologic sau din perspectiva receptării. Ș. a acordat importanță obiceiurilor și riturilor (Rites magiques pour provoquer et arrêter la pluie, à Popeștii de Sus, 1943), precum și circulației motivelor (Două variante basarabene la basmul „Harap Alb” al lui Creangă, 1937, Două variante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
Universității din Timișoara. Obține titlul de doctor în litere cu lucrarea Ethosul folcloric, sistem deschis (1978). A condus cercul și arhiva de folclor a Universității din Timișoara, a îndrumat ansamblurile folclorice „Timișul”, „Doina Timișului”, „Datina” și a realizat numeroase filme etnologice. Debutează cu volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere (1989), autorul dovedește interes pentru modalitățile noi de abordare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere (1989), autorul dovedește interes pentru modalitățile noi de abordare a folclorului (structuralism etnologic, semiotica folclorului, hermeneutica simbolului etc.), precum și deschidere spre interdisciplinaritate, el propunând un demers antropofilosofic. C. pornește de la ideea că mentalitatea tradițională românească își cristalizează un echilibru al vieții instituționalizând ca măsură a existenței buna-cuviință, acel comportament ritual care oferă fiecărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
Junimea, Iași, 1975; Bulgăr, Gheorghe, Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei, Editura Junimea, Iași, 1980; Caracostea, Dumitru, Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1980; Caracostea, Dumitru, Creativitatea eminesciană, Editura Junimea, Iași, 1987; Caraman , Petru, Pământ și apă: contribuții etnologice la studiul simbolicei eminesciene. Eseu despre Eminescu, Editura Eminescu, București, 1975; Călinescu, G., Opera lui M. Eminescu, I, II, E.P.L., București, 1970; Călinescu, G., Viața lui Mihai Eminescu, E.P.L., București, 1966; Călinescu, Matei, Titanul și geniul în poezia lui Eminescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
postmodernismul, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1996. Caracostea, Dumitru, Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1980. Caracostea, Dumitru, Creativitatea eminesciană, Editura Junimea, Iași, 1987. Caraion, Ion, Bacovia. Sfârșitul continuu, Editura Cartea Românească, București, 1977. Caraman, Petru, Pământ și apă: contribuții etnologice în studiul simbolicei eminesciene, Editura Junimea, Iași, 1984. Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi, Editura Minerva, București, 1980. Cazimir, Ștefan, Caragiale universul comic, E.P.L., București, 1967. Cazimir, Ștefan, Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, Editura Eminescu, București, 1975. Călinescu, G., N.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scrisă concomitent cu monografia Die Rumänen in Ungarn, Siebenbürgen und der Bukowina în care Slavici prezintă situația politică, economică și culturală a românilor de peste munți. În studiul din 1880, lumea descrisă în nuvelă e obiect de cercetare sociologică, dar și etnologică. Dincolo de inspirație și talent, Moara cu noroc se dovedește a fi, așadar, rodul unei autentice experiențe de viață a autorului ei. Așa se explică și notația de mai târziu din Lumea prin care am trecut: la mijlocul drumului între Arad și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Teodorescu, Editura Polirom, 2000. Liiceanu Gabriel, Tragicul: O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Humanitas, București, 2005. Mann J.J., Stanley M., Psychopathology of Suicidal Behavior, Analele Academiei de Științe, vol. 487, New York, 1986. Marian S. Fl., Înmormântarea la români. Studiu etnologic, Editura Saeculum I.O., București, 2000. Mălăncioiu Ileana, Vina tragică (Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka), Editura Polirom, București, 2001 Mitrofan Iolanda, Mitrofan Nicolae, Elemente de psihologia cuplului, Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L., București, 1996. Mitrofan Iolanda, Ciuperca C.
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]