478 matches
-
români, Studiu etnografic, Ed. cit., p. 41. 248 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Buddha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 18. 249 Petru Caraman, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, Ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984, pp. 62-63. 250 Ibidem, pp. 114-115. 251 Ibidem, p. 112. 252 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 41. 253 Nicolae Macovei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Gh. Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 94. 38 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., vol. I, pp. 239-240. 39 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, I, Din preistorie până la mijlocul sec. al XIX-lea, București, Editura Etnologică, 2008, pp. 70-71. 40 Ibidem, pp. 126-128. 41 Ibidem, pp. 132-136. 42 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983, p. 338
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trata cunoașterea, istoria și scrisul, prezent în secolul XX, în scrierile filosofico-lingvistice, în reflecțiile postmoderne, în dorința arzătoare de a depăși lumea istorică. Pe terenul acestui limbaj imemorial s-au putut întemeia o reflecție aistorică (prezentă în studii antropologice și etnologice, îl vedem aici pe un Lévi-Strauss) și o postistorie (prezentă în reflecțiile de analiză politică dincolo de "luptele istorice", îl sesizăm aici pe un Fukuyama). Limbajul imemorial este o iluzie a filosofiei, a antropologiei, a lingvisticii și a politologiei moderne. Nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Junimea, Iași, 1975; Bulgăr, Gheorghe, Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei, Editura Junimea, Iași, 1980; Caracostea, Dumitru, Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1980; Caracostea, Dumitru, Creativitatea eminesciană, Editura Junimea, Iași, 1987; Caraman , Petru, Pământ și apă: contribuții etnologice la studiul simbolicei eminesciene. Eseu despre Eminescu, Editura Eminescu, București, 1975; Călinescu, G., Opera lui M. Eminescu, I, II, E.P.L., București, 1970; Călinescu, G., Viața lui Mihai Eminescu, E.P.L., București, 1966; Călinescu, Matei, Titanul și geniul în poezia lui Eminescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
postmodernismul, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1996. Caracostea, Dumitru, Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1980. Caracostea, Dumitru, Creativitatea eminesciană, Editura Junimea, Iași, 1987. Caraion, Ion, Bacovia. Sfârșitul continuu, Editura Cartea Românească, București, 1977. Caraman, Petru, Pământ și apă: contribuții etnologice în studiul simbolicei eminesciene, Editura Junimea, Iași, 1984. Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi, Editura Minerva, București, 1980. Cazimir, Ștefan, Caragiale universul comic, E.P.L., București, 1967. Cazimir, Ștefan, Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, Editura Eminescu, București, 1975. Călinescu, G., N.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
seamă încât evaluarea lor judicioasă, încă neînfăptuită până azi, ar reclama de drept o lucrare de proporții: lucrare necesară nu numai întru mai dreapta cinstire a memoriei învățatului, ci și întru mai completa și clara conștiință de sine a cercetării etnologice românești.”
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de viață caracteristice unei comunități, cu activitățile acesteia, cu împrejurările particulare în care sunt folosite expresiile. Lui Rush Rhees, Wittgenstein i-a spus odată că numeroasele sale convorbiri cu Sraffa l-au ajutat să privească problemele filozofice „dintr-o perspectivă etnologică“72. O perspectivă din care ideea unei forme logice comună limbajului și lumii apare de nesusținut. Wittgenstein a povestit cum a reacționat odată Sraffa la afirmația sa că o propoziție și starea de lucruri descrisă de această propoziție trebuie să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
noțiunile de „popor” și „națiune” constă în faptul că în cazul primeia accentul se pune pe număr, structură, distribuție teritorială și anumite caracteristici demografice, în timp ce în cazul ultimelor două sunt avute în vedere mai ales caracteristicile sociale, economice, politice, culturale, etnologice etc. footnote> este în același timp unul dintre principalele subsisteme ale economiei naționale; este de neconceput desfășurarea oricărei activități sociale, existența societății în general, făcând abstracție de colectivitatea umană. În funcție de dimensiunea teritoriului de referință, distingem: populația unei localități, populația unei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
culturale și mentalitățile aferente. Autoarea trece în revistă, sprijinindu-se pe opinii dintre cele mai autorizate în domeniile respective, toate abordările posibile ale acestei problematici, de la cea mai aridă, strict medicală, trecînd prin cea artistică, imprecisă și schimbătoare, prin cea etnologică, prima care analizează sistematic existența socială a corpului și studiază corpul celuilalt ca revelator al propriului corp (aici, noțiunea de "tehnică a corpului" introdusă de Marcel Mauss pare să fi reținut în mod deosebit atenția autoarei, alături de cea de "imagine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
controleze și să le dirijeze potrivit gusturilor de "stăpâni". Analogia peninsulei cu placa terestră turnantă, spre toate cele patru zări ale continentului, funcționează nu numai topologic, ci și spiritual-simbolic, mitologic (Orfeu, Dyonisos, Zalmoxis sunt cel mai des evocați în scrierile etnologice) și religios-creștin. Pe apele și prin strâmtorile Mării Negre, dar mai ales pe țărmurile ei, oamenii comunică în toate sensurile: spre Caucazul mai sălbatic și de aici spre Asia de vest și mai departe sau spre cele patru puncte cardinale ale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
transformă țigăncile în măștile grotești ale unui carnaval exotic, din pictura ei lipsesc elementele clar trasate ale unei mitologii recognoscibile prin figuri tutelare de idoli sau prin apelul la o teratologie enciclopedică. Cecilia Cuțescu-Storck nu intenționează nicio clipă o abordare etnologică a unei culturi îndepărtate, așa cum nu o face nici Gauguin, deși în pictura acestuia, aflată sub semnul sincretismului, nu lipsește substratul mitologiei polineziene și cultului Maori, instrumentate simbolic de o manieră cu totul particulară. În opinia Serafinei Brukner, țigăncile Ceciliei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scrisă concomitent cu monografia Die Rumänen in Ungarn, Siebenbürgen und der Bukowina în care Slavici prezintă situația politică, economică și culturală a românilor de peste munți. În studiul din 1880, lumea descrisă în nuvelă e obiect de cercetare sociologică, dar și etnologică. Dincolo de inspirație și talent, Moara cu noroc se dovedește a fi, așadar, rodul unei autentice experiențe de viață a autorului ei. Așa se explică și notația de mai târziu din Lumea prin care am trecut: la mijlocul drumului între Arad și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Teodorescu, Editura Polirom, 2000. Liiceanu Gabriel, Tragicul: O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Humanitas, București, 2005. Mann J.J., Stanley M., Psychopathology of Suicidal Behavior, Analele Academiei de Științe, vol. 487, New York, 1986. Marian S. Fl., Înmormântarea la români. Studiu etnologic, Editura Saeculum I.O., București, 2000. Mălăncioiu Ileana, Vina tragică (Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka), Editura Polirom, București, 2001 Mitrofan Iolanda, Mitrofan Nicolae, Elemente de psihologia cuplului, Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L., București, 1996. Mitrofan Iolanda, Ciuperca C.
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sale de intuiție mitul apropiindu-se de gândirea reflexivă. Gabriel Segre 272 valorifică studiile lui R. Barthes și ale lui E. Morin pentru a sublinia faptul că este foarte greu, dacă nu imposibil, să se vorbească despre mituri, în sensul etnologic, în societățile de astăzi. Mai mult, Segre susține că "nimeni nu a depistat încă existența unei narațiuni adevărate, sacre, exemplare și semnificative, trăită ritual, relatând actele fondatoare, faptele creatoare ale eroilor sacri"273. Însă, deși abordează mitul explicit din perspectiva
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
brad, el era îngropat în lanul de grîu verde și ținut acolo pînă la Sîngiorz, cînd era scos și aruncat în lac sau în Fîntînă”. Exemplele se pot înmulți. Ele au fost selectate de autor din Arhiva Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectale - București și confirmă sau dezvoltă informațiile moștenite de la Gheorghe Săulescu, Teodor T. Burada și alții. Ce aspecte sunt comune sau măcar apropie cele două obiceiuri în secvențele lor ritualice constitutive? În primul rînd, data calendaristică. În multe locuri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
brad, etc. Niciodată nu se ajunge la monotonie în planul limbajului, al indisponibilității sufletești. Luarea „în „răspăr”, forma întoarsă, răsucită a unuia și aceluiași fapt de cultură, perpetuează și intensifică, în context nou, starea conflictuală, sporește virtuțile expresive, credibilitatea discursului etnologic. Să luăm ca ilustrare seria de secvențe repetitive care au apa ca materie primă și prin care s-a impus tipul de ritual consacrat sub una și aceeași titulatură, scalda. Prima variantă de scaldă e pregătită în cadrul complexului ritualistic al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
simboluri și texte specifice încadrate într-un scenariu riguros. Revine textologului să constate coerența și unitatea ansamblului. De aceea ni se par utile considerațiile de ordin metodologic din introducerea cărții, ca și din anumite capitole ulterioare. Stadiul actual al cercetărilor etnologice cere claritate în concepte, siguranță în discurs, fermitate în aplicarea principiilor metodologice. Se reține, iarăși, efortul celor doi autori de a pune în circulație un limbaj tehnic specializat, însușit din domenii diverse ale culturii, pentru a da coloratură și chip
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fi împărțite, spre cîștigul cunoașterii, în fond, cu condiția ca ele să fie concordante în linii generale. O cercetare nu o exclude neapărat pe alta, ceea ce mi se pare firesc într-un domeniu atît de complex ca acela al științelor etnologice, unde materiile se aseamănă, se interferează, uneori chiar se opun în aparență (nuntă/moarte, vară/iarnă, lumea „de aici”/lumea „de dincolo”, Eros/Thanatos), pentru a se ajusta în planurile „de adîncime”. În multe asemenea cazuri diversitatea în problematica Mioriței
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
oferit cadrul primar al resimțirii acestei importante potențe supranaturale. În ansamblu, cercetarea sacrului se înscrie în trei mari orientări sociologică, fenomenologică și istoriografică 15 -, fiecare având parte de propriile idei, fundamente, principii și susținători 16. Astfel, în cadrul teoriilor sociologice și etnologice au apărut primele aspecte teoretice cu privire la definirea sacrului, precum și noii termeni ai vocabularului specific acestui domeniu. Cunoscutul istoric al religiilor Julien Ries amintea conceptele de mana și totem, enunțând credința într-o "forță impersonală și anonimă, prezentă în clan și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
întocmirea articolelor din Etymologicum Magnum Romaniae; ulterior, materialul a fost prelucrat de lexicografi potrivit cerințelor Dicționarului limbii române, editat de Academie. În 1970 a apărut lucrarea lui Ion Mușlea și Ovidiu Bîrlea Tipologia folclorului, rezultată din sistematizarea informațiilor de interes etnologic, conținute în răspunsurile la chestionarul propus de Hasdeu; de menționat că cei doi avizați etnografi n-au introdus în lucrarea lor și noțiunile de medicină populară, cu excepția datelor referitoare la holeră, friguri și epilepsie 480. Pentru a împlini acest gol
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dificil cu cât la noi o abordare socioantropologică a divinației contemporane nu există ne gândim, în primul rând, la o cercetare a practicilor divinatorii actuale la nivelul întregii societăți românești, sau măcar pe unități sociale mai mici. Pe lângă o literatură etnologică și etnografică extrem de bogată, am putea aminti în mod special două lucrări care oferă abordări diferite ale divinației. Prima aparține Antoanetei Olteanu 110 și reprezintă un studiu comparativ între vrăjitorie și divinație. Cea de-a doua este semnată de Alexandru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
specialiști ai sacrului, se bucură de o anumită autoritate în comunitate, în funcție de charisma de care dau dovadă. Marcel Mauss, în Teoria generală a magiei 202, arată că magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt: păstorul, fierarul, croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii, vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
individul să gândească în manieră simbolică sau să accepte misterul din viața sa, după cum nu-l poate opri să fie o persoană religioasă. Referindu-se la acest fapt, discipolii lui Clifford Geertz subliniau că principalele obstacole pentru înțelegerea antropologică și etnologică sunt cele de natură spirituală, și nu culturală: "cultura furnizează mijloacele acestor interpretări, dar nu interpretările în sine"225. Așadar, dacă ne înscriem într-o logică reducționistă, de tipul "primitivul este superstițios și omul modern este un exemplu de raționalitate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
septembrie, 2005. CICERO, Marcus Tullius, Despre divinație, traducere de Gabriela Haja și Mihaela Paraschiv, studiu introductiv și note de Mihaela Paraschiv, Iași, Ed. Polirom, 1998. CIORAN, Emil, Singurătate și destin, București, Ed. Humanitas, 1991. CIUBOTARU, Ion H., Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, Ed. "Grai și suflet. Cultura națională", 1999. CIUBOTARU, Silvia, Nunta în Moldova, Iași, Ed. Universității "Al.I. Cuza", 2000. CIUBOTARU, Ion H., Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. II, Iași, Ed. Presa Bună
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cercetării: Dacă ghicitorii sunt specialiști prin excelență în interpretarea prin vise a viziunii lumii de dincolo, vrăjitorii practică uneori metode analoage" (p. 85). Cercetările făcute de Dominique Camus și Jeanne Favret-Saada evidențiază, în cele din urmă, actualitatea cercetării socioantropologie și etnologice a fenomenelor magico-religioase indiferent de spațiul de producere a lor (rural sau urban; spațiu modern sau spațiu tradițional). Prezența acestor manifestări în lumea contemporană sporește dificultatea cercetării și analizei fenomenului. 218 A se vedea în acest sens Mircea Eliade, Tratat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]