924 matches
-
1994. Testul lui Beck pentru depresie (vezi Cottraux, 1991). Giuliano și al., 2002. Echipă formată dintr-un terapeut bărbat și un terapeut femeie. Abraham și Porto, 1978. Pasini, 1975. Ginecologie, endocrinologie, urologie, psihiatrie, dar și știintele umaniste cum ar fi etnologia, sociologia, etologia, psihologia, psihanaliza. Janov (sexologie primală, 2001), Lowen (bioenergie, 1996), Perls (gestalt-terapie, 2001), Elke (masaj euforic, 2001), Masters și Johnson (metodă de restructurare sexuală cum ar fi sensate Focus). Raport Hite 1977, raport Kinsey 1948. Pasini, 1975. Kaplan, 1974
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
redacție ale publicațiilor „Martor” și „Revista de istorie socială”, a colaborat la „Dilema”, „România liberă”, „Cotidianul”, „Curentul”. N. preferă să se considere nu etnologă sau antropologă, ci scriitoare, dar „una preocupată în mod natural de problemele care intră în domeniul etnologiei”. Optează pentru cartea-document, în care nu face decât să se transforme „într-un canal suplu și transparent prin care să se strecoare, cu cât mai puține pierderi, sufletul vorbitorului”. În Ne-a luat valul (1990) și în Vom muri și
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
lui Hary (în colaborare cu Carmen Huluță), București, 1999; Experimentul Zaica, București, 2000; O viață, un destin, o icoană (în colaborare cu Ioana Popescu și Raluca Alexandrescu), București, 2000; Lecții cu povești despre facerea lumii, București, 2000; Talmeș balmeș de etnologie și multe altele. Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, București, 2001. Antologii: Ne-a luat valul, București, 1990 (în colaborare); Vom muri și vom fi liberi, București, 1990 (în colaborare); Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara, urmată de Mărturia lui
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
obținut, prin concurs, un post de cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor din București. În perioada 1969-1982 a făcut parte din colegiul de redacție al „Revistei de etnografie și folclor”. În 1970 devine membru în Comisia de Antropologie și Etnologie a Academiei Române. În 1968 s-a înscris la doctorat, sub îndrumarea lui A. J. Greimas, la École Pratique des Hautes Études din Paris, teza sa, rămasă în stadiul de proiect, tratând structura baladei populare românești. A fost căsătorit cu Viorica
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
se bazeze pe fundamentarea epistemologică a interdisciplinarității, implicând „fenomene interconexate de ordin psihologic, lingvistic, filosofic, estetic, juridic, etic, pedagogic, tehnologic, economic etc.” (Aspecte epistemologice ale cercetărilor interdisciplinare și cultura populară). Cercetătorul are în vedere problema interferenței unor discipline diverse, ca etnologia și teoria comunicării, istoria și folcloristica, lingvistica și coregrafia, stabilind un nou ansamblu de simboluri privitoare la obiectele culturii populare materiale ca semne destinate comunicării între om și univers (Repere ale unei teorii structural-semantice a culturii populare materiale). Meditând asupra
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
Cu toată ostracizarea oficială a acestei științe, s-au manifestat o serie de izbucniri târzii ale acumulărilor sociologice existente. Ființa o masă de sociologi profesioniști care continuau să practice o sociologie mascată În cadrul altor discipline (economia politică, statistica, igiena socială, etnologia și antropologia) și instituții ca Direcția Centrală de Statistică, Institutul de Igienă, Institutul de Cercetări Economice. Influența vechii Școli monografice se va resimți, În intensități variabile, Întreaga perioadă comunistă, prin reluarea, la Început disimulată, ulterior, după anii 65, deschisă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
clasificatoare. În al treilea rând, În sociologie, folosirea noțiunii de generație este imprecisă, exprimând, cel mai adesea, o comunitate care ar putea fi calificată drept „spirituală” și care trebuie distinsă de noțiunea de vârstă (a cărei cercetare este influențată de etnologie). Folosirea sociologică actuală - moștenită de la Mannheim - face din generație un ansamblu de persoane care au aproape aceeași vârstă și al căror criteriu principal de identificare rezidă În experiențele istorice comune care le-au dat o viziune comună asupra lumii. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care deschid noi direcții de cercetare, (re)consideră poziții teoretice de ieri și de azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ultimă secțiune, sunt examinate o seamă de aspecte asociate cu ,,tranziția” socioeconomică din România (D. Kideckel et al., C. Papa și V. Redini, F.M. Zerilli). John Cole evidențiază deosebirile teoretice și metodologice dintre ,,antropologia anglofonă” și ,,fragmentatele” Școli europene de etnologie (franceză, olandeză, suedeză, germană - Völkerkunde - etc.). Pentru Cole, etnologiile est-europene - Între care și cea românească - sunt niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu ,,tranziția” socioeconomică din România (D. Kideckel et al., C. Papa și V. Redini, F.M. Zerilli). John Cole evidențiază deosebirile teoretice și metodologice dintre ,,antropologia anglofonă” și ,,fragmentatele” Școli europene de etnologie (franceză, olandeză, suedeză, germană - Völkerkunde - etc.). Pentru Cole, etnologiile est-europene - Între care și cea românească - sunt niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea participativă de-a lungul unui an (Îndeobște) din antropologie vs. observarea la numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale către o ,,scară” de analiză continentală, precum și de apropiere Între specialiștii din țările europene, precum cei germani și francezi. Pe de altă parte, uzul limbii engleze ca lingua franca și la conferințele internaționale fără participare englezească face ca antropologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
funerar ca ,,activitate conștientă cu scop clar, cu Început și sfârșit distinct și cu exprimarea liberă a emoțiilor” (Reeves, Boersma, 1990, Irion, 1991, apud Savage, 1994). Vintilă Mihăilescu asociază ,,problema tradiției” cu un ,,demers inevitabil Într-o abordare critică a etnologiei românești”. Obiect al unui atare demers, sarmaua - un „«gastronemăă mai mult sau mai puțin «reală” ca referent identitar - Îi prilejuiește lui Mihăilescu un amplu excurs teoretic asupra temei apartenenței sau aproprierii culturale (și) la români. Stabilirea unui locus of control
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori (după model sovietic) cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori (după model sovietic) cu studiul ,,culturii materiale” (vezi Serghei Sokolovski, Rusia, J. Mucha, Polonia, Alexandra Bitušíková, Slovacia). După 1989, numeroase departamente sau facultăți de ,,etnografie” sau ,,etnologie” din regiune Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele terminologice și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istoria, folclorul sau ,,cultura materială” a propriei țări s-a concretizat În numeroase cataloage, atlase, sau colecții muzeale; abordarea empirică, descriptivă nu a favorizat Însă și dezvoltări teoretice, dat fiind ,,controlul partidului asupra interpretării” (S. Sokolovski). La nivel universitar, predarea etnologiei este mai timpurie (de exemplu, la Universitatea din Ljubljana În 1940) decât În cazul antropologiei socioculturale (introdusă la Universitatea din Ljubljana În 1965 și la Universitatea din București În 1972) (cf. R. Muršič și, respectiv, G. Geană). Schimbările politice din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și, respectiv, G. Geană). Schimbările politice din Europa Centrală și Orientală după 1989 vor avea importante consecințe și asupra antropologiei. Apar noi instituții, departamente, cursuri universitare și publicații de specialitate. La Poznań și Varșovia, catedrele universitare se numesc acum ,,de etnologie și antropologie culturală” (cf. J. Mucha), iar la Universitatea din Miskolc a luat ființă un program de ,,antropologie culturală și vizuală” (cf. L. Kürti). Universitatea din Plovdiv dezvoltă programele ,,Etnologia urbană” și ,,Etnologia montană” (cf. M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
La Poznań și Varșovia, catedrele universitare se numesc acum ,,de etnologie și antropologie culturală” (cf. J. Mucha), iar la Universitatea din Miskolc a luat ființă un program de ,,antropologie culturală și vizuală” (cf. L. Kürti). Universitatea din Plovdiv dezvoltă programele ,,Etnologia urbană” și ,,Etnologia montană” (cf. M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din Praga găzduiește (1992) Conferința Asociației Europene a Antropologilor Sociali (cf. P. Skalník). În Bulgaria, se editează revista Studies in Anthropology (M. Elchinova), iar În Cehia periodicul Cargo. A Journal of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Varșovia, catedrele universitare se numesc acum ,,de etnologie și antropologie culturală” (cf. J. Mucha), iar la Universitatea din Miskolc a luat ființă un program de ,,antropologie culturală și vizuală” (cf. L. Kürti). Universitatea din Plovdiv dezvoltă programele ,,Etnologia urbană” și ,,Etnologia montană” (cf. M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din Praga găzduiește (1992) Conferința Asociației Europene a Antropologilor Sociali (cf. P. Skalník). În Bulgaria, se editează revista Studies in Anthropology (M. Elchinova), iar În Cehia periodicul Cargo. A Journal of Cultural/Social Anthropology
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2000), sau În cadrul Central European University (cf. L. Kürti), ca și munca de teren desfășurată de studenți din Wroclaw În țările Învecinate sau chiar În Africa (cf. J. Mucha). Având relevanță teoretică pentru diferențele dintre ,,antropologie” În sens occidental și ,,etnologia” centralși est-europeană, studiul lui Bernhard Streck asupra eticii muncii În Europa de Vest și de Est are ca punct de pornire o scriere a economistului rus Alexandr Ceaianov (1923) asupra gospodăriei din Rusia de dinaintea colectivizării. Autorul observă mai Întâi că teza lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Pamfile”, 1928, 1-2; Valeriu Ciobanu, Tudor Pamfile, RITL, 1956, 1-2; Ovidiu Papadima, Mitologie românească, ATN, 1968, 7; Constanța Bădic, Tudor Pamfile (1883-1921). Bibliografie, Galați, 1970; I. Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 80-81; Bârlea, Ist. folc., 404-408; Romulus Vulcănescu, Gheorghe Vrabie, Etnologia. Folcloristica, București, 1975, 37-38; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Virgiliu Florea, Un folclorist uitat, TR, 1997, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 133-136; Dumitru V. Marin, Tudor Pamfile și revista „Ion Creangă”, introd. Nicolae Constantinescu, Vaslui
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
își va susține, în 1972, și doctoratul. Din 1973 este bursier al Guvernului francez, pentru „études libres”, cu stagii la Collège de France și la École Pratique des Hautes Études din Paris. Invitat să se înscrie la un doctorat, alege etnologia. În 1979 cere și i se acordă azil politic în Franța, iar în 1982 își ia doctoratul la Sorbona. Concomitent, depune o activitate marcantă în domeniul medical. Membru al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte (1984), șef al Secției de
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
cu proza din Ștergarul cu cocoș de Mihail Bulgakov, probând calități stilistice remarcabile și un dar aparte de povestitor, Medic la Boișoara este cartea de vizită a scriitorului P., reprezentativă și după trecerea câtorva decenii de la apariție, așa cum, în domeniul etnologiei, ilustrativă rămâne teza sa de doctorat, intitulată Contribution à l’étude ethnologique de la terminologie de la parenté au „Pays de Loviștea” (1982). SCRIERI: Hoinar prin Bucegi, București, 1957; Medic la Boișoara, București, 1967; Contribution à l’étude ethnologique de la terminologie de la
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]