475 matches
-
mai vechi? Verbul englezesc provine dintr-o terminologie de specialitate, psihologică și socială, și reflectă o anume viziune, modernă, asupra relațiilor umane, în care daunele fizice și cele psihologice sunt puse pe același plan. Astfel, a abuza este uneori un eufemism (pentru „a viola"), alteori un termen agravant (în loc de „a exploata", „a umili" etc.). Ca termen de jargon contemporan, purtător al unei ideologii internaționale, termenul este necesar: evident, în română nu exista un verb care să aibă această deschidere semantică. Pentru
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
timp, bănuiala/ că s-ar fi putut face mai bine/ tot atîtea pacte ale singurătății" (Mai departe). Pe de alta, atitudinea ironică intra în impact cu realul ostil, cu adversitatea ontica însăși, pe care n-o mai conjura prin mijlocirea eufemismelor, acceptînd a o desemna cel mult la modul grav al personificărilor: "Și bate vîntul, bate, cu nesinceritate/ se desprind de pe mine scoicile/ algele" (ibidem). Ajunsă la suprasaturație, ironia "pleznește" precum "ceasul amiezii" mai înainte menționat. Prin urmare dezamăgirea poetului stăpînit
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
p. 77), „umblă cu trei morți în gură/ ce-au căzut pe-o arătură/ într-un altfel de răzbel” (p. 85). E ceva pentru un inventar de numai douăzeci și patru de poezii! De obicei însă, Mircea Dinescu nu se încurcă în eufemisme. Un poem de Crăciun transformă fronda publică în ritual privat exact așa cum poezia adevărată transformă viața în intimitate: „în seara când tu umfli cozonacii o să mă vâr pe horn ca să-ți ling cracii pudrați cu zahăr candel și fistic și-
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
Daniel Cristea-Enache Într-un Cuvânt înainte la volumul său de debut, apărut în 1970, când autorul era deja cincuagenar, Alexandru Paleologu vorbește în eufemisme, cu o luminoasă ironie, despre avatarurile existenței sale de până atunci: Din inadvertență, distracție sau curiozitate, s-a pomenit în variate avataturi, care i-au sporit mult de tot cunoștințele despre lume și viață. În privința aceasta, fără nici o modestie, se
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
sărmani își vor primi banii pentru căldură cu două luni întârziere”, cotidianul.ro/anterioare/1999). Mai actuale par a fi alte două căi de desemnare a săracilor: prin eufemizare birocratică (defavorizați vs. privilegiați) și prin minimalizare familiar-afectivă (amărîți). Ca orice eufemism, defavorizat ajunge cu timpul să intre în aproape toate sintagmele termenului substituit: „s-a triplat ajutorul acordat familiilor defavorizate pentru energia termică” (I.M., discurs în CD, 30.09.2003); „iată că se creează resurse bugetare pentru a veni și în
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
etc. Alte contribuții privesc morfologia (o formă regională de prezumtiv: viitorul popular o să fie), domeniul stilistic și pragmatic (dialogul reprodus în narațiunea orală, formulările stereotipe - de tipul c-o fi, c-o păți -, repetițiile, tautologiile - ce-o fi o fi -, eufemismul în limba de lemn - a epura, a comprima, a restructura) etc. Cred că se vede, chiar într-o simplă enumerare, extrema bogăție de informație și interpretare din acest volum.
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
ticăloasă capitală dîmbovițeană, unde regățeni stricați de morbul levantin nu numai că respiră aerul mitocăniei oficiale, dar pe deasupra, mai fac și cultură de elită. A spune despre Ion Papuc că și-a trăit destinul în afara tiparelor obișnuite e un biet eufemism. Judecat după cursul insolit pe care i l-a luat viața, Ion Papuc pare un inadaptat cronic de esență fantastă: un intelectual fără aderență la pojghița lucrurilor concrete, absorbit de himere ideale și trăind sub fervoarea unor modele de noblețe
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
curajos. Dânsul se teme ca toți ceilalți, ca domnul Ponta, ca domnul Băsescu, ca domnul Antonescu. Orice politician se teme să nu piardă voturi dacă iubitorii de animale îi vor considera niște oameni lipsiți de inimă dacă propun eutanasierea, alt eufemism ipocrit. Nu este vorba de a curma suferințele cuiva. A eutanasia pe cineva înseamnă a opri viața pentru că ea e mai rea decât moartea pentru el. Aici e vorba de suprimarea acestor animale. Nimeni nu folosește acest termen. Nu-și
CTP: Oprescu se pregătește pentru prezidențiale, se antrenează la plâns by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73110_a_74435]
-
și un tonus al sincerității alerte. În măsura în care suntem preocupați de document, cochetăm cu neo-biografismul și optăm pentru „individuație” ca marcă a literaturii, e bizar că nu ne sare în ochi faptul că portretul interior al Monicăi Lovinescu e, fără alte eufemisme, admirabil. Mă refer mai ales la criticii tineri, care au apucat s-o cunoască pe autoare doar prin medierea radioului sau, și mai și, prin aceea a rubricilor din revistele postdecembriste. Ceilalți, care, oricum, sunt personaje în acest jurnal și
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
plaga egalitarismului proferat de corecții moderni se simte cu ochiul liber în limba de lemn pe care adepții curentului o folosesc în chip comic. De pildă, grija de a nu nedreptăți semenii bătuți de soartă merge pînă la propunerea unor eufemisme tandre cînd e vorba de meserii considerate de obicei ca inferioare. Așa se face că „hingher” devine „funcționar al controlului canin”, „gunoier” e sinonim cu „ofițer sanitar” și „cioclu” e totuna cu „agent funerar”. Un handicapat e de fapt o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4395_a_5720]
-
cețos învăluie imaginea unui pistolar nevrotic, impredictibil, curtenitor înainte de a ucide, într-o eroziune continuă cu un rîs nefiresc și plescăind din buze. Regizorul reușete să creeze acest climat de tensiune care vine și din așteptarea izbucnirii violenței amînate cu eufemisme aproape tandre pînă cînd și simplul zgomot al unei capse îți răsună în creier ca un dangăt de clopot. Avem două personaje față în față, nu ca adversari reali, maestrul și discipolul, o dragoste complicată de frustrare și teroare în
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
s-au găsit în situația dificilă de a încerca să definească termenii injurioși, propunându-și să stabilească nuanțe semantice și diferențe. Desigur, etichetele folosite de cercetători și de lexicografi reflectă în primul rând diverse grade de prudență față de subiect, fiind eufemisme (adesea desuete), formule neutre sau disfemisme preferate de practicile discursive ale momentului: „femeie ușoară", „femeie de moravuri ușoare", „femeie imorală", „femeie stricată", „prostituată" etc. Dicționarele introduc adesea diferențieri destul de artificiale: de exemplu, bașoldină este înregistrat cu trei sensuri în G.
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
hermeneutică a monografilor săi, care adeseori alunecă pe transparența operei sale fără a le trece prin minte să privească, din cînd în când, și în adâncul ei.” (p. 288) „Descriptivismul” și „placiditatea” sunt execrate și aici, și mai jos. Două eufemisme îndărătul cărora se ascunde lipsa de cuprindere intelectuală și mimarea dezinvoltă a actului lecturii. Le întâlnim prea adeseori și ne prefacem senini că nu le recunoaștem. Chiar nu le recunoaștem?
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
ca Alexandru Vakulovski sau Dragoș Bucurenci (cu romane ca Pizdeț sau RealK). Cuprinsul ar putea însă induce în eroare. Căci, pe parcurs, omogenitatea criteriilor variază. Nu toți cei cărora le sunt dedicate capitole au fost opiomani (sau, cu un inspirat eufemism, opiofili). E situația câtorva prozatori interbelici ale căror personaje se droghează: Max Blecher, Sorana Gurian, Henriette Yvonne Stahl, Ioana Postelnicu, Camil Petrescu. Ultimul, de exemplu, e atras în pleiadă aproape accidental, în temeiul unor banale figuri de stil, care asociază
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]
-
un impediment: ideile mari au fost întotdeauna simple și elegante, numai că fizicienii ne propun acum o monstruozitate doctrinară din care simplitatea lipsește și eleganța nu e de găsit. Eufemistic vorbind, big bang-ul e o teorie incomodă. Sau, fără eufemisme, e o teorie urîtă și nemulțumitoare. Numai că, dacă e să le dăm crezare specialiștilor - și din păcate nu avem de ales -, ea e singura adevărată. E drept, nici ei nu o îndrăgesc prea mult, căci intuiesc că mintea omului
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
la Cape, la "Rancho Sânto". Acum era destul de cald ca să se poată înota și, în zilele acelea, Cape putea fi considerat un plăcut refugiu de vară. Dar purtarea prietenului meu continuă să fie excentrică - dacă ar fi să folosesc un eufemism. Margo și Joanna locuiau încă la noi și era nevoie de eforturile noastre concertate ca să-l ținem, oarecum, sub control. Eu, unul, mă obișnuisem cu temperamentul lui vulcanic și, în acea vară, mi-am împărțit timpul între lucrul la mașină
Tennessee Williams - Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7113_a_8438]
-
înlocuit, în limbajul elitelor politice aflate la putere, termenul de "guvern global. Este mai vag și are un impact mai mic asupra auditoriului. Jacques Attali, fost consilier al președintelui francez Nicolas Sarkozy, a recunoscut, de altfel, că este doar un eufemism pentru „guvernul mondial" și că, potrivit strategiilor de moment, Van Rompuy i-a dat lui Putin „ce e al Cezarului". Ideea unei guvernări mondiale îi surâde președintelui Consiliului European, încă din 2009, când a preluat șefia CE în cadrul UE, la
UE și Rusia pun la cale guvernarea mondială by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/57062_a_58387]
-
Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor. Cum să-mi încep acuzația? Acum mai bine de două mii de ani, Electra lui Euripide spunea: "Cum să-mi încep acuzația? Cum să o închei? Ce să pun la mijlocul ei?" În această epocă a eufemismului și a limbii de lemn, când se apreciează mai mult faptul că menajezi susceptibilitatea tuturor, decât dacă spui lucrurilor pe nume, strigătul fiicei lui Agamemnon are aceeași neștirbită acuitate. Și nu este oare acesta rolul teatrului? Să acuze. Să denunțe
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
ale liderilor de opinie în două momente cheie din existența regimului Emil Constantinescu: mineriada de la începutul anului 1999 și acțiunea militară a NATO împotriva Iugoslaviei. O astfel de intransigență morală, mereu à rebours cu linia politică oficială, care nu cunoaște eufemismul sau complexul de teamă în fața rostirii numelor proprii, fără cea mai vagă preocupare pentru ceea ce s-ar putea numi realpolitik, este impresionantă pentru spectator, dar, într-o societate ca a noastră nu poate avea ca efect decît permanenta marginalizare socială
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
zile „afară” constituie lecția de respirație a unei noi vieți în care adolescentul își confruntă anxietățile și descoperă un nou chip al vieții chiar în locul unde ea încetează. Fabricat la As al Ivetei Grofová este un film dur, lipsit de eufemisme, ca și filmul lui Markovics, relatând povestera de un banal împins spre glacialitate a eșecului unor tinere slovene plecate la muncă în Cehia. Chiar dacă în primplan se află povestea Dorotkăi, al cărei idealism se dizolvă rapid în contact cu lumea
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
trecutului nebulos, sângeros al unei Spanii întoarse împotriva sa, macerate de o viziune sumbră. Rigidității tiraniei, dar și a regulii îi corespunde o viață paralelă a viscerelor, a unei sexualități debordante care transpare cu o cruzime naturalistă de sub pletora de eufemisme. O parte din chipurile din film, cum sunt cele ale bocitoarelor trimise de către preot în ajutorul văduvei. Cele trei momâi afișând o pioșenie de carnaval, care se încheie la ultima dintre ele cu un scâncet-sughiț amintesc parcă de figurile din
La „giudețul” femeilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6810_a_8135]
-
Or, în clipa de față, oamenii pe care s-a bazat Năstase au devenit infinit mai atenți la ce spun și ce fac. Și-atunci, cine are cu adevărat interes ca România să rămână în „zona gri” (expresia e un eufemism, pentru că descrierea exactă a acțiunii pesedeilor o acoperă doar expresia „curat murdar”)? Dacă nu mă înșel, României nu i s-au reproșat chestiuni de politică externă, de încălcare a tratatelor internaționale sau alte chestiuni care-ar fi lezat interesele unor
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
a insultelor bazate pe deprecierea calităților intelectuale, în care termenilor mai vechi (prost, tâmpit, nerod, netot, neghiob) li se adăugaseră deja împrumuturi din franceză (idiot, cretin, imbecil). În ultimii 20 de ani, chiar handicapat (inițial termen medical, utilizat și ca eufemism) a căpătat conotații familiar-depreciative. Ca și originalul său englez, retarde în primul rând un substantiv (masculin) desemnând persoane - „ un retard de bani gata" (gdd.ro), „retarzii care ne distrug mașinile" (clubcorsa.ro) -, parțial omonim cu mai vechiul substantiv neutru retard
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
în atâtea alte cazuri, anglicismul are o origine latino-romanică și e înrudit cu precedentele împrumuturi din franceză. Atât retard, cât și retardat ilustrează tendința de reînnoire a fondul de insulte și pe aceea de transformare a termenilor tehnici, neutri, în eufemisme și apoi în opusul lor („disfemisme"). Retard este preferat de unii vorbitori tocmai pentru că e pus în legătură cu engleza, dar și pentru că, fiind mai puțin previzibil decât retardat, are o anume expresivitate; s-ar putea să conteze și faptul că e
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
ascultîndu-l. Limbajul, tonul, accentul îmi spun multe despre gradul de instrucție, proveniența socială, dar mai ales despre inteligența și "naturelul" vorbitorului. Un neologism schimonosit sau o expresie demodată, o greșeală gramaticală sau o prețiozitate snoabă, un cuvînt grosolan sau un eufemism pudic mă pot înduioșa, îmi stîrnesc rîsul sau repulsia. Persoanele foarte în vîrstă, care mai spun, de exemplu, muzică lejeră, fotel, garderob pentru dulap sau adresează o rugăminte cu "sînteți gentil să..." (în loc de generalizatul drăguț) mă emoționează. Accentul vulgar (nu
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]