555 matches
-
un nivel superior de educație. În același timp, o masă de noi votanți reprezenta un potențial electorat pentru toate partidele. În cursa pentru câștigarea voturilor țărănimii, eugeniștii aveau un mesaj diferit de toate celelalte partide. În schimbul mobilizării În sprijinul priorităților eugenice, ei le ofereau țăranilor programe, de la programe de imunizare până la măsuri de igienă publică, care pretindeau să aibă ca efect direct Îmbunătățirea speranței de viață pe plan local 36. La o examinare mai atentă, viziunea eugeniștilor despre țărănime pare cel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de igienă publică, care pretindeau să aibă ca efect direct Îmbunătățirea speranței de viață pe plan local 36. La o examinare mai atentă, viziunea eugeniștilor despre țărănime pare cel puțin ambivalentă. Eugeniștii erau interesați de educarea țăranilor În legătură cu responsabilitățile lor eugenice, În principal prin intermediul Școlilor Țărănești create de Astra la Începutul anilor ’30 și prin intermediul Serviciului Social Înființat de Dimitrie Gusti În 1936. Pe de altă parte, eugeniștii considerau educația periculoasă pentru că adesea le oferea inocenților copii de țărani o imagine
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o structură socială În care controlul era deținut de specialiști tehnici, elita naturală, al căror scop era tocmai reconcilierea celor două obiective opuse. Țăranii, ca „rezervor natural al vitalității biologice”, urmau să rămână Însă doar atât: o sursă de selecție eugenică, administrată de sus și o masă de recipienți ai programelor eugenice. Un alt aspect al analizelor eugenice ale vieții satului se referea la tendințele de urbanizare, recente În acea perioadă. În ansamblu, eugeniștii erau foarte alarmați de acest fenomen ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
elita naturală, al căror scop era tocmai reconcilierea celor două obiective opuse. Țăranii, ca „rezervor natural al vitalității biologice”, urmau să rămână Însă doar atât: o sursă de selecție eugenică, administrată de sus și o masă de recipienți ai programelor eugenice. Un alt aspect al analizelor eugenice ale vieții satului se referea la tendințele de urbanizare, recente În acea perioadă. În ansamblu, eugeniștii erau foarte alarmați de acest fenomen ca proces disgenic, pentru că tindea să corupă valorile țăranilor și sănătatea generală
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tocmai reconcilierea celor două obiective opuse. Țăranii, ca „rezervor natural al vitalității biologice”, urmau să rămână Însă doar atât: o sursă de selecție eugenică, administrată de sus și o masă de recipienți ai programelor eugenice. Un alt aspect al analizelor eugenice ale vieții satului se referea la tendințele de urbanizare, recente În acea perioadă. În ansamblu, eugeniștii erau foarte alarmați de acest fenomen ca proces disgenic, pentru că tindea să corupă valorile țăranilor și sănătatea generală a populației rurale. Orașul le oferea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu era de etnie română. Ignorarea acestor pericole Însemna desconsiderarea unor probleme vitale de interes național. Manuilă propunea ca soluție „Crearea bazelor științifice pentru inaugurarea unui sistem complet de biopolitică” ce ar putea să educe populația rurală În legătură cu responsabilitățile sale eugenice, cultivând În același timp energiile pozitive ale locuitorilor urbani 41. În mare parte, Manuilă Încuraja urbanizarea În Transilvania ca pe o măsură „pozitivă” de a obține o „balanță” etnică pentru majoritatea populației din orașele transilvănene, care nu era de etnie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
condamnau Întregul proces ca fiind o amenințare pentru sănătatea națiunii. Mai degrabă, ei Își selectaseră inamici specifici. Țapul ispășitor favorit al eugeniștilor erau feministele și, În general, femeile care folosiseră oportunitățile create de modernizare pentru a evada din responsabilitățile lor eugenice, materne și domestice 43. De vină Însă, În opinia eugeniștilor, nu erau doar industrializarea, nesiguranța economică și piața de muncă foarte ieftină, care le obliga pe femei să intre pe piața forței de muncă, ci și ambițiile femeilor și viziunea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În loc să caute soluții pentru a asigura, Înainte de toate și cu prioritate, sănătatea familiilor lor și În special a copiilor, femeile se ocupau de satisfacerea nevoilor economice zilnice, căutând și, de multe ori, găsind o slujbă În afara căminului. Practic, nici o analiză eugenică pe care am citit-o nu menționează problema abandonului familiei de către bărbați sau, În general, rolul activ al bărbaților În crearea cuplurilor instabile sau ilegimite. Se pare că eugeniștii identificau femeile atât de mult cu responsabilitățile domestice și bărbații atât
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
constant imaginația eugenistă a noii ierarhii sociale era cel al alegerilor conjugale. Numeroși autori au descris mariajele interetnice ca amenințări cu două tăișuri la adresa țesăturii relațiilor sociale sănătoase. Mai Întâi, astfel de căsătorii Însemnau o descreștere a bazei capitalului uman eugenic, pentru că, având un partener care nu era de etnie română, femeile urmau să dea naștere unor copii cu o moștenire genetică mixtă și deci, inerent, inferioară biologic 54. În al doilea rând, acești copii aveau toate șansele să Își dezvolte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că femeile trebuiau să Își urmeze bărbații. Dacă aceste femei aveau imaginea unor indivizi slabi din punct de vedere moral și, de aceea, nedemni de Încrederea care li s-ar fi putut acorda, de a crește copii sănătoși, conform cerințelor eugenice, pe de altă parte, pentru Râmneanțu, femeile de altă etnie care se căsătoreau cu bărbați români erau puternice și periculoase. Atenția sa se Îndrepta mai ales asupra femeilor de etnie maghiară ce se căsătoreau cu bărbați români, pe care le
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
devenit, treptat, mai preocupați de modalitățile de a controla rolurile sociale ale femeilor decât de a valida contribuția lor pozitivă la păstrarea sănătății națiunii 57. În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenicătc " În căutarea „celuilalt” \: devianță socială și normalitate eugenică" Identificarea femeilor din cuplurile interetnice ca potențiali agenți disgenici ilustrează, de fapt, o strategie mai larg folosită a localizării indivizilor și grupurilor a căror stigmatizare și excludere din structura socială sănătoasă, eugenică, ar fi putut contribui la solidarizarea societății normale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenicătc " În căutarea „celuilalt” \: devianță socială și normalitate eugenică" Identificarea femeilor din cuplurile interetnice ca potențiali agenți disgenici ilustrează, de fapt, o strategie mai larg folosită a localizării indivizilor și grupurilor a căror stigmatizare și excludere din structura socială sănătoasă, eugenică, ar fi putut contribui la solidarizarea societății normale. Această strategie a fost evidențiată În numeroase analize ale societăților moderne, În special În cazul mișcărilor intelectuale care Încercau să construiască modele normative ale comportamentului social. Definiția a ceea ce putea fi inclus
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
social și restul societății. Un exemplu În acest sens este pledoaria unui autor eugenist În favoarea protejării și salvării prostituatelor de sub controlul celor care le exploatau, pentru a avea grijă de sănătatea lor59. O astfel de atitudine pare incongruentă cu percepția eugenică generală despre categoriile de chetuieli eficiente pentru menținerea sănătății populației, care În mare parte ignorau indivizi disgenici, precum prostituatele ca potențiali recipienți ai programelor publice. În cele din urmă, cum putea fi justificată o investiție de efort și fonduri Într-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
regimul Antonescu În 1940. În opinia lui Manuilă, romii reprezentau un pericol mult mai mare la adresa structurii sociale a României, pentru că acest grup avea capacitatea de a fi asimilat foarte rapid În organismul sănătos al națiunii, diminuându-i semnificativ potențialul eugenic. O serie de articole publicate În România Nouă la Începutul celui de-al doilea război mondial relevă un aspect al ideilor lui Manuilă care nu a fost explorat deloc până acum65. În aceste articole, Manuilă se exprima În termeni puternic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sufletului românesc, sunt de vădită origine țigănească... Amestecul țigănesc În sângele românesc este cea mai disgenică influență care afectează rasa noastră 66. Într-un discurs care se apropie foarte mult de ideologia nazistă, Manuilă renunță la accentul anterior al analizelor eugenice pe Înlocuirea politicienilor de profesie, români sau nu, cu tehnocrați, În procesul de creare a elitei naturale, În favoarea pledoariei pentru necesitatea de a purifica elita existentă de membrii ei neromâni, În special de intrușii romi. În opinia sa, sursa corupției
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poliției În reglementarea acestei ocupații nu făcea decât să descurajeze prostituatele de la o atitudine cooperantă, mai ales În privința efectuării unor controale medicale periodice. Eugeniștii erau convinși că, dacă prostituatele ar fi fost corect informate despre pericolele la adresa sănătății și riscurile eugenice implicate, ele ar fi devenit parteneri cooperanți În programele de reglementare a prostituției și reintegrare a prostituatelor. Abordarea eugenistă a problemei delincvenței juvenile relevă aceeași neîncredere În sistemul penal. Eugeniștii Încercau să mențină un echilibru Între identificarea naturii ereditare a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
forțele mediului acționează asupra unui material ereditar dat și că ele pot să producă numai modificări pe care acest material le permite. Alexandru Roșca, Igiena mintală școlară O națiune compusă dintr’o populație Întinsă, care se menține sănătoasă prin măsuri eugenice și care știe să-și selecteze valorile după aptitudinile lor Înnăscute, Îndeplinește așadar toate condițiile biologice ale unei normale dezvoltări sociale. Dimitrie Gusti și Traian Herseni, Elemente de sociologie cu aplicări la cunoașterea țării și a neamului nostru Eugeniștii, dar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
despre rolul eredității În determinarea sănătății și progresului generațiilor viitoare au devenit instrumente puternice În justificarea prejudecăților Împotriva celor de altă etnie, la toate nivelurile procesului de educație și În toate domeniile de interacțiune socială și politică. Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibiltc "Educația ca instrument eugenic \: un mendelism aproape imposibil" Încă de la primele publicații, eugeniștii români au subliniat Întâietatea educației ca instrument de creare a conștiinței eugeniste printre etnicii români și, În consecință, de stimulare a dezvoltării comportamentului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
generațiilor viitoare au devenit instrumente puternice În justificarea prejudecăților Împotriva celor de altă etnie, la toate nivelurile procesului de educație și În toate domeniile de interacțiune socială și politică. Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibiltc "Educația ca instrument eugenic \: un mendelism aproape imposibil" Încă de la primele publicații, eugeniștii români au subliniat Întâietatea educației ca instrument de creare a conștiinței eugeniste printre etnicii români și, În consecință, de stimulare a dezvoltării comportamentului și organizării sociale sănătoase. În 1926, Gheorghe Preda
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poate ș...ț Îndrepta și chiar evita defectele prin Încrucișări, abstinență”8. Preda nu include sterilizarea printre posibilele soluții pentru problema degenerării - o omisiune importantă, care ilustrează reticența multor eugeniști români de a propune măsuri coercitive de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. În locul unor astfel de măsuri, el vorbește despre Împerechere mixtă sau abstinență, ambele metode sugerând Încrederea autorului că indivizii vor decide să Își schimbe comportamentul pentru a servi interesele eugenice mai largi, ale comunității. În opinia sa, cheia acestui proces
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
români de a propune măsuri coercitive de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. În locul unor astfel de măsuri, el vorbește despre Împerechere mixtă sau abstinență, ambele metode sugerând Încrederea autorului că indivizii vor decide să Își schimbe comportamentul pentru a servi interesele eugenice mai largi, ale comunității. În opinia sa, cheia acestui proces era educația responsabilă din punct de vedere eugenic. Un alt aspect important al lucrării lui Preda este felul În care accentuează capacitatea unui factor de mediu, educația, de a „corecta
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
despre Împerechere mixtă sau abstinență, ambele metode sugerând Încrederea autorului că indivizii vor decide să Își schimbe comportamentul pentru a servi interesele eugenice mai largi, ale comunității. În opinia sa, cheia acestui proces era educația responsabilă din punct de vedere eugenic. Un alt aspect important al lucrării lui Preda este felul În care accentuează capacitatea unui factor de mediu, educația, de a „corecta” ereditatea. În dezbaterile pe marginea caracteristicilor ereditare, cei mai mulți eugeniști români au adoptat argumentul mendelian al intransmisibilității caracteristicilor dobândite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de protecție a grupurilor dezavantajate sau sărace erau necesare pentru a proteja bunăstarea comunității naționale 10. Mendelienii au promovat ideea selectivității În implementarea unor astfel de programe și necesitatea de a porni de la o populație „integră din punct de vedere eugenic”, pentru a avea, astfel, cea mai bună șansă de a obține beneficiul optim pentru comunitatea mai largă. Nu este deloc surprinzător că, În România, intelectualitatea și țărănimea erau grupurile cel mai des prezentate ca surse de vigoare. În capitolele precedente
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sa trebuia Însă stimulată prin cultivarea acelor trăsături ereditare cu potențialul de a aduce cele mai multe beneficii bunăstării comunității. În opinia eugeniștilor, Însăși noțiunea de educație trebuia redefinită pentru a desemna procesul de selecție a indivizilor cu cea mai bună „dotare eugenică” și Încurajarea dezvoltării lor optime. Noua viziune despre educație era mult mai largă decât spațiul strâmt al sălii de clasă, sugerând că procesul de selecție și „Îngrijire” a calităților Înnăscute trebuia să Înceapă la naștere și să se extindă inclusiv
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
educație era mult mai largă decât spațiul strâmt al sălii de clasă, sugerând că procesul de selecție și „Îngrijire” a calităților Înnăscute trebuia să Înceapă la naștere și să se extindă inclusiv În timpul maturității. Ca rezultat al acestei viziuni, publicațiile eugenice au devenit un forum pentru dezbaterea principiilor generale și a măsurilor specifice care trebuiau implementate În reforma educației, de la cursuri pentru tinerele mame până la școli de comerț vocaționale și de la lecturarea și rescrierea manualelor pentru clasele primare până la crearea unor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]