558 matches
-
față de valorile tradiționale, precum și responsabilitatea față de destinul național reprezintă o misiune sacră, pe care Alianța PNL-PD și-o asumă. Guvernarea PNL-PD va marca încheierea procesului de tranziție postcomunistă în România și va asigura integrarea demnă a țării noastre în structurile euro-atlantice. Românii nu trebuie să mai accepte sărăcia ca pe o fatalitate și nu trebuie să mai asocieze propria țară cu un spațiu al sacrificiului și resemnării. Pe DREPTATE și ADEVĂR trebuie să se întemeieze mândria de a fi român. Așadar
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
proprietății; 5. Realizarea economiei de piață funcționale; 6. Stimularea spiritului întreprinzător; 7. Coeziunea economică și socială, reducerea sărăciei și a marginalizării sociale; 8. Egalitatea șanselor; 9. Respectarea drepturilor minorităților; 10. Integrarea deplină a României în structurile economice și de securitate euro-atlantice. II. Prioritățile Alianței, care cuprind obiectivele pe principalele domenii și măsurile specifice, sunt: Sporirea prestigiului și autorității instituțiilor statului de drept prin: * respectarea principiului separației puterilor în stat, atât în ceea ce privește independența puterilor legislativă, executivă și judecătorească, cât și în ceea ce privește controlul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
resurselor bugetare; * diminuarea birocrației din cadrul administrației publice și apropierea actului administrativ de cetățean; * sprijinirea, prin acțiuni de consultanță și promovare, a operațiunilor consiliilor locale pe piețele financiare; * generalizarea sistemului IT în administrația publică. Promovarea interesului național în procesul de integrare euro-atlantică prin: * asigurarea transparenței procesului de integrare europeană; * redimensionarea instituțională în domeniul integrării europene; * evaluarea costurilor integrării, în scopul adecvării ritmului transformărilor la posibilitățile de absorbție ale sistemului socio-economic; * fundamentarea strategiei socio-economice durabile a României pentru perioada post-aderare la UE; * dezvoltarea
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
incită la reflecție. 3. Utilizarea unor teme, cuvinte, figuri de stil cu mare încărcătură ideologică - „democrație”, „patriotism”, „bine” etc. - în anumite situații și cu o anumită frecvență. 4. Raportarea, indiferent de disciplină, la motive cu mare încărcătură ideologică, precum integrarea euro-atlantică sau drepturile omului. 5. Materialul imagistic, care poate cuprinde diverse elemente simbolizante. 6. Elemente metadiscursive din manual - precum formatul acestuia, formatarea și ilustrarea copertei, stilul de tehnoredactare etc. 3.4. Educația ca agent al schimbăriitc "3.4. Educația ca agent
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
denumirea generică „Balcanii de Vest”, ca urmare a conflictelor militare sângeroase care au marcat sfârșitul statului iugoslav. Orizontul de așteptare al Balcanilor de Vest este același ca și cel al țărilor din regiune în anii ’90, anume integrarea în structurile euro-atlantice. V Valori ale dezvoltării sociale: echitate și justiție socială - Gabriela Neagu Dezvoltarea socială (vezi dezvoltare socială) este un proces complex de schimbare economică și socială care are în centrul ei un sistem de valori fundamentale: egalitate, echitate, eficiență, justiție socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
una dintre cele mai noi, inovatoare și des invocate curente teoretice uzitate pentru a înțelege relațiile internaționale și a progresa în cercetarea lor. Popularitatea lui a devenit atât de mare în cercurile academice ale relațiilor internaționale, mai ales în spațiul euro-atlantic, încât adeseori conceptele sale, limbajul său și maniera de a concepe o agendă proprie de cercetare s-au banalizat, devenind o „modă” care se insinuează chiar și în discursul politic. Nu este primul fenomen de acest tip, „interdependența complexă” propusă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de membru al Alianței și că la el nu au fost invitate să participe doar statele care urmăreau să devină membre NATO, ci se adresa tuturor celor care doreau să contribuie, după sfârșitul „războiului rece”, la depășirea suspiciunilor din spațiul euro-atlantic. Emanuel Adler folosește termenul „model construire a comunităților de securitate” pentru a defini acele practici ale organizațiilor internaționale care au drept scop fundamental depășirea fricii și neîncrederii reciproce. Programul PpP sau modul în care OSCE s-a raportat la noii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a religiosului” (Ică, 2001-2002), de „o profundă criză spirituală... îngrijorătoare” (Achimescu, 2002, p. 9), care ar avea drept consecință majoră scăderea virtuților civice și a responsabilității față de soarta comunității (Ică, 2001-2002). În acest context, soluțiile par să vină o dată cu integrarea euro-atlantică, percepută ca „o șansă și o provocare pentru toate Bisericile creștine și religiile Europei. Ea le cere depășirea egoismului și a rivalităților seculare, o reasumare a resorturilor spirtuale și a potențialului lor unificator” (Ică, 2001-2002.). Integrarea în Comunitatea Europeană a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
că și în tranziția postcomunistă putem găsi cu ușurință actori sociali și politici semnificativi care, dintr-un motiv sau altul, nu doreau un transfer nelimitat al civilizației occidentale în noua societate românească. În ciuda ideologiei politice referitoare la integrarea europeană și euro-atlantică a României, atât de dominantă încât sondajele internaționale de opinie arată că românii sunt cei mai dornici, dintre toate popoarele implicate, să adere la Uniunea Europeană, întrebarea cu privire la dezirabilitatea reconstrucției României ca o societate purtătoare a civilizației occidentale nu este lipsită
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vor avea cu siguranță loc, iar ele vor fi, la fel de sigur, însoțite de schimbări spontane produse de societatea însăși, tranziția va continua în România, chiar dacă tranziția postcomunistă - cea care își propunea crearea unei Românii democratice, capitaliste și integrată în lumea euro-atlantică - s-a sfârșit. Într-adevăr, România iese din tranziția postcomunistă, dar nu încetează să fie o societate în tranziție. Noua tranziție românească rămâne orientată spre transformarea societății românești după chipul și asemănarea societăților occidentale, mai ales a celor vest-europene, însă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru egalitate perfectă a distribuției veniturilor și valoarea 100 pentru inegalitate perfectă a distribuției veniturilor în societate. World Bank (2004) Banca Mondială utilizează o metodologie specială de măsurare a acestui indicator, denumită Atlas Method. Nici chiar politica externă, de integrare euro-atlantică, nu a fost desfășurată fără oscilații. Această estimare se face pornind de la realitatea că bogăția era strict asociată cu funcția și, în consecință, cu studiile. Salariații oficial bogați ai societății comuniste, inclusiv nomenclatura Partidului Comunist și ofițerii superiori, erau fie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Ștefan în ROMÂNIA LIBERĂ. Și tot în acest ziar Romulus Rusan publică o tabletă din care cităm: "...comentatori politici de mare influență care - pe de o parte - se declară independenți, gata să sprijine statul de drept, economia de piață, integrarea euro-atlantică, dar cărora - pe de altă parte - tot ce vine dinspre Occident, fie o încurajare, fie o condiție, li se pare suspect, umilitor și colonialist..." Pentru Romulus Rusan care a scris această tabletă în legătură cu afacerea firului roșu, această atitudine a comentatorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
studii la Univesity of Utrecht (Olanda) și la Center for Advanced Holocaust Studies (Washington DC, SUA); a participat la numeroase conferințe, seminarii și școli de vară În Europa și America de Nord; este autorul cărții Republica Monarhică: Aportul Familiei Regale la integrarea euro-atlantică a României, Iași, 2009; domenii de interes: istorie recentă, relații internaționale, teorie politică. Sergiu Musteață: conferențiar universitar doctor la Facultatea de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; stagii profesionale la Dumbarton Oaks. Reasearch Library
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
pe care apoi le asimilează în propriul univers interpretativ. Individualizări și programe instituționale În virtutea celor de mai sus, tranziția postcomunistă se prezintă pe scena socială în două registre distincte: unul al „programelor instituționale”, care vizează dezirabilitatea dezvoltării și a integrării euro-atlantice a țării, celălalt al unor manifestări cotidiene, în mare parte individuale, care uneori se abat de la normativitatea dominantă și chiar riscă să blocheze realizarea proiectelor naționale de bunuri publice sau colective, pentru ca alteori să-și creeze propriul univers de semnificare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
încât să se afle în relații de corespondență cu aspirațiile și opțiunile individuale, cu strategiile de viață individuală care sunt practicate cotidian. Rațiuni evidente pot fi invocate în acest sens. Primele două programe instituționale menționate anterior (dezvoltarea capitalistă și integrarea euro-atlantică) sunt atât de asemănătoare în proiectare și aplicare, încât aparțin de fapt aceluiași „program instituțional”, de tip birocratic și clasic, prin care se urmărește inducerea unei raționalizări transformatoare, însă cu rezonanțe prea îndepărtate de viața individuală efectivă. Trebuie să admitem
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cele mai fugare plăceri. Pentru că generația care a urmat febrei Beatles nu mai crede în puterea de a schimba mersul lumii, singura alternativă oarbă și primitivă la disperare rămâne divertismentul cinic. Pentru a parafraza spusele fostului cancelar al Germaniei, civilizația euro-atlantică riscă să devină un imens parc de distracții. Lumea contemporană se zbate între uitarea modernă a păcatului (Gott ist tot) și păcatul postmodern al uitării (Tod ist Gott). În fața celebrării imanenței, umaniștii nu pot răspunde decât cu o disperată apologie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dimensiunii europene a educației universitare Deoarece planul de învățământ condensează valorile paideutice pe care le promovează universitatea, calea cea mai sigură de integrare a școlii superioare românești în Comunitatea Europeană o constituie asumarea valorilor promovate de societățile democratice din spațiul euro-atlantic. Compatibilizarea finalităților, funcțiilor și obiectivelor, apropierea conținuturilor și metodologiilor de pregătire și evaluare, includerea în planurile de învățământ a standardelor de pregătire științifică și profesională egale sau chiar superioare celor europene, ca fundament al certificării diplomelor etc., generează un etos
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
moment dat să apară riscul unei intervenții dure, de tip militar, să spunem. La ora actuală mi se pare mult mai puțin probabil ca asta să se Întâmple În România, ea fiind, practic, parte din structurile NATO și din cele euro-atlantice. O asemenea intervenție se operează numai În caz de criză politică majoră, și chiar și așa, militarii au intervenit În Turcia și s-au retras. Nu văd un regim de acest fel de lungă durată. Mircea Mihăieș: Nu au intervenit
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ne apropiem de o lume În care globalizarea coincide cu regionalizarea și regândirea Însăși a ideilor de pașaport, frontieră și suveranitate. Am intrat Într-o epocă, spun unii, postsuverană. Nu sunt unul dintre autorii care scriu frecvent pe tema relațiilor euro-atlantice, nu e domeniul meu, dar ca orice intelectual public urmăresc atent această dezbatere. Chiar Timothy Garton Ash zicea, la un moment dat, că diferența Între Statele Unite și Uniunea Europeană este că cea din urmă se dezvoltă pe ideea postsuveranității, În vreme ce Statele Unite
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ne facem cu această clasă politică ce pare, totuși, să se apropie de lucrurile esențiale. În problema interesului național, cred că s-a ajuns la un anumit consens: clasa politică acceptă că interesul național al României este integrarea În structurile euro-atlantice. Mircea Mihăieș: Ca dovadă, Parlamentul a aprobat În unanimitate actele referitoare la integrarea noastră În NATO. Vladimir Tismăneanu: Și cei mai excentrici dintre excentrici, și cei mai aberanți dintre aberanți nu s-au opus, deci, la așa ceva. Îmi amintesc o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
din august 1968 decât de relațiile dintre doi parteneri. Mircea Mihăieș: Pentru a respecta adevărul istoric, România s-a aflat Într-o situație extrem de dificilă, tocmai pentru că alergam pe două culoare. Inițial, acestea păreau să fie unul, vorbeam de integrarea euro-atlantică Înțelegând prin aceasta o integrare economică și militară. Pe de altă parte, datorită Irakului, culoarele s-au despărțit. Unul era NATO, iar aici dominația Statelor Unite e dincolo de orice dubiu... Vladimir Tismăneanu: ...chiar pentru simplul motiv că sunt principalul susținător material
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
culturală a țării. Membru al Academiei Române (corespondent din 1990, titular din 1992), mai este membru fondator al Fundației Culturale Europene „Gulliver” (Amsterdam), președinte al filialei române a Academiei de Cultură și Știință din Roma, membru în comitetul director al Clubului Euro-Atlantic (din 1992), membru al Comitetului Internațional pentru Ocrotirea Copilului (din 1991), precum și membru al Asociației Psihiatrilor Liberi (din 1989). Scrierile sale au fost traduse în limbile maghiară, germană, franceză, spaniolă, engleză, slovenă, polonă, rusă, chineză. De la primele culegeri de nuvele
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
de sărbătoare, dar mai lejer, mai de vară. Nomenclatura a depus coroane (nici până azi nu m-am prins cine murise). Au urmat speach-uri ale șefilor, toate încheiate cu: „Vom face totul să urmărim obiectivul major al țării noastre: integrarea euro-atlantică. Bravos, ura!!!!”. Integrare UE!, Integrare UE! (ei, asta cu țâpuritura nu-i reală, doar au aplaudat furtunos, da’ zău că mă așteptam să strige și despre UE). Au urmat concursuri marinărești sub înaltul patronaj al senatorului V., cel mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fac posibilă existența unor zone incontrolabile ș.a. Conflictele prelungite în general, cu deosebire cel din regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, precum și continuarea staționării trupelor străine pe teritoriul acesteia constituie o preocupare prioritară pentru România, ca, de altfel, și pentru comunitatea euro-atlantică, în ansamblu. Soluționarea conflictului din raioanele din stânga Nistrului ale Republicii Moldova a constituit, din primul moment al apariției acestuia, o prioritate pentru diplomația română. În tot ce a întreprins, M.A.E. a subliniat că acest conflict poate și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
declară, în mod oficial, că poziția în problema reglementării conflictului va depinde de menținerea statutului de neutralitate a Moldovei, statut stipulat în Constituția țării. Această prevedere a Constituției este folosită de Rusia pentru a se opune politicii Moldovei de integrare euro-atlantică (îndeosebi N.A.T.O.) ceea ce face ca Moldova să nu poată exprima explicit opțiunea de integrare în N.A.T.O., care ar însemna o provocare directă pentru Rusia. Totodată, Rusia nu este, în principiu, împotriva perspectivei europene a Moldovei, deși se teme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]