1,035 matches
-
determinat această schimbare de amploare? Este o întrebare ce nu pare să-și aibă rostul aici. Dar ea a antrenat mutații profunde ale gândirii și practicii educaționale. De aceea, încercăm o explicație proprie a instaurării postmodernismului în civilizația și cultura euroatlantice. Susținem că este vorba despre depășirea unei anumite paradigme cu privire la realitatea trăită. Expresia „realitate trăită” desemnează un mixtum compositum; ea este alcătuită din realitatea obiectivă, adică naturală, și realitatea creată, adică produsă de om. Realitatea obiectivă este „dată”, rămânând aproximativ
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prăbușirea monarhiei franceze din pricina fixației în realitatea feudal-nobiliară etc. Între anii 1980 și 2000 s-a evitat o asemenea catastrofă datorită „ieșirii din paradigmă” și „gândirii dincolo de realitatea dată”, la care au contribuit mai multe personalități din cultura și civilizația euroatlantică, pe care le vom evoca în acest capitol. Pentru ilustrarea tezei noastre, vom exemplifica însă aici cu câteva personaje-cheie din realitatea politico-militară și spirituală a anilor ’80, o realitate edificată prin progresul fără precedent al științei și tehnicii. Lumea se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lunecoasă ca apa, volatilă ca zborul fluturilor nocturni, inconsistentă ca parfumul florilor de mai... * Putem spera însă că o nouă raționalitate, pe care, iată, o botezăm hiperraționalitate, va reuși să confere o nouă terra ferma pentru întemeieri trainice în cultura euroatlantică. În orice caz, curriculumul ultramodern nu poate avea decât o fundamentare hiperrațională. 15.1.3. Creierul liber și buimactc " 15.1.3. Creierul liber și buimac" Am putea continua cu alte asemenea descoperiri cutremurătoare ale științei moderne: „relațiile de incertitudine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Generațiile de elevi și studenți de astăzi sunt pregătite de educatori moderni necreativi, în școli moderne necreative. Absolvenții nu au cum să devină „creativi”, ci rămân năuci într-o lume ininteligibilă și anarhică. Exceptând câteva cazuri rare, în tot spațiul euroatlantic nu au apărut încă practici educaționale menite să formeze un „nou mod de a gândi”. Nici vorbă de curricula ultramoderne centrare pe hiperraționalitate și integralitate pepaideumenică! Nici vorbă de școli creative și de resurecție paideutică! Tradițiile prăpastiei culturale, apărută în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
practica Imitatio Christi. Dar, cel puțin deocamdată, gândirea postmodernă nu a reușit să contureze decât orizonturile foarte neclare ale unui model curricular care să conducă la formarea „omului multidimensional”. Pare însă evident faptul că modelele instrucționale și curriculare din spațiul euroatlantic nu sunt clar orientate spre această zare paideutică. Ținta pare a fi, implacabil, cea indicată încă din anii ’70 de Raportul UNESCO A învăța să fii redactat de Edgar Fauré. Numai „omul total”, omul de cultură, pepaideumenos isocratic și philosophos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu ei. Dar sunt urmași „infideli”, care nu calcă pe urmele abstracte și eficientiste ale acestora, ci scrutează orizonturile realității halucinante a secolului XXI încercând să le atingă cu mijloace științifice mult mai rafinate decât cele oferite culturii și civilizației euroatlantice de René Descartes și Francis Bacon. Nu-i mai puțin adevărat că hiperraționalizarea curriculară este amenințată de un pericol major: birocratizarea. Acest obstacol nu este insurmontabil. Profesionalizarea pedagogică a educatorilor la un nivel înalt de competență teoretică i-ar scuti
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că aceștia din urmă nu sunt nostalgicii paseiști și „pășuniști” de altădată sau adepți ai conspiraționismului mondial, ci analiști lucizi, adesea hiperraționaliști, care avertizează asupra unor primejdii paideutice reale: „topirea” civilizațiilor contemporane într-o singură civilizație standardizată conform tradițiilor celei euroatlantice; anihilarea celor câteva mii de culturi contemporane, fiecare cu istoria și marile ei capodopere, într-o singură cultură mondială pestriță botezată eufemistic multiculturalitate; ștergerea identității naționale, dispariția sentimentelor patriotice, uitarea istoriei neamului în psihologia noului kosmopolites; paradoxal, deși va fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu putință. Mințile care îl propagă nu sunt minți „normale”, clasice sau moderne, ci minți diabolice, ale căror gânduri prevestesc anarhia și dezastrul mondial. Dar postmodernismul s-a instalat adânc în mentalitatea euroatlantică și nu mai poate fi evitat. Orice încercare de a-l exorciza a dat greș. Prin urmare, dacă nu mai poate fi alungat, atunci acest diavol nou trebuie, cumva, folosit. Astfel pare să fi gândit, în preajma anilor ’90, una dintre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile eitc "15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile ei" Fundamentul gândirii postmoderne constă într-o viziune asupra lumii radical diferită de imaginile anterioare promovate în istoria civilizației euroatlantice. Se pot distinge, în acest sens, trei tipuri de Weltanschauung. a) Viziunea antică. Antichitatea greco-latină s-a hrănit cu o imagine a lumii complet diferită de cea din zilele noastre. Lumea anticilor era divină - adică perfectă. Creată și diriguită de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hiperrealitatea lui Baudrillard, „realismul magic” al prozatorilor latino-americani (Borges, Márquez, Sabato ș.a.) și „hiperraționalitatea” curriculară. 4. I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București, 2001. 5. Conceptul de postmodernism s-a impus în cultura euroatlantică odată cu publicarea lucrării lui Jean-François Lyotard La Condition Postmoderne. Raport sur le savoir, Minuit, Paris, 1979 (trad. engl.: The Postmodern Condition, University of Minnesota Press, 1984; trad. rom.: Condiția postmodernă, traducere de C. Mihail, Babel, București, 1993). Precursorii sunt considerați
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care nu poate fi categorisită. S-ar putea spune că postmodernismul este o noțiune mai relevantă pentru moderniști decât pentru postmoderniști. 7. Conceptul a fost utilizat cu mult înainte ca postmodernismul să se fi instaurat ferm în civilizația și cultura euroatlantice. John Watkins Chapman l-a utilizat încă din 1870 pentru a descrie evoluția artelor plastice. Analizând postimpresionismul, Chapman anticipa apariția unui „postmodernism artistic”. Federico de Onis a folosit în 1934 termenul postmodernismo, prin care desemna o reacție împotriva dificultăților și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reîntoarcem în humus-ul inițial. Acest nostos odiseic, întotdeauna rodnic și răspânditor de sens, pare să fi fost mereu norocos pentru omul derutat. Dar la care origini să ne întoarcem? La cele ale epocii moderne? La cele ale întregii civilizații euroatlantice? Vom avea surpriza să vedem că oricare dintre ele oferă răspunsuri izbăvitoare. * Citez un text tulburător, scris în zorii Iluminismului de mâna unuia dintre cei mai mari iluminați ai omenirii. Conține cam tot ceea ce ar putea caracteriza, în chip esențial
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
viitorului finalitatea erudiției. Dar poate că această întoarcere la origini se va dovedi prea puțin rodnică pentru formarea omului - care a dovedit că se poate apropia, prin natura sa demiurgică, de lăcașul zeilor. * Să mergem atunci chiar la începuturile civilizației euroatlantice. Cartea de față a fost concepută ca o odisee. Am început-o evocând credințele strămoșilor greci și latini cu privire la destin. Am călătorit pe fluviul educației și civilizației euroatlantice de la nașterea conștiinței de sine și până la conștiința de astăzi a lumii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sa demiurgică, de lăcașul zeilor. * Să mergem atunci chiar la începuturile civilizației euroatlantice. Cartea de față a fost concepută ca o odisee. Am început-o evocând credințele strămoșilor greci și latini cu privire la destin. Am călătorit pe fluviul educației și civilizației euroatlantice de la nașterea conștiinței de sine și până la conștiința de astăzi a lumii. (Am fi putut naviga în alte ape, însă civilizația și cultura euroatlantice sunt aqua calida în care ne-am botezat; și tot ele sunt astăzi pelagus magnus care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-o evocând credințele strămoșilor greci și latini cu privire la destin. Am călătorit pe fluviul educației și civilizației euroatlantice de la nașterea conștiinței de sine și până la conștiința de astăzi a lumii. (Am fi putut naviga în alte ape, însă civilizația și cultura euroatlantice sunt aqua calida în care ne-am botezat; și tot ele sunt astăzi pelagus magnus care spală țărmurile întregii lumi.) Dar mai este posibil și util un asemenea nostos în vremurile noastre ultramoderne, suprasofisticate și, poate, chiar fericite? Ce foloase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
autori interbelici. Putem lansa ipoteza conform căreia criza de identitate de la Începutul deceniului trecut a atras, În mod firesc, sau chiar a determinat recurgerea la cărturarii tineri de dreapta și, dimpotrivă, calmarea atmosferei (impusă și de intensificarea procesului de integrare euroatlantică) cere modele realiste asemenea celor oferite de Școala monografiilor sociologice. Este clar că etalarea filosofico-literară a disperării trebuie să fie contrabalansată de cercetare, de cunoaștere, de proiecte privind realitatea imediată. Dar la o analiză mai circumspectă ne dăm seama (și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analizarea acestui tip aparte de genocid prin raportare la conceptul respectiv atrage atenția publicului asupra gravității practicilor genocidare, măcar pentru faptul că răul asociat cu Holocaustul este puternic prezent În opinia și memoria colective, cel puțin În lumea așa-zis euroatlantică. Dacă este să Încercăm să găsim cauze ale Holocaustului, nu putem trece peste ceea ce autorul numește „flagelul antisemitismului” european. Și, istoric, antisemitismul european nu s-a redus la cel german, deși acolo a avut, o dată cu regimul hitlerist și În condițiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
blocheze realizarea proiectelor naționale de bunuri publice sau colective, pentru ca alteori să-și creeze propriul univers de semnificare și interpretare. Aceste două registre divergente pot fi considerate din multe perspective. O abordare se poate centra pe o axă cantitativă (majoritarii euroatlantici vs minoritarii disidenți sau invers), alta pe o axă a neutralizării în timp (realizările „programelor instituționale” vor fi atât de mari, încât vor înlătura cândva „patologiile” de parcurs), alta pe o axă ideologică (orice societate deschisă are propriii oponenți și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt în general de acord că el are o pronunțată dimensiune economică, pe când gândirea „continentală” tinde să se concentreze asupra dimensiunilor morale și (teologico-)politice. Discuția anglo-americană cea mai cuprinzătoare a chestiunii se poartă totuși, ca și în alte regiuni euroatlantice, pe terenul filozofiei morale și al filozofiei politice. Deși, pe linia referinței de mai sus la Adam Smith, se crede că raporturile comerciale frecvente modelează moravurile - marele scoțian nu bănuia că se poate rămâne pe piață când încalci regulile jocului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Armstrong cântând o melodie din Opera de trei parale a lui Brecht), Bloom ironizează aspru hibridul amintit: „Starurile noastre cântă un cântec pe care nu-l înțeleg, tradus după originalul german” ai căror textieri sunt Nietzsche și Heidegger. Hibridul nihilism „euroatlantic” - „un nihilism fără abis” - ratează mai ales din cauza absenței unor trăsături indispensabile ale receptorului, în primul rând lipsa dimensiunii tragice: „Pe fermecatul tărâm american sentimentul tragicului nu-și prea află locul”. Tocqueville însuși observase acest lucru, încă din anii 1830
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Înainte de susținere, pentru ca În momentul susținerii să aducă efectiv ceva nou În domeniul respectiv. În perioada interbelică, dimpotrivă, era obligatoriu ca teza să fie publicată Înainte, pentru a fi supusă astfel unei dezbateri publice reale. Odată cu integrarea României În structurile euroatlantice, se va ajunge și În acest domeniu la normalitate, deși bizareriile ar putea continua. Presa a relatat un caz În care o persoană a fost trimisă Într-o misiune În străinătate pe baza unui doctorat obținut În SUA. Ulterior, s-
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
învățare și receptivitate în a sesiza și asimila avantajele lor. românesc Pentru România, relevanța conceptului de organizație bazată pe cunoaștere decurge din angajarea țării în evoluția către societatea informațională - societatea cunoașterii, condiție a dezvoltării durabile și integrării sale europene și euroatlantice. Ar fi riscantă asumarea prejudecății că, date fiind decalajele față de țările avansate, organizația bazată pe cunoaștere ar constitui, pe plan național, doar o problemă de viitor, sau că ea ar reprezenta o sofisticare exagerată și, deci, dispensabilă a efortului de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și a statului român; ea are ca domeniu de referință valorile, interesele și obiectivele naționale. Securitatea națională este un drept imprescriptibil care derivă din suveranitatea deplină a poporului, se fundamentează pe ordinea constituțională și se Înfăptuiește În contextul securității regionale, euroatlantice și globale (Președinția României, 2006, p. 2). Din punctul de vedere al analizei politicilor publice, securitatea națională poate fi concepută ca o problemă-cheie a politicii de securitate națională, ca un scop principal al guvernării și un deziderat al națiunii. În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Tendințele, scenariile, viziunea și strategiile sunt parte a procesului de decizie În politicile publice. Dintre acestea, elaborarea strategiei de securitate națională este cel mai important, cel mai vizibil și cel mai utilizat instrument În politica de securitate națională În comunitatea euroatlantică. Lecturi recomandate Bartholomees, Boone J. Jr. (ed.) (2006), Guide To National Security Policy And Strategy, ed. a II-a, US Army War College, Carlisle (PA). Dunn, William N. (1986), Public Policy Analysis: An Introduction, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Jordan, Amos
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Marian Zuleantc "Marian Zulean" Așa cum am arătat În capitolul precedent, formularea strategiei de securitate națională este o etapă-cheie a realizării politicii de securitate națională. Însă elaborarea strategiei de securitate națională nu este o practică universală a politicilor publice. În comunitatea euroatlantică se vobește de seturi de strategii naționale, organizate la fiecare nivel strategic. Chiar dacă nu există o teorie universală a strategiei, practica a impus utilizarea unor teorii de rang mediu, utile În formularea strategiei de securitate națională, dar și a unor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]