977 matches
-
a conceput, apropiat și introdus, deja în uzul curent o serie de categorii conceptuale operaționale specifice, dintre care: elemente de competență, standarde de performanță, indicatori de performanță, capacități și subcapacități, discriptori de performanță, probe (sarcini), subiecte, bareme de corectare, certificarea evaluativă, raporturi de evaluare, calificative evaluative etc. Adesea evaluarea școlară este redusa la acțiuni cum sunt “a verifica”, “a nota”, “a aprecia”, ” a clasifica” - expresiile cele mai frecvent folosite pentru denumirea acestei activități. Evaluarea modernă pune accent pe verificarea realizării obiectivelor
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
deja în uzul curent o serie de categorii conceptuale operaționale specifice, dintre care: elemente de competență, standarde de performanță, indicatori de performanță, capacități și subcapacități, discriptori de performanță, probe (sarcini), subiecte, bareme de corectare, certificarea evaluativă, raporturi de evaluare, calificative evaluative etc. Adesea evaluarea școlară este redusa la acțiuni cum sunt “a verifica”, “a nota”, “a aprecia”, ” a clasifica” - expresiile cele mai frecvent folosite pentru denumirea acestei activități. Evaluarea modernă pune accent pe verificarea realizării obiectivelor, măsurarea rezultatelor prin utilizarea unor
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
Metode si tehnici de evaluare Strategia de evaluare denotă modul de integrare a acțiunii de evaluare (realizabilă prin operațiile de măsurare-apreciere-decizie) în structura de funcționare a activității didactice/ educative. Conceptul de strategie de evaluare reflectă tendința de extindere a acțiunilor evaluative: de la verificările tradiționale la evaluarea proceselor și condițiilor de desfășurare a activității didactice, a situațiilor de instruire/ învățare. Fiind un proces multidimensional, se pot identifica, în funcție de criteriile alese, mai multe strategii/tipuri de evaluare: 1. Din punct de vedere al
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
imediat după apariția ei și înainte de declanșarea unui proces cumulativ; oferă un feed-back rapid, reglând din mers procesul; este orientată spre ajutorul pedagogic imediat; oferă posibilitatea tratării diferențiate (I. Cerghit) dezvoltă capacitatea de autoevaluare la elevi; reduce timpul destinat actelor evaluative ample, sporindu-l pe cel destinat învățării; sesizează punctele critice în învățare. "-" Evaluarea sumativă: rezultatele constatate pot fi folosite pentru preîntâmpinarea greșelilor la alte serii de cursanți; permite aprecieri cu privire la prestația profesorilor, a calității proceselor de instruire, a proramelor de
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
a modulului psihopedagogic, stabilite de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, al Universității „Al. I. Cuza”, sunt: 1) includerea în portofoliu a cît mai multe și mai variate piese (un minimum de 4: caietul de practică pedagogică, proiecte didactice, referate, instrumente evaluative, elemente de cercetare didactică etc.); 2) corectitudinea elaborării instrumentelor (de proiectare, evaluare etc. ) din perspectiva disciplinelor psihopedagogice, a didacticii disciplinei și a specificității conținuturilor academice; 3) coerența internă a materialelor și corelativitatea / complementaritatea lor funcțională la nivelul întregului portofoliu; 4
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
și tehnicile adecvate trebuie să fie cât mai flexibile, să asigure validitate și fidelitate, pentru ca măsurarea rezultatelor învățării să fie reală, obiectivă și exactă. Personalitatea profesorului evaluator se bazează pe două dimensiuni importante care pot fi puse în legătură cu etica procesului evaluativ: Dimensiunea profesionalismului său, care poatea fi analizată sub aspectul cunoștințelor și abilităților pe care le are în domeniul specialității precum și în domeniul teoriilor și practicilor evaluative. Dimensiunea atitudinii pe care o adoptă în decursul procesului evaluativ (aspect care se află
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tomulescu Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1187]
-
evaluator se bazează pe două dimensiuni importante care pot fi puse în legătură cu etica procesului evaluativ: Dimensiunea profesionalismului său, care poatea fi analizată sub aspectul cunoștințelor și abilităților pe care le are în domeniul specialității precum și în domeniul teoriilor și practicilor evaluative. Dimensiunea atitudinii pe care o adoptă în decursul procesului evaluativ (aspect care se află într-o relație directă cu setul de valori morale și caracterul său, cu atașamentul său la valorile acceptate din punct de vedere social). Stabilirea criteriilor de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tomulescu Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1187]
-
puse în legătură cu etica procesului evaluativ: Dimensiunea profesionalismului său, care poatea fi analizată sub aspectul cunoștințelor și abilităților pe care le are în domeniul specialității precum și în domeniul teoriilor și practicilor evaluative. Dimensiunea atitudinii pe care o adoptă în decursul procesului evaluativ (aspect care se află într-o relație directă cu setul de valori morale și caracterul său, cu atașamentul său la valorile acceptate din punct de vedere social). Stabilirea criteriilor de apreciere reprezintă o problemă specifică evaluării și se pune problema
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tomulescu Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1187]
-
vor fi modalitățile de evaluare, iar profesorul este facilitatorul învățării și autoformării, partener al elevului într-o relație educațională interactivă. El este proiectant, tutore, manager, moderator,organizator și gestionar al conținuturilor, activităților și experiențelor de formare. În acest context, strategiile evaluative includ valorile multiculturale și favorizează diversitatea alternativelor metodologice. Evaluarea urmărește să dea elevului posibilitatea să-și perfecționeze propria activitate, dezvoltându-și autonomia în învățare. Accentul nu este pus pe control, sancțiune, ci pe ameliorarea învățării și pe responsabilizarea elevului care
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
activitate, dezvoltându-și autonomia în învățare. Accentul nu este pus pe control, sancțiune, ci pe ameliorarea învățării și pe responsabilizarea elevului care trebuie să-și contureze propriile obiective de învățare, să participe la stabilirea criteriilor de evaluare, metodelor și tehnicilor evaluative. Prin centrarea activității didactice pe elev, școală demonstrează preocupările pe care le are de a forma elevilor competențe reale care să le permită integrarea rapidă în societate, orientându-l spre formarea de atitudini, acțiune, dezvoltarea permanentă a abilităților intelectuale. Deloc
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
spune că limbajul didactic are un destinatar precis definit, variabil după nivelul, interesul, formele de utilizare viitoare a celor comunicate. Centrarea pe obiective a elevului, a profesorului și mediului de învățare prezintă învățarea învățării, altfel spus, comunicarea didactică este una evaluativă și autoevaluativă atât pentru profesor cât și pentru elev. Consacrată fiind învățării de a învăța, acțiunea didactică urmărește capacitatea de a pune în relație informații anterioare cu cele noi; evaluarea în raport cu noile achiziții; mobilizarea unitară a cunoștințelor spre crearea nevoii
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
realizat în colaborare cu ISJ Iași, CJRAE Iași, CCD Iași și Asociația Ion Simionescu. Acest simpozion și-a propus să ofere soluții la o parte dintre problemele cu care se confruntă un părinte în relațiile cu copiii . În urma unor cercetări evaluative efectuate sub egida Institutului de Științe ale Educației, s-a ajuns la concluzia că “majoritatea profesorilor și părinților conștientizează nevoia de educație a părinților, faptul că unele comportamente ale părinților pot fi favorizabile prin dialog cu școala.” Educația copiilor în
ARGUMENT. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă, Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1387]
-
1. Stima de sine: definiții și modele interpretative 1. 1. Perspective în definirea stimei de sine Stima de sine reprezintă componenta evaluativă a sinelui și se referă la trăirea afectivă, emoțiile pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană. Stima de sine reprezintă o evaluare pe care o facem despre noi înșine și care poate avea diferite forme (globale
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
copilului lor. Educatorul poate să propună părintelui un program de vizite la domiciliu, dar acestea trebuie să apară în plan doar după consolidarea relației de încredere dintre părinte și educator. Vizita la domiciliu este investită adesea cu un puternic rol evaluativ, care se adresează părintelui și este destul de dificil să accepte acest lucru. Important este ca părintele să nu resimtă aceste vizite ca abuzive, ci ca modalități de colaborare partenerială, pentru a determina un răspuns cât mai adecvat nevoilor de dezvoltare
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
a produce și a menține credința că instituțiile politice existente sunt cele mai potrivite sau singurele potrivite pentru societate” (Lipset, 1959, p. 86). Conceptul de legitimitate și implicațiile sale pentru politicile de dezvoltare Numeroase studii au pus accentul pe componenta evaluativă a procesului de legitimare și pe importanța similitudinii valorilor populației și a celor pe care se fundamentează anumite politici (Lipset, 1960; Beetham, 1991; Peillon, 1996; Fuchs, Guidorossi, Svensson, 1995; Merkl, 1988; Zamfir, 1997; Kirsch, 1982). În acest sens, legitimitatea presupune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evaluării activităților din grădiniță vor fi : observația, conversația, studiul produselor activității, analiza procesului de integrare socială, testul, ancheta. Metoda observației - constă în surprinderea și consemnarea evenimentelor definitorii pentru dezvoltarea copilului. Rezultatele observației se materializează în aprecieri deschise, directe, cu valoare evaluativă iar apoi pot fi consemnate într-un protocol de observație - o fișă personală a copilului . Notările în fișă vor fi datate, pentru a se putea pune mai ușor în evidență aspectele evolutive sau unele involuții , stagnări, regrese, care prin acumulare
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
puse în relație cu obiectivele propuse, conținuturile și metodele utilizate. Dar, pentru ca această relație să fie optimă trebuie să se țină seama de factorii implicați în proces. În funcție de cum interacționează acești factori generali și umani se poate spune dacă acțiunea evaluativă a avut succes sau nu. În absența unor obiective clar stabilite la începutul acțiunii didactice, și conceperea probelor de verificare și notarea acestora sunt compromise. Pornind de la acțiunea de evaluare și mergând pe firul a tot ceea ce generează ea, I.
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
practică în evaluarea eficienței învățământului” o teorie a evaluării înțeleasă ca “sistem de concepții, principii și tehnici referitoare la măsurarea și aprecierea rezultatelor școlare și a procesului didactic”. În evoluția acestei teorii se pot distinge două chestiuni importante: -extinderea acțiunilor evaluative de la nivelul rezultatelor obținute la cel al întregului proces de învățământ. -găsirea modalităților optime de integrare a acțiunilor evaluative în activitatea didactică. Esența acestei abordări constă în perceperea evaluării ca proces de cunoaștere a rezultatelor obținute și de perfecționarea procesului
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
măsurarea și aprecierea rezultatelor școlare și a procesului didactic”. În evoluția acestei teorii se pot distinge două chestiuni importante: -extinderea acțiunilor evaluative de la nivelul rezultatelor obținute la cel al întregului proces de învățământ. -găsirea modalităților optime de integrare a acțiunilor evaluative în activitatea didactică. Esența acestei abordări constă în perceperea evaluării ca proces de cunoaștere a rezultatelor obținute și de perfecționarea procesului ca urmare a constatării lor. Aici, perfecționarea este înțeleasă ca “reglare” și “ameliorare” a activității ce a fost evaluată
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
competențele, atitudinile, nivelul de pregătire și capacitatea de transmitere a cunoștințelor într-un mod optim. -cei ce reprezintă componentele procesului didactic: conținuturi, metode, procedee adecvate, mijloace de învățământ. Aceste trei categorii de factori sunt tot timpul prezente în demersul didactic evaluativ și împletirea lor la un nivel înalt asigură desfășurarea lui în cele mai bune condiții. Ceea ce este o noutate în ceea ce privește evaluarea este mutarea accentului de la o evaluare cantitativă la una calitativă. Iar acest lucru este posibil prin stabilirea și respectarea
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
progresului școlar al elevilor să-și atingă scopurile se impun anumite acțiuni de ordin organizatoric și practic din partea cadrului didactic. Utilizarea tuturor metodelor și tehnicilor de evaluare de care dispune învățătorul este un punct de referință în încercarea modernizării actului evaluativ și a diversificării practicilor de auto/evaluare. Focalizată pe unitatea de învățare, evaluarea va trebui să asigure evidențierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine însuți pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în programă. Proiectarea activității de evaluare se realizează concomitent cu
Evaluarea la matematică de la teorie la practică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
matematică majoritatea elevii participă activ, numără corect crescător și descrescător, citesc numere naturale cu mai multe ordine și clase, scriu cu ușurință numere după dictare, relaționează între ei, lucrează cu plăcere și ușurință pe grupe, prezintă atitudini pozitive față de situațiile evaluative , își manifestă interesul de a corecta greșelile , cerând informații cadrului didactic. Aplicațiile matematice, precum și momentele de problematizare au avut un impact deosebit asupra elevilor , astfel încât au antrenat întregul colectiv datorită caracterului creativ , ludic și nu pur algoritmic . Un demers didactic
Evaluarea la matematică de la teorie la practică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
din afara institutului, desemnați expres de către organizatorii oficiali, s-au edificat în decursul a câteva zile asupra respectivei tehnici de relaxare, una dintre alte zeci consemnate în literatura de specialitate; în final, s-a elaborat și înaintat forurilor superioare un raport evaluativ care, în esență, nu recomanda preluarea și generalizarea tehnicii MT fără studii experimentale de fond. În anul următor, 1982, teama viscerală de extinderea fenomenului polonez al Solidarității muncitorilor și intelectualilor a făcut conducerea superioară de partid să înceapă o „purificare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asupra acțiunii sale. De-a lungul timpului, în teoria și practica educației și instruirii, conceptul de evaluare a suferit modificări semnificative; de la simpla verificare a cunoștințelor acumulate de către elev și notarea lor de către profesor s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, a durabilității cunoștințelor elevului, a calității curriculumului școlar și a pregătirii personalului didactic. Evaluarea condiționează în așa manieră dinamica clasei, astfel încât, putem spune că nu există învățare eficientă fără
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
îndeplinirea obiectivelor, progresele înregistrate, eficiența acțiunilor (timp, resurse și energii consumate); de orientare școlară și profesională, evaluarea școlară oferind informații despre performanțele elevilor și a direcției pe care aceștia o pot urma cu succes în concordanță cu propriile aptitudini; Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge următoarele mari etape: a) evaluarea inițială - este constatativă, obiectivele sale fiind: - identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea; - stabilirea nivelului de performanțe sau a potențialului actual al copilului; - estimarea/prognoza dezvoltării ulterioare, bazată pe potențialul individual și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]