1,566 matches
-
apoi pleacă întristat. În acest oraș din ce în ce mai singur, în care zidurile caselor păstrează nealterată dulceața vechilor patimi boierești, eu nu cunosc decît spaima dinaintea zorilor de zi, ultimul drum, șăgalnic, al trăsurii cu domnișoara mută, mîna ei albă, purtătoare de evantai, sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducător de noroc al piticului cu dinții de aur. Am crezut că odată cu venirea ploilor, oamenii rămași printre noi se vor întoarce la arhaicele lor obiceiuri, apoi nu am mai văzut decît niște manechine
BĂIATUL CU PĂLĂRIE VERDE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383086_a_384415]
-
dar și destinele oamenilor! Neamțul, meșter priceput la motoare, se obișnuise cu traiul prin aceste locuri și își vedea de treabă, ca un om cuminte ce era. De aceea îl iubea patronul, și avea multă încredere în el. Cufundați în evantaiele cărților de joc, savurau câte un păhărel și ronțăiau covrigi dintr-un șirag agățat într-un cui deasupra mesei. Lui nea Ghiță îi plăcea să înmoaie covrigul crocant în paharul cu vin, ca să-l poată molfăi cu cei câțiva dinți
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
am trezit citind fără oprire, cu nesaț, neobservând cum trec orele. Parafrazez expresia consacrată din lumea teatrului - „o dimineață pierdută“ - și îndrăznesc să-i inversez sensul: am avut o dimineață, bogată, un câștig de informație și inspirație, o dimineață dedicată evantaiului vast al subiectelor abordate de „Cetatea Lui Bucur“. Pentru cei care încă mai au dubii și stau în cumpănă, întrebându-se dacă e oportun să aloce lecturii o parte din timpul drămuit al celor mai frumoase luni ale anului, iată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
pe suport de mucava preparată de autor (49,6 x 70 cm), semnată în partea dreapta jos în culoare de ulei brun „Luchian” și face parte dintre lucrările din perioada 1904 - 1910. Flori cu forme și culori diferite dispuse în evantai, iar altele căzute în partea stângă a ulcelei, sunt orchestrate în armonii cromatice de tonuri variate prin juxtapuneri de alb cu violeturi, verzuri, roșuri, rase pe alocuri cu cuțitul de paletă pentru a reda transparența și încărcate cu pastă doar
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
clerului, influențată de idei umaniste a fost benefică și spațiului românesc. Înscriindu-l pe Petru Movilă în rândul pionierilor actelor culturale românești, academicianul Mihai Cimpoi concluzionează despre "Mărturisirea ... " movileană și atitudinea renascentistă a mitropolitului spunând: "... expunerea incipientă de argumente în evantai, trăsătură dominantă a barochistului Petru Movilă descoperă - un român. Petru Movilă considera cultura ca fiind o conjugare de acte de zidire de sine a unui homo singulare, homo unico, astfel încât faptele culturale movilene sunt susținute de un patos al înființării
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
de genele lungi. Șuvițele de păr arămiu aveau reflexe solare în onduleurile revărsate pe bustul său statuar. La ivirea ei în mijlocul nostru am avut senzația că un înger și nu o femeie a intrat în clasă. Încercam să-i deslușesc evantaiul aripilor și, deși nu le vedeam, mi le imaginam. Sideful lor mângâietor îmi atingea obrajii și mi-i colora tot în nuanțele eșarfei, provocându-mi o ciudată liniște sufletească dar și o emoție stranie. - Copii, de astăzi aveți învățătoare pe
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
apoi pleacă întristat. În acest oraș din ce în ce mai singur, în care zidurile caselor păstrează nealterată dulceața vechilor patimi boierești, eu nu cunosc decît spaima dinaintea zorilor de zi, ultimul drum, șăgalnic, al trăsurii cu domnișoara mută, mîna ei albă, purtătoare de evantai, sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducător de noroc al piticului cu dinții de aur. Am crezut că odată cu venirea ploilor, oamenii rămași printre noi se vor întoarce la arhaicele lor obiceiuri, apoi nu am mai văzut decît niște manechine
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
și apoi pleacă întristat.În acest oraș din ce în ce mai singur,în care zidurile caselor păstrează nealterată dulceața vechilor patimi boierești,eu nu cunosc decît spaima dinaintea zorilor de zi,ultimul drum, șăgalnic, al trăsurii cu domnișoaramută, mîna ei albă, purtătoare de evantai,sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducătorde noroc al piticului cu dinții de aur.Am crezut că odată cu venirea ploilor,oamenii rămași printre noi se vor întoarcela arhaicele lor obiceiuri, apoi nu am mai văzut decîtniște manechine de paie, ici
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
să amenajăm ! Hai să văd dacă trăiești până diseară ! Nu-i plăcea patronul și nici limbajul lui ,iar stiva părea fără sfârșit. Însă își dădea seama că nimeni n-o să-l așeze sub un baldachin, să-i facă vânt cu evantaiul. Ia câte două șezlonguri la subțioară,nu sunt foarte ușoare, dar gândul că va avea cu ce să cumpere mâncare îl împinge de la spate. Trec orele încet ,soarele dogoare din ce în ce mai tare ,iar grămada albă nu pare să se termine... La
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
buni, nici răi, pe aceea a Magistratului. Iunie, dimineață. Pasărea este la locul ei, semn al statorniciei; soarele - în sfârșit - dogorește blând, bucurându-i pe turiștii care umblă în sus și-n jos pe Strada Mare. Doamnele clatină alene din evantaie; partenerii lor povestesc lucruri interesante; cei care fumează alungă, în răstimpuri, fumul cu mâna. Nu departe, într-o magazie, sunt sacrificați, pentru Hotel, doi viței; peste drum, un bătrân, singur și neputincios, trage să moară; a fost, cândva, spaima Stațiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
tare nemaipomenitele insecte și ideea unui asemenea spectacol. Pe urmă, se reia iluminatul și licuricii pălesc, chiar devin incomozi, findcă se vâră peste tot, cad în mâncarea adusă pentru banchetul nocturn. Oameni anume pregătiți încep să-i alunge cu niște evantaie uriașe, să-i strivească, să-i măture. C-un minciog mare și des, ar putea, în beneficiul serii viitoare, să recupereze mii de insecte. Dar organizatorii știu că niște licurici obosiți noaptea următoare nu vor fi îndeajuns de strălucitori sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
tot corpul îi ardea cuprins de febră, în timp ce sute de muște se ospătau din rănile deschise de pe tălpi, și îl cuprinse neplăcuta senzație că foarte curând nefericitul acela avea să ardă în focurile gheenei. Alex Fawcett așeză în formă de evantai cele patru pagini ale documentului de pe masă și spuse: — Foarte interesant! Cu adevărat încurajator. Din cele scrise aici, oricine ar ajunge la concluzia că nu sunt un simplu șef de securitate al unei organizații sportive, ci mai curând un nebun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
înviase în mijlocul flăcărilor - apropiindu-se de geamul mic cu ochii holbați de groază. Uneori cădea ca să se ridice brusc, ca și cum ar fi vrut să ceară iertare. Apoi a început că danseze, semănând cu un curcan cu spatele explodat într-un evantai roșu. Când focul a devenit mai puternic, corpul s-a înnegrit de tot, devenind greu și căzând în foc ca o mică planetă consumată. Am început să râd ca o apucată. Mama a vrut să-mi dea o palmă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
ridicându-și pălăria în aer și lăsând vederii calota albastră ca un capac pus de cer pe craniul lui. Dar numai când saluta o femeie tânără, numai atunci ridurile dese de pe fața lui muncită de ani se deschideau ca un evantai chinezesc, luminând toată fața într-un surâs adresat chipului privilegiat. Afară era frig chiar primăvara, dar în sinagogă domnea o anumită căldură care venea de la corpurile mișunătoare ale oamenilor. Rudi se simțea înviat și-i servea pe cei întâlniți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
plecăm?! Luca, am de rezolvat o problemă cât se poate de complicată pentru facultate, dacă-ți expun cazul, leșini! Numai calcule, numai nebunii, păi tu știi ce-i aici? Poți tu să-mi rezolvi asta? Îți spun eu, nu! Un evantai de hârtii albe, ordonate asemeni penelor unei păsări, se răspândiră pe jos. Gândurile acestui biet om. Calcule. Mâzgăleli. Bătrâne Dumnezeule. - Uite! tună vocea lui Bogdan. Acum mă voi apleca și îi voi da dreptate. O știu. Ciudat lucru, acest gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
care mama ținea lingura cu supă zăcea pe fața de masă. În palma celeilalte mâini, sprijinite în cot, își ținea capul. Buzele ei subțiri urcau strâmb pe un obraz, tăindu-i fața. Din ochii ei căprui, închiși, înconjurați de un evantai de riduri, curgeau lacrimi. Și atât de neajutorat era acest biet cap bătrân, atâta tristețe plină de bunătate, atâta deznădejde din cauza urâtei bătrâneți de care nimeni nu are nevoie erau în aceste lacrimi, încât, tot privind-o pe furiș, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
am zis, ieșind pe verandă. Vraja se rupsese. LVIII Veni și vremea să plec din Tahiti. Conform datinelor agreabile de pe insulă, mi s-au făcut daruri de către persoanele pe care le cunoscusem - coșulețe din frunze de cocotier, rogojini de pandan, evantaie; iar Tiaré îmi dărui trei perle mici și trei borcane de peltea de guava făcută cu propriile ei mâini grăsulii. Când vaporul de poștă care făcuse o escală de douăzeci și patru de ore în drumul din Noua Zeelandă către San Francisco sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
vie, Îngerul căzut În mâinile locuitorilor din Sodoma. Bărbatul care o ținea o scutură violent, râzând grosolan, iar apoi Îi dădu drumul. Masa de păr Îi alunecă printre degete ca un mănunchi de șerpi morți, apoi se deschise Într-un evantai, În timp ce trupul se prăbușea. Dante Își acoperi fața cu un braț ca să nu vadă, tremurând amarnic. Vuietul unei mări În furtună Îi urcă În tâmple. Fu nevoit să se sprijine de grinda din tavan ca să se mențină În picioare. Lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vopselele decolorate de trecerea vremii, cu buzele de un roz subliniat vag, ochii înspăimântător de melancolici, care se străduia să zâmbească, înveșmântată elegant, dar în această eleganță se simțea totuși un emoționant abandon, cu o mână ocupată să deschidă un evantai de sidef și dantelă, în vreme ce mâna cealaltă se odihnea pe capul unui leu de piatră. Am rămas multe minute privind-o pe cea pe care nu o văzusem niciodată, pe care nu apucasem să o cunosc: Clălis de Vincey... Clălis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Mariana, mulțumindu-i în gând îngerului păzitor care o salvase a doua oară de la sinucidere. Mica sală a MaxiBarului era plină ochi. Doamna Popa și doamna doctor, îmbrăcate de gală exact ca la nunta Marianei, își făceau vânt cu două evantaie chinezești gemene. Arătau bine, atâta că burta doamnei Popa era mult mai mare și rochia portocalie făcea eforturi supranaturale (dar îi era ușor, fiind de supraelastic) să nu crape. Horațiu, emoționat, se uita întruna la ceas, mutând de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Medicină generală “, “Arte plastice “și “Literatură “. Amplul volum se încheie cu “Personalități cuprinse în volumele XL-XLVI “. Capitolul “Medicină generală “ este dedicat generalului în rezervă, prof.univ.dr.h.c. Vasile Cândea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România. Capitolul “Arte plastice “ cuprinde un evantai mai larg de personalități din lumea picturii, sculpturii și scenografiei.Enumerăm aici pe Steluța Nistorescu, filolog, cunoscător a șase limbi și pictoriță, pe Ioan Tolan, sculptor, pe Elena Forțu, scenograf, având peste 130 de spectacole de teatru, un serial TV
PERSONALITĂŢI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ÎN ENCICLOPEDIA LUI CONSTANTIN TONI DÂRŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364589_a_365918]
-
ce se înscrie, de fapt, ca o profesiune de credinț, atât pentru “personajul “ cărții, profesorul Florea Marin, dar și pentru autoare, cunoscută ca o personalitate în lumea medicală, dar și în cea scriitoricească. Primele pagini ale cărții sunt ca un evantai policrom ce cuprind datele biografice ale medicului și istoriografului care s-a născut la 30 ianuarie 1925 în localitatea Cungrea Spătaru, județul Olt. Cursurile liceale le urmează la Liceul “ Radu Greceanu“, din Slatina, iar Facultatea de Medicină la Cluj, pe
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
mână se aflau într-o dezordonată manifestare de-a lungul mesei. Își tăceau solitudinea în întunericul prin care lumina își gemea neputința de a încălzi acest dezmăț de negru. În partea din stânga a biroului din stejar negru aruncate într-un evantai ordonat câteva fotografii pline de praf se odihneau în veșmântul tăcerii. În fiecare dintre ele se zărea translucid un chip pierdut în adâncimea odinioară transparentă a unei vieți. Un chip alungit, osos. Aici timpul se picura urmând ritualul gândurilor. De
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
ce se înscrie, de fapt, ca o profesiune de credinț, atât pentru “personajul “ cărții, profesorul Florea Marin, dar și pentru autoare, cunoscută ca o personalitate în lumea medicală, dar și în cea scriitoricească. Primele pagini ale cărții sunt ca un evantai policrom ce cuprind datele biografice ale medicului și istoriografului care s-a născut la 30 ianuarie 1925 în localitatea Cungrea Spătaru, județul Olt. Cursurile liceale le urmează la Liceul “ Radu Greceanu“, din Slatina, iar Facultatea de Medicină la Cluj, pe
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
ce se înscrie, de fapt, ca o profesiune de credinț, atât pentru “personajul “ cărții, profesorul Florea Marin, dar și pentru autoare, cunoscută ca o personalitate în lumea medicală, dar și în cea scriitoricească. Primele pagini ale cărții sunt ca un evantai policrom ce cuprind datele biografice ale medicului și istoriografului care s-a născut la 30 ianuarie 1925 în localitatea Cungrea Spătaru, județul Olt. Cursurile liceale le urmează la Liceul “ Radu Greceanu“, din Slatina, iar Facultatea de Medicină la Cluj, pe
PROFESORII FLOREA MARIN ŞI ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361486_a_362815]