629 matches
-
în 1998, Premiul Nobel pentru literatură, ba chiar singurul portughez deținător al unui Premiu Nobel. Fraza de omologare a juriului de la Stockholm sună astfel: "prin parabole susținute de imaginație, compasiune și ironie ne oferă mereu posibilitatea să deslușim o realitate evazivă". Una din aceste parabole, o religioasă "Evanghelie după Isus Cristos" (1991) îi va face pe fariseii portughezi să tune și să fulgere, drept care scriitorul se decide pentru un exil voluntar în Insulele Canare unde locuiește din 1982. S-a născut în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de senin, ce-mpotmolintu-te-a-n venin... având frântura-ndrăznelii, de-a te-ntoarce cu ochii largi spre cer, iar cu mâinile înțărânate, palate a ctitori din efemer... de poți pe-un mărgăritar-de-zar, averea-ți, moștenită s-o riști și atunci, sfârșind în evaziv, să proclami, regatu-ți: pierdut-definitiv!... de poți trupul vlăguit, sclav absolut... să ți-l mai biciuiești năprasnic, rănind, în fapt, nimicul gras, ce-n lăcomie ți-a rămas... de poți umple cântecul nemăsurat al infinitului acela de minut, măcar cu paguba-penumbre
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
săi lipsesc de acasă sau, atunci când sunt prezenți, nu îi oferă nicio importanță. Nu vorbesc cu el mai niciodată, nu se preocupă de nevoile sale și doar dacă solicită el ceva i se oferă un răspuns, și acela fiind adesea evaziv. 44 Elevul afirmă că nu se simte bine la școală, plictisindu-se deseori. Unii colegi îl enervează foarte tare, el nereușind să și-i facă prieteni. Consideră că aceștia se cred „mai buni decât el”, de aceea îi fac șicane
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
mitizările și demitizările s-au produs aproape inevitabil. Barbu Cioculescu rememorând perioada în care îl întâlnește pe Tonegaru notează, în final: "Am tot mai mult impresia că l-am cunoscut puțin; întrebându-mi prietenii comuni, răspunsul lor a fost sfiit, evaziv. Cu pași hotărâți, poetul intrase în sfera sa de ametist, cu liniștea viermelui de mătase, cu muțenia cu care ne-a întâmpinat ultima dată"206. De altminteri existența unui asemenea om pare a nu se putea reconstitui decât la modul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o perspectivă științifică într-un domeniu supus mult prea multor mistificări și politizări în trecut și stabilește un cadru de analiză obiectivă a viitorului muncii de informații într-o lume supusă schimbărilor permanente în care riscurile au devenit tot mai evazive, securitatea tot mai complexă, iar războaiele tot mai mult determinate de cunoașterea și utilizarea informațiilor. George Maior tc "" Prefațătc "Prefață" Războiul tăcut își are originea într-un curs despre culegerea informațiilor pe care l-am predat în 1985, când eram
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
nu se lasă deloc abătut de la obsesia să justițiara. Tulburat de apariția Leonorei pe care a observat-o imediat, fără însă să o recunoască, Carlo încearcă să-l chestioneze pe însoțitorul Leonorei referitor la subiectul care îl obsedează. Trabuco rămâne evaziv și îl interoghează la rândul lui pe Carlo. “Eu sunt Pereda, plin de onoare...“ îi răspunde studentul, adăugând că a părăsit Universitatea din Salamanca pentru a-l ajuta pe prietenul său, Vargas, să îl caute și să îl pedepsească pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și subiectul investigat, care presupune: relația directă între cercetător și subiect; schimbarea locului și rolurilor partenerilor (cel care a întrebat poate să și răspundă, cel care a răspuns poate să și întrebe); sinceritatea deplină a subiectului, evitarea răspunsurilor incomplete sau evazive; existența la subiect a unei oarecare capacități de introspecție de autoanaliză; empatia cercetătorului. Spre deosebire de metodele prezentate mai sus (observația și experimentul), prin intermediul cărora investigăm conduitele, reacțiile exterioare ale subiectului, convorbirea permite sondarea mai directă a vieții interioare a acestuia, a
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
tine te profilai ca peisaj, din sumele respațiate cochiliile orașului, unele goale, tren de navetă al uzinei de țevi "Petrotub", piliturile ei trec personalul, jos, că pleacă acum și ne duce la Bacău! de la Săcueni-Roman modul călători, patru de replici evazive, intențiile în adîncime, un văzduh sub lună, partea puternică a soarelui la răsărit, stația Galbeni călătorii la vagon, fatala dependență transportul, ancadramentele antropice cu urma de sălbăticie mișcarea cîmpurilor agricole, singură pe raza vizuală, reflexul de inteligență să deschid clapa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
partidul pe lista căruia a candidat doamna Raica s-a creat o situație jenantă la momentul aflării metodelor folosite. Cronicile locale au afirmat că la întrebările care au fost puse liderilor P.D.L. despre această situație, aceștia au dat un răspuns evaziv. Se pare că la nivelul primărie s-a hotărât să fie trimisă o reclamație către magistratura italiană. (NoviOnline.net) 93 Așa cum s-au exprimat mai multe persoane cu greutate din interiorul comunității românești din Italia, procesul de vot a fost
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a sosit momentul, Hartley a hotărât că nu vrea să se mărite cu mine. Mi-a fost cu neputință să aflu de ce, eram prea zdrobit de durere ca să pot gândi limpede, ca să-i pot pune întrebări inteligente. Îmi răspundea confuz, evaziv, poate că din dorința de a mă cruța, poate că din pricina propriei ei suferințe sau poate că din cauza unei nehotărâri, pe care eu, în mod prostesc, nu am putut-o desluși. Mi-a spus, desigur, câteva lucruri teribile, de neuitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
prin despicătura astfel creată răzbeau razele soarelui iluminând un tufiș de trandafiri sălbatici, cu flori pale, și o învălmășeală de ciuboțica-cucului și piciorul-cocoșului. Stăteam lângă frasinul al cărui trunchi cenușiu, cu coaja groasă, netedă, îmi aducea în minte o amintire evazivă din copilărie, legată de Hartley. O vedeam acum croindu-și drum, dând la o parte talgerele plate ale florilor de soc. Într-o clipă se găsi alături de mine, și am observat cum, instinctiv, evita pata de soare de sub copac. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
refere la acest domn. De asemenea, remarcasem că Titus era înclinat spre o discreție absolută în ce privea activitatea lui de când părăsise familia; se arătase foarte refractar la întrebările pe care i le pusesem în legătură cu acest subiect, și răspunsurile lui evazive blocau orice posibilitate de conversație. De fapt, Hartley nici nu manifesta prea multă curiozitate în legătură cu activitățile lui. Purtau, într-adevăr, discuții aproape „de politețe“. Cel puțin, așa s-a întâmplat în prima zi. După aceea, Titus s-a arătat din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nici viața unuia care știa să îndure totul cu demnitate și cu atâta filozofie nu era de colea. Cum spuneam însă, când să facă proba, reportofonul s-a dovedit a fi stricat. „O să vă sunăm să reluăm discuția“, a zis evaziv reporterul evitând privirea inventatorului. „E vina noastră“, a mai zis el, deși toată lumea știa că despre altceva era vorba. Despre soartă. Cu ea nu te tocmești: „Hai, soarto, să mai încercăm o dată!“. Definiția boului Un senator i-a zis altui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Răspunde-mi imediat... </citation> (54) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”22 dec[embrie] 1970”> Dragă Costică, Îți scriu, așa cum am vorbit la telefon. Mai întîi, despre nota introductivă, scrisă ca din partea redacției. Vreau ca sfîrșitul să fie puțin evaziv, așa cum arată în forma corectată. Celelalte două fragmențele le vei adăuga acolo unde trebuie. Aș fi vrut să scriu ceva acid pentru Breviar, dar despre ce aș face eu nu cred să meargă. Lăsăm pentru nr. 2 (februarie). Pentru breviarul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
19 dec[embrie] 1967”> Credeam, dragă Călin, că în cele din urmă, după luni de uitare și - hai să zic - abandon, renunți la ideea unui „Jurnal al lui Petronius” cu care m-ai chinuit astă-vară, pînă ce mi-am zis evaziv: Nu... Revenirea d-tale m-a pus din nou pe gînduri. și înainte de orice, țin să-ți mulțumesc. în liniștea monumentală de aci, în decorul larg, dominant, al imperiului unei cuceritoare spiritualități, m-am gîndit din nou la obsesiile d-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
8 mai. Alarmată de acțiunile antisemite de după Congresul Studențesc de la Târgul Mureș, Duduia își părăsește locuința și ,,de trei săptămâni doarme la palat. Într-una din zile, voievodul Mihai a găsit-o și a întrebat: « Cine este ? La un răspuns evaziv al aghiotantului voievod a replicat: «Mi se pare că e doamna pentru care a plecat mama din țară !» De altfel și col. Marinescu îmi spusese... că voievodul cunoaște această chestiune și începe să-și manifeste rea dispoziție”, relatează Armand Călinescu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
meschin, înfumurat, ridicol), Gorki (ostenit și dornic de evadare), Ehrenburg (panglicar găunos), Meyerhold (oropsit, marginalizat), Pasternak (surprinzător de umil în fața lui Stalin), Bulgakov (aceeași paranteză), Stanislavski (terorizat), Eisenstein (disciplinat, supus) ș.m.a. Dac-am deslușit cum se cuvine etajul aluziv (și evaziv) al "Confesiunilor", Davâdova și-a împărțit amanții în patru categorii: de suflet (uciși unul câte unul de Stalin, începând cu Kirov, continuând cu Zinoviev, Tuhacevski ș.a.), de conjunctură, acceptabili, cu anume profit în planul siguranței personale (Malenkov, Bulganin, Budionâi, Poskrebâșev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se teme, și nici ce pierde; în consecință, informația crește cantitativ, odată cu certa sporire a credibilității. Nu mai este vorba de declarații smulse sub teroare, în sinistrele interogatorii din pușcării (fie carliste, fie comuniste) și formulate cât mai prudent și evaziv, din teama auto-incriminării și deconspirării camarazilor. Subiecții discută acum liber de fapt, pentru prima oară fără apăsarea culpei, dizolvată și de efectele prescripției, și de consistenta distanțare în timp: uitarea e scrisă-n legile omenești. N-o mai fac în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de confuzie vine din faptul că democrația înseamnă mult mai mult decât a alege un lider la urna de vot. Distincția este frapantă în multe țări unde democrația este acceptată în teorie, dar limitată în practică la existența unor alegeri evazive și enumerarea unor drepturi care nu sunt respectate. Bunul renume al democrației este târât prin noroi deoarece liderii care se consideră democrați nu reușesc să-și țină promisiunile de a curăța guvernul, de a îmbunătăți standardele de viață sau de
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
zborului, dac) ușa avionului se deschide, esti aspirat În spațiu. Aici, la Ierusalim, cănd Închizi ușa apartamentului ț)u, plonjezi În niște discuții extrem de animate - expuneri, argument)ri, tirade, analize, teorii, observații, ameninț)ri și profeții. De la diplomați auzi explicații evazive; de la persoane oficiale, declarații prudente, În doi peri, reformulându-ți și amendându-ți Întreb)rile; de la p)rinți și copii, puternice divergențe; de la prieteni care se dezl)nțuie, discursuri Înfl) c)rate, acuzații furibunde la adresa Europei Occidentale, a Rusiei, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
se fac referiri exacte la documente, se lasă la latitudinea partenerului de afaceri găsirea unei soluții pentru corectarea situației. Formulele de politețe sunt relativ scurte, întreaga scrisoare este redactată succint. În scrisoarea redactată în limba franceză, stilul este indirect și evaziv, se face referire la experiența de afaceri comună a celor doi parteneri; formulele de politețe sunt augmentate, iar pentru a diminua pe cât posibil efectele negative ale plângerii asupra interlocutorului se invocă posibile scuze pentru partener, se sugerează o soluție de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător și centrată pe construirea relației cu interlocutorul. Stilul afectiv poate fi: de tip deferent (ca în culturile din Asia de Est), când vorbitorii sunt evazivi și confuzi pentru că nu au certitudini legate de modul în care receptorul primește mesajul lor, și de tip dramatic (în culturile arabe), când accentul se pune pe expresia emoției și pe comportamentul nonverbal. 3.2. Clasificarea lui Clyne (1994) Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
recurg foarte repede la stereotipuri negative legate de interlocutorii care nu respectă regulile interacționale validate de cultura-gazdă. În acest mod explică Tannen (1981) stereotipurile negative aplicate evreilor din New York („agresivi și ofensivi”), iar Young (1994) - stereotipurile aplicate chinezilor („impenetrabili și evazivi”). Lingvista de origine poloneză Anna Wierzbicka face mărturisiri (1997, pp. 119-121) despre „viața dublă” pe care a trăit-o când a trebuit să se adapteze la limba-cultura anglo-australiană și despre sentimentul, pe de o parte, că își trădează limba maternă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de atunci. Este o lectură încă "optzecistă", în spiritul românismului militant, prin care se filtrează și unele opțiuni interbelice. Deși manualul unic nu mai există, cele care l-au înlocuit nu aduc o pluralitate de opinii, ci doar un colaj evaziv de informații, ale cărui indecizii sunt mai vizibile la periferia textului principal. Ceea ce s-a invocat, în ultimele decenii, pe tema exercițiului critic în predarea istoriei a rămas, tot prin forța conformismului cotidian, un ornament retoric. Și de această dată
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au bulversat lumea occidentală. Cazul lui Mircea Eliade este însă cel mai bun exemplu pentru luarea în discuție a unei eventuale "mitologii a mitografilor", fiind probabil cea mai controversată figură a lumii academice postbelice. E drept însă că și atitudinea evazivă a sa față de propriul trecut, tinerețea de simpatizant (și chiar implicat ideologic) al Gărzii de Fier, faptul că nu a clarificat acest aspect al vieții sale, a contribuit la ambiguitatea în care este învăluită personalitatea sa.380 Unii autori sunt
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]