11,414 matches
-
lei); Tony Parsons - Copil și bărbat (Ed. RAO, 158 999 lei); Boris Vian - Nuvele (Ed. Univers, 207 100 lei); Juan Valera - Pepita Jimenez (Ed. Leda, 119 900 lei); xxx Plagiatul la români (Ed. Arc, 180 000 lei); Claus Stephani - Basme evreiești: culese pe meleagurile Carpaților (Ed. Hasefer, 130 800 lei); Doina Jela ș.a. - Afacerea meditației transcendentale (Ed. Humanitas, 350 000 lei); Sei Shonogan - Însemnări de căpătâi (Ed. RAO, 158 999 lei); Martin Walser - Vânătoare (Ed. Allfa, 179 000 lei); Roberta Pazzi
Agenda2004-48-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283109_a_284438]
-
Acțiunea Populară 666 0,21 24. Partidul Social Democrat Constantin Titel Petrescu 601 0,19 25. Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din România 582 0,18 26. Comunitatea Bratstvo a Bulgarilor din România 545 0,17 27. Federația Comunităților Evreiești din România 446 0,14 28. Alianța Pentru Unitatea Rromilor 438 0,14 29. Partidul Mileniului III 426 0,13 30. Uniunea Democrată a Croaților din România 409 0,13 31. Asociația Macedonenilor din România 407 0,13 32. Uniunea
Agenda2004-49-04-alegeri generale () [Corola-journal/Journalistic/283113_a_284442]
-
slinos și nesuferit, care izbutește să îi facă viața imposibilă lui Fidelman. Episodul acesta de deschidere a cărții e absolut magistral, după părerea mea, și el m-a făcut să am o înțelegere a felului în care concepe Malamud identitatea evreiască. Susskind este, ca personaj, locul de întîlnire al celor mai oribile stereotipuri despre evrei: e șmecher, lipsit de scrupule, insistent, are un fel de libidinosenie socială care îl face să obțină tot ce dorește chiar dacă asta presupune a zmulge de la
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
organică mai poate opera și printr-un alt fenomen de interacțiune între kinetică și dinamica: acela al compresiei. În Itic Ștrul, dezertor (1920), procesul e ilustrat de strivirea treptată a consistentei psihice și fizice a protagonistului, soldatul român de origine evreiască Itic Ștrul, sub zonele de presiune cromatice (albul zăpezii, soarele, ziua / urmele de pași "ca niște pete negre", cerul "mohorît", noaptea - Rebreanu, 1965, 221-22) și termice (frigul exterior, răceală /senzația de căldură, sudorile fierbinți). Rezultat al forțelor opuse de contracție
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
important din motive diferite, așa cum poate fi la rîndul sau planul similitudinii. Todorov pledează pentru similitudine pentru că astfel putem înțelege răul și îl putem exorciza. Besançon pledează, extrem de indirect însă, pentru planul diferenței, esențial în măsura în care el definește o anumita identitate evreiască, precum și un mod de a înțelege o lungă istorie a acestei identități distincte. Problemă memoriei istorice, hipermnezică într-un caz și amnezica în altul, e, la urma urmelor, altă chestiune. Catastrofă comunistă își așteaptă, categoric, hipermnezia, are nevoie de ea
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
România" iar "dacă în Basarabia și Bucovina, 150000 dintre ei au pierit", aceasta s-a petrecut "după intrarea trupelor germane și române în aceste provincii". încă și mai clar se pronunța dl Reichmann în L'Arche (revistă a Fondului Social Evreiesc Unificat) din iulie 1984, la rubrica Document, unde scria (citatul, de asemenea, la Ileana Vrancea) că "exceptînd pe cei 4000 de evrei uciși în pogromurile declanșate în capitală și la Iași de Garda de Fier și Gestapo [...], aceia care trăiau
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
a ratat în 1907 lamentabil examenul de admitere la Belle Arte, în Viena (de aici și glume c-ar fi fost ... zugrav), Hitler, pe jumătate vagabond, pe jumătate boem, și-a găsit culcușul zilnic în clădirea azilului din Meindling (fundație evreiască!); iar pictorul de origine semită Reinhold Hanisch i-a procurat de lucru pictorului eșuat, asigurîndu-i aceluia ce "crăpa de foame " supraviețuirea... Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești!" Fapt este că individul în cauză - fie Hitler
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
întreagă, stînjeniți de amintirea faptei lor. Scena aceasta conține întreaga simbolistică a romanului, căci înstrăinarea care îi cuprinde pe copii, ca urmare a vinovăției și rușinii lor, devine stigmatul întregii familii Singer și deopotrivă, în viziunea lui Roth, a identității evreiești. Ideea de comunitate, de mîntuire și regăsire la adăpostul unei patrii a sufletelor tuturor celorlalți, între care individul își află alinarea și își confirmă identitatea, este esențială în literatura și în filozofia evreității. Tocmai de aceea este șocant, la Roth
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
un bariton rus de notorietate, este ridicat de poliția politică pentru "vina" de a fi întreprins turnee în străinătate. Arestarea sa poate fi bănuită, pe un alt temei, și ca secvență a persecuțiilor etnice: cei doi soți au o origine evreiască. O dată cu ocuparea Kievului de către trupele germane, locuitorii orașului răsuflă întrucâtva ușurați. Dar deznodământul ocupației naziste este tragic: un sfert de milion de evrei, țigani, ucrainieni și ruși vor fi împușcați și măcelăriți la Babi Yar, într-un coșmar parcă fără
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
de alte două texte, unul pornind, într-adevăr, de la Jurnal, iar celălalt de la Cartea neagră a comunismului, publicată în 1998 la Paris. Mă refer anume la alocuțiunea cu titlul Sebastian, mon frère rostită de dl Gabriel Liiceanu la Comunitatea federațiilor evreiești din România, și la editorialul Holocaustul și Gulagul publicat de dl Nicolae Manolescu în România literară (nr. 9/1998). Elementul comun al celor două texte, cu puncte de pornire diferite, a fost paralela făcută între crimele fascismului și ale comunismului
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
De menționat că în Săpînța, sat din Maramureș cu circa 3500 de persoane, mai sînt încă trei cimitire, ale altor confesiuni ale localnicilor: un cimitir greco-catolic mai vechi, cu cruci sculptate în lemn, un cimitir adventist și rămășițele unui cimitir evreiesc. În afară de aspectul prorpiu-zis artistic, căruia îi subliniem importanța, textele inscripțiilor din cimitirul de la Săpînța pot fi supuse unor analize diverse: folclorice, etnologice, sociologice, lingvistice, cu condiția sine qua non ca textele epitafelor să fie editate științific. De observat că unele
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
citite acolo, în logica lor muzicală. * Toți autorii care își expun părerea în temă - Caius Traian Dragomir, H. Zalis, Gabriel Dimisianu, Nicolae Breban, D.R. Popescu, Răzvan Voncu - ajung pe diverse căi la aceeași concluzie, că operele scriitorilor români de origine evreiască sînt bunuri inalienabile ale culturii române. Caius Traian Dragomir discută tangent și problema antisemitismului românesc, văzut de el ca "o pulsiune care, pentru a spune așa, se autoreglează - se situează la un anumit nivel și la un anumit grad de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
schema de funcționare, acest masacru intelectual s-a ivit și se nutrește din acuzarea directă ori foarte străvezie a unora de tendințe și atitudini extremiste duse pînă la antisemitism și a altora de participare la o conspirație de formulă etnică evreiască, urmărind din obscure motive să discrediteze valorile culturale românești. Cum ceea ce a părut inițial a fi o nefericită polemică, prost dusă, prost plasată și prost orientată, s-a amplificat și a luat forma unui veritabil război civil intelectual, purtat deopotrivă
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
și poloneză, toate văzute și trăite strict din punctul de vedere al criticului. De aceea, cartea are o importanță informativă majoră: pe de o parte asupra modului de viață, a mentalității burgheziei și intelectualității central-europene, cu o destul de masivă componentă evreiască; pe de alta - asupra mișcării literare de limbă germană din secolul 20, în toate etapele ei. În acest fel, autobiografia se constituie și ca o istorie a criticii literare germane, sub forma ei în principal jurnalistică, și ca un capitol
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
jucat de Marcel Reich, al comportamentului său și al întorsăturilor unui destin pe care părea să-l țină în frâu cu o energie uimitoare. La data expulzării din Berlin, tânărul Marcel Reich începuse să publice cronici literare în revistele comunității evreiești germane și își fixase marile lui opțiuni în materie de literatură. Pe lângă Goethe și Lessing, locul de frunte îl ocupa Thomas Mann și Kafka, Brecht și Erich Kästner. Amuzant este faptul că, în acest interval, unele mici episoade amoroase se
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
într-un cenaclu. Organizarea ghetoului din Varșovia, conceput ca o variantă diavolească a ordonatei Civitas Dei, mergea din etapă în etapă spre sufocare totală. Dacă la început se păstra un simulacru de civilizație - exista o orchestră, un teatru, un comitet evreiesc de legătură cu autoritățile poloneze, curând ghetoul a ajuns sursa de furnizare a deportaților în lagărele de exterminare. În tot acest timp, Marcel Reich, datorită perfectei stăpâniri a limbii germane și a celei poloneze, dar și a obișnuinței și capacității
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
lui și viitoare soție, l-au adăpost cu cele mai mari riscuri, până la intrarea rușilor în oraș. În ultima clipă au fost deportați și exterminați la Treblinka părinții și sora lui. El a scăpat ascunzându-se într-o veche bibliotecă evreiască părăsită. Până în 1945, la încheierea păcii, a primit din partea rușilor însărcinări la serviciul de cenzură a corespondenței, dat fiind că pe lângă poloneză și germană mai cunoștea bine și engleza și franceza. Trimis la Lublin, apoi la Kattowice, în cele din
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
oricît de acru, îi place să vadă cum poate ajunge un amărît - fericit și un fluiera vînt - învingător. Oricui, oricît de sceptic, îi place să vadă cît de deschisă poate deveni - la o adică! - o lume închisă (fie ea "mafia" evreiască dintr-un pitoresc cartier parizian). Oricui, oricît de mohorît, îi place să vadă ușurință cu care un om lipsit de speranță se poate agață de o stea norocoasă. Iar "mesajul" filmului tocmai acesta este: trăim într-o lume în care
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
Marină Constantinescu Citindu-i nuvelele și românele lui Isaac Bashevis Singer, m-am gîndit ce minunată ar fi o ecranizare a unora dintre ele. Incursiunea în lumea tradiției, a ritualurilor evreiești, zăbovirea pe detalii de ceremonial, surprinderea atitudinii membrilor habotnici ai comunității și situarea, la pol opus, a rătăcitului, a revoltatului ar fi în sine imagini, de o mare frumusețe și finețe, pe care aparatul de filmat le-ar culege pur
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
dezbaterea articolului al șaptelea din Constituție, cel care cerea împământenirea evreilor. "Sunt în țară - scrie Eminescu (și citează D. Vatamaniuc) români ardeleni care au servit statul câte 30-40 de ani, sunt sași din timpii basarabilor cu anume privilegii, sunt familii evreiești, puține într-adevăr dar vechi, cel puțin de dupa Petru cel Șchiop, apoi maghiari, germani, mai știm noi ce. Ei bine, la toți aceștia, pentru ca să exercite drepturi politice, se cer formalități de împământenire." Vatamaniuc îl mai citează pe Caragiale: "Reforma nu
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
de biserică e ape deplin legitimă (23 iunie 1879). Pe de altă parte, el nu ignoră nici complexul de probleme ridicate de condițiile impuse României: o problematică pe care o vede înrădăcinată atât în ăgradul scăzut de cultură al populației evreiești, ca și al populației creștine, educată în prejudecăți ortodoxeă, cât și în relațiile de drept civil pe care emanciparea pretinsa de Marile Puteri le vor afecta profund (7 februarie 1879). De altfel, el le reproșează puterilor aflate în spatele articolului 44
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
maghiară, ba chiar cu una ucraineană, ca să nu mai vorbim și de cea maghiară ori de milionul de evrei, acum toți cetățeni cu razăm puternic mai ales in Anglia și în America." Neîndoios, suspiciunile au rămas. ăSollă și ăHabenă. Chestiunea evreiască în România nu și-a pierdut din eficacitate. Slavici va rămâne un strateg al defensivei, mereu speriat de ceea ce ar putea să se întâmple: e un luptător, dar acum speranțele sale sunt drămuite. Sau legate de "alte idealuri". Nu va
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
poate conchide că nici că militar nu merită alt calificativ. Dl. Sorin Alexandrescu procedează prob cu obiectul sau de studiu atrăgînd atenția asupra omuciderilor împotriva evreilor ordonate de Antonescu din iunie 1941 pînă tîrziu în 1942, cu deosebire împotriva populației evreiești din Basarabia și Bucovina de Nord. Autorul preia cifră victimelor propusă de W. Filderman și Sabin Mănuilă în 1957, oprindu-se la 103.000 de uciși. Alți analiști se opresc la alte cifre, unii ajungînd, cred judicios, pînă la cifra
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
de formele elementare, non-intelectuale și adesea non-lingvistice, ale comicului). Valorizarea pozitivă e confirmată de tendința stereotipurilor etnice de a atribui sau cel puțin de a nu nega aptitudinea pentru umor propriului grup identitar, unele dintre aceste stereotipuri ("umorul englezesc", "umorul evreiesc") bucurându-se chiar de o mai largă răspândire și acceptare. Ideea că "românii au umor" sau "simțul umorului", ca și aceea că ar exista un umor caracteristic românesc șanț destul de puternice și se leaga tocmai de prestigiul categoriei: pe care
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
și militantul ideolog sionist A. L. Zissu, cel pe care, ajuns bogat, îl va detesta, peste două decenii, Mihail Sebastian. După ce debutase demult, în presa literară, cu poeme și eseuri, în 1919, A. L. Zissu, care întemeiază, la București, ziarul evreiesc, de accentuată coloratura sionista, Mîntuirea, îl invită pe Fundoianu să-i devină colaborator, ca redactor. Tentația a fost prea mare pentru a nu acceptă, mai ales că, în acest fel, scăpa de provincie, mutîndu-se în Capitală. Aici, la Mîntuirea, începe
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]