342 matches
-
de răniți, transformat pe urmă în spital de contagioși din Bârlad. Dintr-un memoriu adresat de dr. Vasile Voiculescu Ministerului Apărării naționale, la 30 octombrie 1940, în vederea asimilării cu gradul de colonel: „În timpul anului 1917 m-am îmbolnăvit de tifos exantematic , de febră tifoidă și de icter, îngrijind bolnavii de aceste boli. Pentru acest fapt am fost decorat cu „Steaua României cu spade”: pentru că „fiind bolnav”, a refuzat concediul spre a îngriji pe bolnavi”, cum scrie chiar pe brevet. În acest
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cu sfințenie a jurământului lui Hipocrate și a largului său umanism: „Avem conștiința datoriei, animat de dorința de a sluji dezinteresat celor mulți și umili, oamenilor nevoiași” (Ion N. Oprea). Cu aceeași dăruire a contribuit la stingerea focarelor de tifos exantematic, a îngrijit răniții pe front sau în spitalele din localitățile unde a fost mobilizat, punânduși în pericol propria sănătate. Puterea de jertfă i-a fost răsplătită cu Ordinul „Coroana României cu Spadă și Panglică de Virtute militară”, urmată de „Medalia
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Cu Îndeletniciri băbești În aceste câteva luni și până În pri măvară, petrecute cu oblojitul rănilor războiului și ale retragerii, cu despăducherea, spălatul cu pucioasă și Întremarea oamenilor plini de păduchi, de râie sau anemiați de frigurile recurente și de tifosul exantematic, participarea mea la război aș putea spune că se Încheia fără sacrificii și fără glorie, la fel cu a lui Grigore N. Filipescu, fiul unic al ma relui patriot mort În toiul dezastrului țării - acuma șef al gunoierilor din Bacău
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tine țuica! și i-a răspuns Turcu Ion ostășește, În felul lui Cambronne la Waterloo: — Du-te-n aia mă-tii cu țuica ta cu tot! Îngrijise apoi În spital și se molipsise de la un ofițer bol nav de tifos exantematic, de care fugeau toți sanitarii, dar s-a făcut bine ofițerul, cât și fratele lui de suferinți, Turcu Ion. Până la această Întâlnire a mea cu brancardierul Turcu Ion - punct crucial În formațiunea și orientarea mea sufletească de după război -, avusesem mereu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
suflet ca Îngerii cei neștiutori de carte; credincios și Închi nat trebilor sale mărunte, dar cu ecouri și semnificații Îndepărtate; culegând răniții sau ținând țucalul bolnavilor și schimbându-le cearșafurile ude de sudorile fierbinți ale febrei recurente și ale tifosului exantematic; fără a crâcni și fără a se feri de gloanțe rătăcite, de care nu se temea, fiindcă nu-și buzu nărea răniții; și fără a se dosi de Moartea cu surâsul contagios, fiindcă nu avea timp să se gândească la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mulți alți copii din generația mea, copii ai regimului de teroare roșie instaurat de către Rusia bolșevică în blânda noastră Basarabie încă acum 59 de ani, la 28 iunie 1940; copii ai războiului fascisto comunist din anii 1941-1945; copii ai tifosului exantematic din 1946-1947; copii ai deportărilor și ai colectivizării din anii 1940, 1941 și 1949; copii dezmoșteniți din anul 1949... Ascultai pe-o clipă versurile iubitului poet din aceeași generație schingiuită a anilor 1930—1940, Grigore VIERU: A fost război. Ecoul
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
exact a vacilor pentru lapte. Avea abonați la lapte, de aceea străbătea toată zona pe jos, cu bidoanele de lapte în spate, de multe ori flămândă. Astfel în toamna anului următor, mama s-a îmbolnăvit de o boală nemiloasă, tifos exantematic. În perioada în care a fost internată la spital, presimțind că i se apropie sfârșitul, i-a cerut surorii mele, HenrietteSieglinde, ca după moartea ei să nu mă abandoneze. La numai un an și jumătate am rămas orfan. Sora mea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
servicii sanitare ale celor 5 orașelor; personalul medical în orașul Dorohoi era foarte redus, cuprindea: 1 medic, 3 agenți sanitari, 6 moașe, 3 infirmieri, în condițiile în care, problemele grave de sănătate a populației erau generate de epidemii de tifos exantematic, scarlatină, variolă, febră tifoidă 25. În anul 1920 Serviciul sanitar veterinar al județului Dorohoi funcționa cu 2 medici, 2 agenți veterinari 26, iar serviciul sanitar veterinar al orașului Dorohoi funcționa cu un medic veterinar (P.Gheorghiu) și un agent veterinar
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Din Basarabia și Bucovina circa 25000 de evrei au fost întorși și așezați în lagăre de tranzit înființate la Secureni și Edineț (județul Hotin), Mărculești, Vertujeni (Basarabia). Situația evreilor din lagăre era extrem de grea, evreii fiind afectați de boli, tifos exantematic, foamete. Marele Pretor al Armatei a ordonat Inspectoratului de Jandarmi Transnistria să pregătească lucrările în vederea deportării peste Nistru a tuturor evreilor din lagărele de tranzit. Deportarea evreilor din lagărele de tranzit s-a desfășurat între 16 septembrie 1941 și 8
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a fost internă, prin concurs, a Eforiei Spitalelor Civile București. Revenită în Iași în decembrie 1944, cu prima caravană organizată de Ministerul Sănătății, a lucrat ca medic secundar la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, în plină epidemie de tifos exantematic și febră recurentă. În cursul anului 1945 a condus un centru de reabilitare a copiilor victime ale foamei din Moldova (CARS). A început activitatea didactică în anul 1945, în cadrul Clinicii Infantile din Iași condusă de prof. dr. I. Nicolau, inițial
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Sofia, Belgrad, făcând cunoscute, cu competența sa, preocupările științifice ale școlii dermatologice ieșene. Din 1963 a fost membru al Uniunii Medicale Balcanice. În perioada 19441945, în calitate de medic al Echipei militare de deparazitare, a luat parte la combaterea epidemiei de tifos exantematic. Prof. univ. dr. doc. Virgil Costea s-a stins din viață în ziua de 24 martie 1990, în Clinica Dermato-venerologică din Iași, pe care a slujit-o trei sferturi din viața sa, și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
mulți alții. La serviciul de igienă și profilaxie a venit un nou comandant, colonelul doctor Florescu, ofițer activ, deosebit și ca om și profesional Tocmai ne pregăteam să plecăm pe front când a izbucnit în județul Teleorman epidemia de tifos exantematic. Înarmați cu răbdare, exigență și o etuvă enormă, am pornit prin comune, conduși de doctorul Burcuș, pentru a reduce cauza epidemiei, păduchii. In primul rând etuvarea lenjeriei și îmbăcămintea. Nu eram primiți cu prea multă bucurie. Intram prea mult și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
m-am bucurat să văd că irișii ochilor au căpătat blândețe, gesturile au devenit mai așezate. La sfârșit, când au apărut și cele două sticle mau înconjurat flăcăii. - Sărut mâna, doamnă învățătoare. Să mai veniți la Horă. Războiul împotriva tifosului exantematic a mers până în 1945, prin iulie. Așa, printre multele întâmplări, am reușit să am și niște ore, o inspecție pentru gradul I la care a venit domnul Petre Alexandru, de la Minister. Se vede că, nod cu nod, cam totul era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
când în când, mai dormeau la el în cameră, pe podele, și doi lucrători de la Arsenal, ajutoarele lui, toți bucureșteni „șmecheri”, pe care nu-i prea aveau la stomac gazdele noastre. În asemenea îmbulzeală nu e de mirare că tifosul exantematic a pătruns și în căsuța dintre zarzări: bătrâna proprietăreasă a [15] murit repede repede, vecinul de la Arsenal era gata-gata să se prăpădească, scăpând ca prin minune, slab și galben-străveziu, dar noi, îngrijiți, spălați și curățați de mama, am scăpat toți
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mai multe lucruri decât musafirii germani - o prietenă a mamii s a hotărât să ne evacueze lucrurile și să le ducă la ea acasă, departe, în cartierul străzii Raion. Iar cum cei din București aflaseră despre cumplitele secerări ale tifosului exantematic, oamenii au mai întrebuințat pentru ei tot ceea ce se putea folosi și în special rufăria, căci cine se mai aștepta să ne întoarcem?... După o călătorie de șase zile și șase nopți, am ajuns cu toții, spre seară, în Gara de Nord, împreună cu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
tu” numai pentru că aveau o tresă de sublocotenent pe umăr, deși „tu” fuseseși student și-ți făceai stagiul militar pe când îl purta pe el maică-sa în pântece, amenințarea aproape zilnică cu tunsul părului - deși toată lumea știe că păduchii tifosului exantematic nu se împacă deloc cu chica omului -, și atâtea altele pe care mi-e silă și să le mai amintesc! Cinci luni încheiate a durat acest calvar, până ce, în urma unui ordin al Marelui Stat Major, acei ce mai fuseseră pe
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
stabilită mai tîrziu în România, la sugestia fratelui meu, urma să fondeze Sanatoriul model din București ca să-i îngrijească pe holericii din Campania din 1913 în lazaretul de la Dunăre și în timpul războiului din 1916-1918, la Iași pe bolnavii de tifos exantematic. A murit acolo, în brațele reginei Maria, odihnindu-se acum în pămîntul românesc pentru care și-a dat viața. Întîmplarea, totuși, a permis corpului consular să meargă să vadă la fața locului ce rămînea dintr-un sat după trecerea comitagiilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Sofronie, profesor de Drept Internațional este fiul pr. Sofronie din Tg. Lespezi și elevul tatălui meu. A fost prof. la Universitatea din Cluj și apoi la Academia Comercială din București. Tatăl său a murit În primul război mondial de tifos exantematic. Cred că mai are În viață o soră sau două, a căror urmă o puteți lua de la Lespezi. 4. D-na Maria Luiza Ungureanu nu a mai dat nici un semn. Regret! Îi pregătisem câteva lucruri care sigur ar fi interesat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a absolvit la București Facultatea de Litere și Filosofie, după care s-a consacrat, din 1909, gazetăriei. Combatant în primul război mondial (participă și la acțiunea militară din Basarabia, în 1918), a fost rănit și s-a îmbolnăvit de tifos exantematic. Încercările acelor ani vor da substanța volumelor Drumuri de sânge, Moartea albă și Pe urmele bolșevicilor, apărute toate în 1918. Pentru meritele sale pe câmpul de luptă, D. fost decorat. După război, a fost șef al Biroului de Presă de pe lângă
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]
-
bântuiau evreii din lagărul din Edineț, foarte bolnavi, scheletici, mai mult morți decât vii, despre care își amintesc mai mulți supraviețuitori cu care am făcut interviuri, a văzut cum înnebunește un om pe care îl cunoști, farmacistul Garai, păduchi, tifos exantematic, frig, foamete („și iarăși ajung la un capitol foarte obișnuit și foarte des discutat aici: mâncarea”), restricții peste restricții, moartea bunicilor lăsați într-un fel de azil, lipsa WC-urilor (“în starea closetelor se cunoaște gradul de cultură” - dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Aproape o sută de mii. Am hotărât să-i duc la cazarma Marinei, dar acolo n-am ce le da de mâncare și nu încap decât 10.000, iar dacă se duc prin sate, mai contaminează și satele cu tifos exantematic. 10.000 să-i duc la Alexandrovska, iar restul pe malul Bugului sau să-i trecem chiar peste Bug. Dar germanii refuză să-i primească. Mareșal I. Antonescu: Această chestiune se tratează la Berlin. Germanii vor să-i ducă pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lor, au fugit peste Nistru urmând trupele rusești în retragere. Prin punctul Atache Hotin, în ziua de 7 August 1941, au fost aduși 570 evrei și 50 ucrainieni indezirabili. Printre evreii masați între Secureni-Atache-Soroca s'au ivit cazuri de tifos exantematic, sinucideri și nașteri premature. Hrană nu au, unii se plâng că nu au mâncat de 5-6 zile. Rugăm a se interveni locului în drept pentru soluționarea acestei chestiuni. Comandantul Legiunei Jandarmi Hotin Maior (ss.) Tr. Drăgulescu *) Adnotări: "9. AUGUST 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
echipe de deparazitare la: Moghilev-Tulcin Iampol-Cosăuți Rezina-Ribnița, pentru evreii ce au fost expediați din ghetouri. Cei rămași încă în ghetouri, să fie deparazitați pe loc, înainte de a fi expediați pe Bug. Aceasta, pentru a evita pericolul unei contagiuni de tifos exantematic, pe itinerariile de marș ale evreilor și în lagărele lor. Am intervenit la Misiunea Militară Germană a se pune în aplicare prescripțiunile art. 7 din Convențiunea Hauffe447-Tătăranu448 și a da dispozițiuni ca să putem trece peste Bug, evreii adunați din Basarabia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ghetou. Sunt plini de păduchi, neputându-se curăți din cauza lipsei de spațiu în încăperile închisorii; curtea destul de mare nu se poate folosi din cauza vremii rele.. plouă continuu. Apa insuficientă dintr-o singură fântână rudimentară. Nu sunt cazuri suspecte de tifos exantematic, nici febră tifoidă până în prezent; sunt doar trei cazuri de rujeolă care sunt izolați. Sunt circa 20 medici dintre ei pentru îngrijirea bolnavilor și starea sanitară a deținuților, precum și o farmacie înzestrată însă sumar. Orice măsuri de deparazitare sau igienă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a). 34 persoane (19 bărbați, 13 femei și 2 copii) în lagărul Nr. 1, la dispoziția Guvernământului Transnistriei; bărbații sunt folosiți ca meseriași. Acest grup este păzit de ostași din Batal. 8 Jand. Printre acești evrei s'a ivit tifosul exantematic și au fost câteva cazuri mortale, unul dintre sanitarii batalionului, care a lucrat la deparazitarea evreilor, s'a îmbolnăvit și el de tifos exantematic. b). 44 persoane (35 femei și fete între 15-35 ani și 9 copii) în lagărul Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]