411 matches
-
doar 2% din totalitatea potasiului din organism. Cu toate acestea, este extrem de important pentru supraviețuirea organismelor. Potențialul de repaus al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
extrem de important pentru supraviețuirea organismelor. Potențialul de repaus al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
păstrată constantă, deoarece acest ion este implicat într-o multitudine de funcții celulare de importanță vitală și orice variații importante ale concentrației sale plasmatice ar fi cauzatoare de tulburări majore. O scădere importantă a concentrației extracelulare de calciu produce creșterea excitabilității neuromusculare, producând spasme ale musculaturii scheletice. O concentrație crescută a calciului extracelular va duce la scăderea excitabilității neuromusculare, la astenie musculară, aritmii cardiace și alte tulburări, datorate mai ales capacității calciului de a se cupla cu proteinele-canal, alterând fluxurile ionice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
orice variații importante ale concentrației sale plasmatice ar fi cauzatoare de tulburări majore. O scădere importantă a concentrației extracelulare de calciu produce creșterea excitabilității neuromusculare, producând spasme ale musculaturii scheletice. O concentrație crescută a calciului extracelular va duce la scăderea excitabilității neuromusculare, la astenie musculară, aritmii cardiace și alte tulburări, datorate mai ales capacității calciului de a se cupla cu proteinele-canal, alterând fluxurile ionice transmembranare și astfel potențialele celulare. Homeostazia calcică depinde de aportul alimentar și de capacitatea tractului gastro intestinal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Ferrier, neurofiziolog britanic care a întocmit harta regiunilor senzoriale ale cortexului animalelor; * Joseph Rémi Léopold Delboeuf, psiholog care era interest de psihofizica vizuală și fondator al laboratorului de psihologie al universității din Liège; * Eduard Hitzig, psihiatru german care a demonstrat excitabilitata electrică a creierului, în anul 1870; * Jules Liegeois, profesor de drept la universitatea din Nancy; * Wilhelm Preyer, fiziolog german specializat în psihologia copilului; * Charles Richet, viitorul laureat al premiului Nobel pentru fiziologie în 1912, pasionat de probleme psihologice precum telepatia
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
semnalelor premonitoare. Desigur că Stahl are critici, între care mai activi sunt senzualiștii englezi, ca neuropatologul William Cullen, care în vindecare, pune accent pe resursele nervoase, pe stimularea lor. Dar Stahl are și discipoli. John Brown (1735 - 1788) susține că excitabilitatea sistemului nervos răspunde la stimulii exteriori și interni care, în funcție de intensitate, pot produce „boli stenice“ și „astenice“, ținând seamă și de sensibilitatea organismului. Concepția lui Brown a avut ecou în Europa, ca și vitalismul lui Stahl. Ecoul avut la Montpellier
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vitalismul lui Stahl. Ecoul avut la Montpellier desprinde „forța vitală“ de suflet și de legile fizico chimice și o distribuie, în concepția lui Theophile de Bordeau (1722 - 1776) pe toate organele, fiecare cu resursele sale vitale concretizate în sensibilitate, iritabilitate, excitabilitate, contactilitate și extinzându-se la traseele nervoase, ganglionii limfatici, țesutul conjunctiv asigurând echilibrul, sănătatea. Arta afirmă el, vindecă bolile pregătind și excitând crizele. Theophile de Bordeau este colaborator la Enciclopedie și unul dintre cei mai cunoscuți medici ai timpului. O
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
timp efectele activante ale fazei nervoase inițiale (fig. 12). La mecanismul de activare umorală a formației reticulate este implicată și serotonina din trunchiul cerebral, deoarece acumularea sa în timpul tratamentului cu inhibitori ai MAO de tipul LSD și mescalinei produce creșterea excitabilității cortico-subcorticale și halucinații. Pentru un mecanism colinergic pledează, pe de altă parte, atât efectele activante ale acetilcolinei și substanțelor anticolinesterazice, cât și acțiunea blocantă a atropinei. Un rol nu mai puțin important revine verigii neuroendocrine antrenate prin difuzarea excitației de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Na+-K+) membranară, în vederea restabilirii potențialului membranar de repaus. Acumularea sarcinilor pozitive pe fața externă a membranei celulare, dublată de deficitul de sarcini negative interne asigură polaritatea membranară de repaus și existența potențialului electric a membranei, ca principală condiție a excitabilității celulei. Forțele care influențează deplasarea ionilor de Na+ și K+ cu rol de particule încărcate electric, prin membrana celulară sunt reprezentate de: gradientul de concentrație ionică a celulei; gradientul electric realizat de atragerea sarcinilor ionice pozitive extracelulare de către cele negative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
voltaj- sau chemoreceptor dependente nu prezintă reactivitate la blocanții canalelor de Na+, fiind sensibile numai la diverșii blocanți specifici (verapamil, diltiazem, nifedipină, norvasc etc.). Deficitul extracelular de ioni de calciu determină activarea și deschiderea canalelor de sodiu urmate de creșterea excitabilității fibrei nervoase și apariția de descărcări spontane și repetitive de tip tetaniform. Pe de altă parte, canalele de K+ voltaj-dependente sunt influențate, ca și în cazul canalelor de calciu dependente de voltaj, de valoarea potențialului de membrană. Acestea sunt de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atingerii potențialului de vârf (overshoot), canalele de K+ se deschid crescând permeabilitatea la K+ din timpul repolarizării și revenirii la potențialul de repaus. Pe plan funcțional, canalele de K+ contribuie la realizarea și menținerea potențialului membranar de repaus, la scăderea excitabilității celulare prin hiperpolarizarea membranei și la controlul duratei potențialului de acțiune prin rapiditatea realizării fenomenului de repolarizare. I.3.2. PROPAGAREA POTENȚIALULUI DE ACȚIUNE Odată declanșat, potențialul de acțiune afectează o zonă limitată a suprafeței membranare neuronale de la nivelul căreia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de modificarea corespunzătoare a gradientelor electrice și de concentrație membranară. Restabilirea diferențelor de concentrație a ionilor respectivi din timpul potențialului de repaus se realizează cu participarea energiei rezultate din scindarea ATP de către pompa activă reprezentată de ATP-ază (Na+-K+). Modificările excitabilității neuronale din cursul potențialului de acțiune sunt dominate de perioada refractară absolută și relativă (fig. 26). În timp ce perioada refractară absolută are loc în cursul depolarizării membranare, ca urmare a incapacității de răspuns la un nou stimul a canalelor de Na
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
relativă (fig. 26). În timp ce perioada refractară absolută are loc în cursul depolarizării membranare, ca urmare a incapacității de răspuns la un nou stimul a canalelor de Na+ total deschise în timpul depolarizării, perioada refractară relativă are loc în timpul repolarizării și restabilirii excitabilității odată cu ieșirea ionilor de K+. Perioada refractară asigură propagarea unidirecțională a potențialului de acțiune și limitează frecvența acestora. La rândul său, mielinizarea, impermeabilizând discontinuu membrana axonală crește viteza de conducere a potențialului de acțiune și conservă energia necesară procesului de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
următoarele. Potențialul de acțiune declanșat de stimulii supraliminari oferă informații asupra duratei, intensității și amplitudinii stimulării. Spre deosebire de stimularea subliminală care determină răspunsuri locale nepropagate, stimulii supraliminari, depolarizanți, generează trenuri de potențiale electrice invariabile, ce transportă codificat informațiile producătoare de creșterea excitabilității de către excitanții termici, mecanici, chimici, electrici supraliminari de diferite cauze de lungă durată etc. Printre factorii de scădere a excitabilității figurează fenomenul de acomodare, creșterea calciului și scăderea potasiului din mediu, anestezicele locale, analgezicele, neurosedativele etc. Blocarea canalelor ionice de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
determină răspunsuri locale nepropagate, stimulii supraliminari, depolarizanți, generează trenuri de potențiale electrice invariabile, ce transportă codificat informațiile producătoare de creșterea excitabilității de către excitanții termici, mecanici, chimici, electrici supraliminari de diferite cauze de lungă durată etc. Printre factorii de scădere a excitabilității figurează fenomenul de acomodare, creșterea calciului și scăderea potasiului din mediu, anestezicele locale, analgezicele, neurosedativele etc. Blocarea canalelor ionice de sodiu cu tetrodotoxină sau de potasiu cu tetraetilamoniu, de asemenea, reduce excitabilitatea neuronală ca urmare a alterării potențialului membranar. Pentru ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lungă durată etc. Printre factorii de scădere a excitabilității figurează fenomenul de acomodare, creșterea calciului și scăderea potasiului din mediu, anestezicele locale, analgezicele, neurosedativele etc. Blocarea canalelor ionice de sodiu cu tetrodotoxină sau de potasiu cu tetraetilamoniu, de asemenea, reduce excitabilitatea neuronală ca urmare a alterării potențialului membranar. Pentru ca propagarea potențialului de acțiune să continue indiferent de lungimea nervului este necesar ca raportul între voltajul potențialului și pragul de excitare să fie mai mare de 1, iar propagarea procesului de depolarizare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
peste 50% la intrarea fibrei în stare de excitație. Consumul energetic este de 3 ori mai mare în nervii amielinici. La nivel cerebral, consumul de oxigen este de 5-10 ori mai mare decât al nervilor periferici. În hipoxia prelungită atât excitabilitatea cât și conducerea nervoasă diminuă progresiv datorită acumulării de acid lactic și reducerii capacității de resinteză a ATP și creatinfosfat prin glicoliză. Ajunsă la nivelul terminațiilor axonale sau dendritice, excitația se propagă la neuronii sau organele efectoare cu care acestea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
schimbări prelungite în eficacitatea legăturilor sinaptice interneuronale, ipoteză care a fost confirmată prin studii experimentale în 1948 de către Jerzi Konorski. După Konorski (1975) stimulii senzoriali pot determina două tipuri de schimbări în celulele nervoase și în prelungirile lor: modificări de excitabilitate, constante, dar tranzitorii și modificări plastice, facultative, dar durabile, care ar fi urmate de transformări funcționale permanente într-un sistem de neuroni. S-au descris patru tipuri de modulații sinaptice: două modificări plastice homosinaptice (ce interesează activitatea neuronilor presinaptici) și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
limfocitele circulante de a influența reactivitatea receptorilor implicați în comunicarea neuroimună. Tubul digestiv fiind un important sediu al interacțiilor neuroimune, înregistrările cu microelectrozi ale manifestărilor electrice de la nivelul plexului submucos al colonului de cobai sensibilizat la beta-lactoglobină au evidențiat creșterea excitabilității terminațiilor presinaptice de către histamina eliberată de mastocitele mucoasei respective. Blocarea receptorilor H2 ai histaminei cu cimetidină a inversat atât excitabilitatea preparatului, cât și reacția antigenă (Frieling și colab., 1994). Recent, un grup de cercetători japonezi (Nakanishi și colab., 2008) studiind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
înregistrările cu microelectrozi ale manifestărilor electrice de la nivelul plexului submucos al colonului de cobai sensibilizat la beta-lactoglobină au evidențiat creșterea excitabilității terminațiilor presinaptice de către histamina eliberată de mastocitele mucoasei respective. Blocarea receptorilor H2 ai histaminei cu cimetidină a inversat atât excitabilitatea preparatului, cât și reacția antigenă (Frieling și colab., 1994). Recent, un grup de cercetători japonezi (Nakanishi și colab., 2008) studiind mecanismul molecular al interacțiunii nerv-celulă mastocitară, au evidențiat participarea eliberării ATP de către mastocitele activate de terminațiile nervoase, ca substrat energetic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
motorie la rac (Furshpan și Porter, 1959) și în fibrele gigante ale motoneuronilor pectorali la pești. Din punct de vedere funcțional au fost descrise sinapse electrice excitatorii, care transmit informația cu viteză mare fără întârziere și sinapse inhibitorii, la care excitabilitatea postsinaptică este diminuată ca urmare a cuplajului anodic. În ambele cazuri, transmiterea impulsului nervos se realizează prin mișcarea ionică de la un neuron la altul. Sinapsele mixte În numeroase sinapse electrice au fost identificate vezicule clare sau cu centrul dens, unele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prezența veziculelor și a densităților citoplasmatice asociate membranei în vecinătatea fantei sinaptice de 200 Å. Activarea presinaptică sincronă atât a componentei electrice rapide, cât și a celei chimice cu latență și acțiune variabile în funcție de natura neurotransmițătorului, realizează modificări reciproce ale excitabilității teritoriului postsinaptic, însoțite de facilitarea sau inhibarea transmiterii. Răspunsul postsinaptic de un tip sau altul depinde de efectul depolarizant sau hiperpolarizant al componentei electrice și de predominanța uneia din cele două componente ale transmiterii electrochimice mixte. În general, sinapsele mixte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lent (în secunde sau minute) permeabilitatea ionică prin intermediul unuia din mesagerii secunzi, ca urmare a activării unui sistem enzimatic. Primii asigură răspunsurile prompte și de scurtă durată, cum sunt cele reflexe sau comportamentale, iar cei din urmă servesc la modularea excitabilității sinaptice interneuronale, indispensabilă comportamentului adecvat, memorizării, învățării etc. În general, receptorul și nu neurotransmițătorul este cel care determină răspunsul sinaptic de tip excitator sau inhibitor. Deși răspunsurile sinaptice chimice sunt mai lente decât cele ale sinapselor electrice, ele prezintă avantajul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de acțiune postsinaptice de tip depolarizant (excitator) sau hiperpolarizant (inhibitor). La baza lor stau schimburi ionice determinate de activarea sau inhibarea receptorilor membranari postsinaptici. Modificările de permeabilitate ionică produse de substanța neurotransmițătoare în teritoriul postsinaptic se însoțesc de schimbări ale excitabilității și polarizării membranare, care vor determina apariția potențialului de acțiune în momentul atingerii pragului de excitație a membranei postsinaptice. Membranele neuronale fiind excitabile, posedă capacitatea de a se depolariza și repolariza pe seama modificărilor de conductanță (permeabilitate) membranară. În condițiile polarizării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
supraliminară a somei neuronale. Datorită distanței mari la care se află, sinapsele axo-dendritice nu sunt capabile să inducă izolat PA (să pună în activitate întregul neuron). Ele pot modifica, prin propagare electrotonică, potențialul de membrană din zonele alăturate, mărind astfel excitabilitatea la nivelul altor sinapse mai mult sau mai puțin apropiate. Excepție fac sinapsele de pe porțiunea inițială a dendritei. Sinapsele axo-somatice, ca și cele axo-axonice, sunt capabile să genereze potențiale de acțiune propagate (denumite și spike-uri somato-dendritice). Cel mai bine plasate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]