6,028 matches
-
aici și ți-a lăsat sacoșica asta la mine, pentru că tu erai în magazin.” Copila, a întors ochiii ei mari și albaștri către mamă-sa, întrebatori. Iar femeia a dat din cap aprobator. „- Vezi, mama, că exista Moș Crăciun!” a exclamat. Priveam mută de emoție, mă durea și mă bucuram în același timp. Domnilor guvernanți, v-ați mărit pensiile, dar pentru copilașii ăstia ce-ați mărit? Foamea? Frigul? Nimicul? Mihai ANTHONY, journalist, Austria/ UZPR
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lacrimi-pentru-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93942_a_95234]
-
atunci când vii la mine înfierbântat. Și...Când ai început.. Dar, în vis, Gigi, nu te repezeai cum faci tu de obicei. Aveai mișcări lente, dar ferme, mă! Puternice!..Ai înțeles, mă, ai înțeles? Gigi, care ascultase cu gura căscată, a exclamat: -Cu visul ăsta al tău mi-ai făcut o poftă...Și întinse mâinile, dar Silvia l-a refuzat: -Lasă-mă în pace! Nu mă atinge! Eu am terminat în vis. Nu mai am nevoie! Gigi îi puse mâna pe sâni. Silvia
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413083252.html [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
coroana de spini. Un fulger brăzdă cerul iar Gaius privi fața celui răstignit și în clipa în care se auzi tunetul i se păru că aude un glas, foarte îndepărtat, de dincolo de nori. - Cu adevărat acesta este fiul lui Dumnezeu! exclamă Gaius cu voce tare arătând spre Iisus. Ceilalți legionari care priveau și ei nedumeriți când spre cerul care se întuneca repede, când spre crăpătura care se desfășurase pe solul pietros, remarcară în cele din urmă privirea lui Gaius. - Ei! Gaius
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
Intrarea bărbatului amplifică lumina din ochii femeii ușor întinerite de când acesta revenise acasă. Și sobrietatea lui se vedea estompată. Mai degrabă, o stânjeneală naivă se degaja din atitudinea-i față de toți cunoscuții revăzuți, dar mai puternic față de Nicole. -Am venit, exclamă zâmbind. Astăzi i-am adus soției mele flori. Acum, când stam cu ele în fața ușii, nu-mi dădeam seama de ce le-am luat: s-a purtat ea bine sau m-am purtat eu rău?! Și eliberă un râs care-o
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471764630.html [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
același timp, omul fiind înfațișat ca o creatură plină de demnitate, dar și ca o ființă a cărei existență este limitată. Primul aspect este evidențiat în psalmul 8, 5-8, unde psalmistul, impresionat fiind de poziția înaltă hărazită omului de către Dumnezeu exclamă: "Ce este omul că îți amintești de el și fiul omului că îl cercetezi pe el? L-ai micșorat cu puțin decât pe îngeri, cu mărire și cu cinste l-ai încununat pe el. L-ai pus pe dânsul peste
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Ce-a zis doctorița ? - Doctorița, zice că nu e nimic grav, copilul n-are nimic la glandă. Vestea asta m-a bucurat mai mult ca orice pe lumea asta. Corina, cu mânuțele ei firave m-a cuprins de după gât, bucuroasă, exclamând fericită: - Tăticule, n-am nimic! Am scăpat! Așa-i? - Da, n-ai nimic, puiul meu! Ce mare e Domnul! (în conformitate cu întâmplări autentice) (sfârșit) Referință Bibliografică: Liniștea de Cernobâl (2) - ultima parte / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1182
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1395903693.html [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
Ce-ți spune? -,,Doiˮ spune că probabil mai are foarte puțin și se va arma! Cunosc sunetele specifice! -Iat-o pe frumoasa noastră Beel Zebul, spuse Silan zâmbind satisfăcut. ,, Doiˮ a ajuns-o din urmă și o lovește chiar acum. -Măiculiță! exclamă Lup privind uluit. S-a pulverizat la cincisprezece kilometri de noi la o altitudine de o mie. Trecură alte câteva minute timp în care cei doi urmăreau cum contramăsurile explodau din ce în ce mai aproape de Cocor. Dintr-o dată Cocor unu își schimbă brusc
FORTĂREAȚA VI- DANSUL COCORULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_condur_1494251671.html [Corola-blog/BlogPost/352713_a_354042]
-
un cot, din bivuacul său. -Păi era îmbrăcat ca un păstor, căci avea un rând de straie albe de lână lungi până în pământ și avea și o cârjă în mână, atât de mare, răspunse copilul arătând cu mîna înălțimea. -Hei! exclamă un bărbat care ieșise dintr-un cort și se ridicase în picioare. Povestește de la început ce ai văzut, Iona! -Am fost la oi să văd ce se întâmplă pentru că behăiau într-una iar tatăl meu m-a trimis să văd
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
analizând în minte ceea ce auziseră de la copilul lui Șaraf și de la cel care vorbise ultimul. Tăcură o vreme privindu-se încă unii pe alții. -Copile tu chiar spui adevărul? întrebă cineva dintre ei. -Vă jur, vă jur că spun adevărul, exclamă Iona cu teamă fiindcă știa că de multe ori adulții aplicau unele corecții ca să afle adevărul. -Copilul nu minte! spuse tatăl acestuia, Șaraf. Știe ce-l așteaptă dacă face asta. -Iată că plânge, spuse altcineva. -Doar dacă nu și-o
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
telefonului de serviciu l-a amuțit într-o fracțiune de secundă. A ridicat mâna de pe clanță și a rămas într-o așteptare plină de speranță. „Poate că mi s-a părut... O, nu!, Nu la ora asta, te rog!” a exclamat el înciudat când a realizat că telefonul sună insistent la intervale egale. A aruncat mapa pe un scaun și a ridicat receptorul. - Da, vă salut... eu sunt.... Cum? La ce oră? .... Bine, domnilor, dar nu puteți să-i aduceți acum
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_1_.html [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
mai aștepta vreun răspuns la bătaia înceată în ușă. - Nu s-a putut, domnule jude, știți prea bine câte dosare am de finalizat după ședința de ieri... - Ei, vreo sută doar... Floare la ureche pentru experiența și valoarea dumitale! a exclamat el laudativ și cât se poate de mieros, evitându-i privirea. - Da, sigur că da, floare la ureche, de parcă nu ați ști câte trebuie de făcut la fiecare în parte... Dar dumneavoastră de ce nu ați plecat? Nu ați terminat de
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_1_.html [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
cumpere ceva de mâncare. Știu cam ce-ți place... Mulțumesc, Alina! Sper să scăpăm repede de ei. E vorba de un grup de patru sau șase. Niște hoți amărâți, se pare. - Dar n-am zis că rămân, domnule jude! a exclamat Alina cu nemulțumire-n voce. Sigur, tot în boul care trage dați cu biciul, nu realizați că sunt epuizată... - Gata, fata tatii, gata cu lamentările. Trebuie s-o rezolvăm, ce naiba să facem dacă tot suntem aici? Te anunț eu când
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_1_.html [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
comică a magistratului. - Domnule jude, eu am terminat cu dosarul... Cu permisiunea dumneavoastră, i-l înmânez de îndată, a intervenit fata în timp ce se ridica de pe scaun abținându-se cu greu să nu râdă. - Da? Foarte bine, foarte bine! a mai exclamat magistratul ieșind vijelios din încăpere. Procurorul Zapciu s-a retras cu iuțeală pentru a-i face loc să treacă, descoperindu-l în acea clipă pe avocatul adăpostit înapoia sa. Exagerat de umil în atitudine, acesta s-a înclinat adânc pentru
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_1_.html [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
anumite animale al căror sistem de percepție trimite la creier informații olfactive în baza cărora se formează o imagine vizuală asemănătoare celei obținute de noi toți din lumini și umbre procesate mental. Îți dai seama, să vezi mirosul unei păsări, exclamă el cu ochii pierduți undeva dincolo de dealurile ca niște cocoașe de animale preistorice care se întindeau până la Mediterana. - Ieri am mers cu Sharon în Akko Atika. Străduțe înguste, pestrițe, invadate de un mozaic de oameni. Într-o sută de metri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-vezi-mirosul-unei-pasari/ [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
Ion privi lung la el. Înțelese că nu se descurcă și-l dirijă ca de fiecare dată. Îl învăță cum să caute numerele de telefon în caietul de pe măsuță, cum să țină receptorul...să apese tastele... la fiecare explicație, Paliul exclama: „Ia te uită, ce jmecherie!” Apoi: Păi tăticu jicea șă nu m-ating de telefon că ne ușucă. Da...văj că nu ușucă. Bă, ne usucă, dacă nu-l folosești cum trebuie! Cum trebuie? Moș Ion renunță la explicații. Erau
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
ce-i aia dragoste între oameni curați! Că te știi pe tine, care ai vrut să mă pângărești și te-am refuzat, blestematule, crezi că toți oamenii sunt ca tine, nenorocitule! Sufletul lui moș Ion, care plutea pe lângă cotigă, a exclamat fără a fi auzit de cineva: Doamne, tu Radă, m-ai iubit toată viața și eu nici măcar n-am bănuit!.. Te rog să mă ierți! Referință Bibliografică: Scuzați, că mor! / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
traseul cunoscut, prin casă, sprijinindu-se de pereți și ghidandu-se după obiecte. Este fascinat de luminițele emise de diverse jucării: le percepe. Dorința lui cea mai mare: să meargă la grădiniță! Când aude copii sau adulți vorbind la televizor, exclama rugător: -Mami, să vină copiii la mine! Mami, să vină nenea/tânți la mine! De ce nu vin? A memorat perfect toate reclamele TV! Le reproduce imediat ce aude primul sunet! Știe deja câteva poezii și le perorează înainte să-l rogi
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
a mă purifica în dulcea lui lumină aurie. Cel mai tare m-am avântat când iubirea mi-a atins aripile inimii, transformându-le în aripi magice, asemănătoare celor ale îngerilor. Era zborul meu spre Albastrul Infinit! Clipe de dumnezeire când exclamam: Doamne, încerc să te ating, dar mâna mea nu poate cuprinde Infinitul! Acum, zborul este spre mine însămi, spre Sinea mea superioară! „Doar un luptător poate rezista pe drumul cunoașterii, căci arta lui constaă în a găsi un echilibru între
ZBORUL SPRE SINE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Zborul_spre_sine_floarea_carbune_1361014853.html [Corola-blog/BlogPost/351907_a_353236]
-
și voi asculta vântul să pătrund în tainele Dinastiei Basarabe. - Bine, dragul meu. Ai rămas romantic, precum te-am cunoscut. - Fată, tu mă sperii, nu te recunosc, zău așa! Ce naiba scrie aici de te-ai albit în halul ăsta? a exclamat Gabi, vădit îngrijorată. - Citește, te rog! Spune-mi ce crezi. - Un rahat! Asta cred de moment, a izbucnit ea după ce a citit în fugă de două ori... Ce mare mirare te cuprinde că te invită la onomastica cuiva? - Bine, bine
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_13_.html [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
căci mă respect și chiar îl vreau de partener permanent. Așadar, mă-nfig în linia întâi a celor lipsiți de curaj și dau să trec pragul intrării. -Domnu’! Alo Domnu’! mă respectă cineva. Acum ați venit! Păstrați ordinea! -Chiar așa! exclamă o voce feminină tremurândă. Au dispărut toate regulile de comportare civilizată?! N-o mai aud. Glasul îi este acoperit de alte și alte replici... Mă-nfierbânt. Uit de orice cutumă. Sunt tatăl zmeilor. Mă zbârlesc. Fac un pas uriaș, trec
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1463896520.html [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
desenat corpul omenesc într-o prezentare perfectă, indicând cu abilitate de medic locul unde acuza durerea. Aflând că este inginer și, pe bună dreptate, uimit de acuratețea cu care românul îi redase din punct de vedere anatomic locul afecțiunii, medicul exclamă impresionat: Ăsta nu-i inginer, Mike, ăsta e doctor! - și i-a prescris apoi un tratament. “Dă-i apartamentul trei luni pe gratis!” Deținător al unui spital, al mai multor clinici și apartamente, a 30 de acri de pământ pe
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dilema_un_roman_pisalog_sau_un_inginer_norocos_.html [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
de buturugă și țuică de prună!- adăugă John. Ady, pune tu niște țuică la fiert ca să încălzim... spiritele! - Iar eu v-am făcut rost de palincă și de afinată! - rosti nea Binder cu accentual său de sas. - Asta da, surpriză! - exclamă Marius. Mai avem slană, pulpă de porc, cârnați oltenești, cartofi de prăjit, ulei, zahăr, ceva murături și ce-am mai găsit pe la casele noastre. - De-ale gurii am și eu destule! Am făcut aprovizionarea de curând. - surâse cabanierul - Nea Binder
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1457083943.html [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
română, căci tare ar vrea să rămână aici, unde toată lumea îl cunoaște, de la portar la rector - ceea ce era adevărat. Numai că Domnul Marincaș nu a intrat în licență din cauza unor restanțe de la franceză. A deschis ușa catedrei noastre și a exclamat: - Cinste profesorilor de la română! Toți sunteți niște Domni!!! Toți m-ați trecut!!! Proastele alea de la franceză... I-am făcut semn cu mâna să plece, în râsetele tuturor colegilor... Din păcate, următoarea întâlnire a fost cu fratele său geamăn. A venit
DOMNUL MARINCAŞ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Domnul_marincas_mirela_borchin_1383027834.html [Corola-blog/BlogPost/342027_a_343356]
-
le permise evadarea, nu! Se poziționă restrictiv dinaintea ușilor deschise la mijloc, scoase din centură pistolul din dotare și simulă că trage. Le mai făcu o concesie repetând cu disperare întrebarea răcnită anterior. -Chiar nu-ți râzi de mine, soro?! exclamă străfulgerată de uimire Jana. -Deloc! Deloc! -Și cine fusese făptașul? întrebă ascultătoarea. -Strănutase o bătrânică! Era așezată pe scaunul din dreapta ușii din mijlocul autobuzului, imposibil să-și ascundă imaginea în spatele peretelui transparent separator. -Ei taci?! Aaa! Ce descr... nu mai
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1486896983.html [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
tot spuneam eu spre convingere, însă niciodată nu l-am văzut pe maestru Ion Irimescu ! Din inima Sucevei, unde ne întâlnisem întâmplător, am ajuns cu mașina noastră în mai puțin de 30 de minute. -Aici este Muzeul Ion Irimescu, am exclamat eu, cu o mare uimire ! -Tot aici locuiește și dânsul, răspunde domnul profesor Ion Grigore . Este sub grija unor oameni deosebiți. Sunt profesori și muzeografi aici la muzeu. Blocată de cele auzite, am intrat în curte, apoi ne-am îndreptat
O ZI DE NEUITAT ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_zi_de_neuitat_.html [Corola-blog/BlogPost/355516_a_356845]