612 matches
-
Etienne, Filozofia în evul mediu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 720. După cum ne-a obisnuit până în prezent, Etienne Gilson tratează și în această lucrare de referință, subiecte ce țin nu doar de planul filozofic medieval, ci reușește să-și centreze excursurile sub incidența factorului religios. Ceea ce dă o notă aparte lucrării. Astfel că, în volumul de față, el abordează subiecte ca: Părinții greci și filozofia, Părinții latini și filozofia, Filozofia în secolele X - XIV, Filozofiile orientale și nu în ultimul rând
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
memorialiștilor botoșăneni și a amintirilor lor despre Nicolae Iorga. De ce? Fiindcă Savantul și Titanul s-a născut la Botoșani, la data de 5 / 17 iunie anul 1871, cât și asupra atitudinii sale față de trecutul Imperiului Otoman. Voi completa, de asemenea, excursul meu cu unele „vorbe de duh” sau „expresii de duh” rostite de / despre Nicolae Iorga. De exemplu, formator de tinere caractere, familist convins fiind, Nicolae Iorga a formulat următorul crez moral - civic: „Când știi că numele-ți va trece la
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
lucru. Nae Ionescu este un gânditor împletit cu gazetar, care știe că ceea ce spune trebuie înțeles de toată lumea, și ca adesea o construcție complicată a rostirii scrise, poate fi doar un paravan colorat, ce ascunde o eroare. Prea puțin din excursul gândirii sale apare în ziar sau în revistă, doar un rezumat fugar și concluziile. La prima citire și chiar la următoarele s-ar putea să fii dezamagit. Ulterior, obișnuindu-te și începând să înțelegi, s-ar putea să nu mai
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
să mănânce (unii din acestia sunt mentionați si in Guiness Book!). Iar credinciosul când se roagă, spune din toată inima sa: ,, Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întărește” (Filipeni 4.13). Și dacă vom încerca să închidem cercul excursului nostru, putem să ne referim și la avertizarea următoare: ,,Poporul Meu va pieri pentru că nu mai cunoaște pe Domnul. Și fiindcă tu ai uitat Legea Domnului, și Eu voi uita pe fiii tăi!”. (Osea 4.6). Referință Bibliografică: Câteva cuvinte
CÂTEVA CUVINTE DESPRE POST de ION UNTARU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345492_a_346821]
-
că „ființa este ființa devenirii și de aceea este dincolo de devenire (...) Ea este ea însăși la nesfârșit și se epuizează în a fi asta”, tocmai ceea ce Eugen Dorcescu relevă excelent și original în poezie. Selecția de poezii și eseul hermeneutic (excurs abil în denotarea și decodarea existenței reflectate în cod și conotativ), realizate de Mirela-Ioana Borchin în acest volum, nu știu dacă sunt un unicat la noi, dar sigur fac o raritate demnă de luat în seamă, inclusiv de Institutul Cultural
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > JETON KELMENDI - UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINȚII DE DANIEL MARIAN Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului La marginea tăioasă dintre neliniște și împăcare, se petrec contrariile și tocmai de aceea merită lupta pentru
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]
-
evoce într-un fel fericit „Doamna slovă și domnul gând”, într-o poezie pe a cărei frumusețe am îndrăzneala de a vă îndemna să o descoperiți și să o apreciați singuri... Referință Bibliografică: Jeton Kelmendi - Un demers necesar într-un excurs deloc întâmplător prin grădinile minții de Daniel Marian / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]
-
savant. Nu credeam că tortura, cu nelimitatul ei ambitus, se poate oferi, ca subiect, pentru speculații atît de docte. Lucrul se întîmplă ca atare în Limbajele durerii, două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de acțiuni coincizînd cu INTRIGA (principală), dar subordonată lor. ¶Souvage 1965. Vezi și INTRIGĂ DUBLĂ. intruziune auctorială [author's intrusion]. 1. O intervenție a NARATORULUI sub forma unui comentariu al situațiilor și evenimentelor prezentate, al prezentării sau contextului lor; un excurs sub formă de comentariu venind dinspre narator (Blin): "Nu știu, observînd în treacăt, dacă aceasta nu este celula al cărei interior se poate încă întrezări printr-o mică deschizătură pătrată în latura dinspre est, cam la înălțimea unui om, pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile și evenimentele prezentate, relatarea lor și contextul; un narator care se bazează pe excursuri destinate comentariului sau pe intruziuni și e caracterizat de acestea (Eugénie Grandet, Tom Jones). ¶Blin 1954; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și INTRUZIUNE AUCTORIALĂ, COMENTARIU, NARATOR EXPUS. narator necreditabil [unrealiable narrator]. Un NARATOR ale cărui norme și comportament nu sînt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pasiunea inginerului Z.E., a arătat maestrul Ludovic L. și a citat despre colecțiile descrise din antichitate (de Seneca), din evul mediu (de Sfântul Augustin) și din lumea modernă (prin uluitoarele anticipații ale lui Borak cel Bătrân). A făcut acest excurs pentru a demonstra cum, din cele mai vechi timpuri, oamenii au strâns anumite obiecte, anumite pasiuni, anumite preocupări, canalizându-și interesul pentru ele și devenind dependenți de ele. Iar modul în care Z.E. și-a organizat pasiunea nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
și anume „a treia cale”. Cele 18 studii strânse aici acoperă un deceniu din viața autorului (1985-1997): la un capăt, Sunetul Utopiei (1985) - eseu de erudiție ironic-subversivă, „mic exercițiu alexandrin” în linia stabilită de Luca Pițu. La celălalt capăt, ineditul excurs despre Adrian Marino și comparatismul utopic sau notele despre gândirea lui Mihai Șora. Texte precum cele despre François Furet, Pierre Manent, Françoise Thom, Michel Foucault, Ioan Petru Culianu, despre menirea Bisericii și ambiguitățile antroposofiei, despre „europenismul culturalist antimodern” și capcanele
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
aventurier», călător, funcționar disciplinat), abia în secolul al XX-lea autorul Peregrinului transilvan este valorizat ca scriitor, prin contribuția editorială și critică a lui N. Iorga și a lui Șerban Cioculescu. Autoarea reia toate datele cazului și, după un succint excurs biografic, procedează la o analiză sistematică a elocventului memorial al Drăgușanului, având în vedere tehnica narativă, structura compozițională, semnificația „voiajului”, așa cum se desprinde din Peregrin, pusă în comparație cu semnificația voiajului la predecesorii și contemporanii lui (Alecsandri, Bolintineanu, Filimon, mai vechiul Dinicu
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
Aproape nimic rigid și trudnic în discursul viu, cu suavități curate și descărcări fulminante, al lui A.I. În tipare care îi îngrădesc, dar nu-i reprimă imaginația, el toarnă o materie abundentă, pulsatilă, trasă apoi prin țevăria fină a unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
dar și tinicheaua de vanitos. Într-un spirit ceva mai pedestru, ei deslușesc În dandy produsul tipic al unei societăți În care clasele se reașază precum plăcile tectonice. De cele mai multe ori descins din burghezie, cum s-a văzut deja În excursul nostru istoric, el Încearcă să Își găsească o nișă aristocratică. Fapt Îngăduit de „slăbirea” frontierelor sociale datorită democratizării. Voința de ascensiune, uneori de un egoism orb, Își dă acum adevărata măsură. Lucru, În fond, câtuși de puțin nou sub soare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
se complică (de pildă, afirmația că „Arta este simultan suprafață și simbol”), Wilde Încearcă să explice primejdiile la care se supune artistul prin lipsa de folos imediat a creației artistice: „Arta e cu totul nefolositoare”, susține ultima propoziție a acestui excurs Înspre limitele și dincolo de limitele stabilite de către Wilde propriului demers. În aparență minimalist, demersul se relevă a fi maximalist... În exces: o Încercare de a dobândi totul, totalitatea, invocând strategic piedicile puse În cale de practica excesivă a umilinței față de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și un tremolo de natură metodologică. Autorul merită un titlu de glorie pentru a fi scris un capitol despre bani în socialism. Aici, într-adevăr, golul era mare, după 1989, scriindu-se foarte puțin pe acest subiect. Problema e că excursul monetar al domniei sale se oprește, cam brusc, aici. Or, e greu să-ți imaginezi o istorie a banilor, din antichitatea cea mai îndepărtată, fără să vii cu ea la zi. Mai ales că, în ultimul pătrar de veac, moneda parcă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
țării era tot mai marginalizat și ocultat, regimul comunist contrapunându-i Academia de Științe Sociale și Politice. Lucrarea lui D. este, în prima ei parte, o istorie a spiritului de asociere în societatea română modernă, a rădăcinilor istorice ale Academiei Române, un excurs asupra societăților și asociațiilor cultural-științifice și literare care au premers-o. Autorul demonstrează că discuțiile purtate în aceste societăți și asociații, precum și în principalele publicații din epocă, pe marginea unor deziderate majore - elaborarea unui sistem ortografic unitar, întocmirea unei gramatici
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
gen literar, transformare narativă și inversiune simbolică, într-o tehnică de cercetare amintind îndeosebi de antropologia cognitivă. Aceeași metodă este pusă în aplicare în Mitologie populară românească (I-II, 1986-1988), consacrată bestiarului zoomorf folcloric. Interesul lucrării rezidă nu atât în excursurile comparatiste sau istorice, cât în prezentarea conexiunilor dintre diferitele unități constitutive în cadrul limbajului culturii populare. Volumul al doilea propune în final clasificarea tuturor acestor reprezentări atât pe criteriul conexiunilor sintagmatice (figuri care se opun, figuri care se asociază), cât și
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
în momentul lecturii în sufletul oricărui cititor, trebuie depășită și transformată în emoție estetică, semn indubitabil al adevăratei vocații critice. Punerea în relație a criticii cu creația propriu-zisă, problemă dezbătută în mod constant încă de la începuturile modernității, îi prilejuiește un excurs în istoria criticii literare, care îl conduce la afirmația că realizările spiritului critic sunt „însumabile”, acestea pierzându-și actualitatea, paradoxal, prin aceea că devin „bunuri comune”; ceea ce se socotește îndeobște ca fiind „creație” într-o operă de critică literară sunt
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
sine. În spinoasa „chestiune a Dunării”, competența lui, așa cum reiese și din lucrările publicate, e aceea a unui specialist, stăpân pe argumentul istoric, politic, economic. Cartea Dunărei (1933) este o monografie documentată, sacrificând pe alocuri unui murmur de lirism sobrietatea excursului. Valorile morale și cele poetice sunt, aici, iradieri ale temei navale. Opiniile literare ale lui B. sunt în genere cuminți, de bun-simț, cu o tendință, totuși, de retardare. O serie de evocări apar ca „sclipiri răzlețe” din vremuri care smulg
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
proza scrisă de B., alcătuită din numeroase romane de observație socială, polițiste și pentru tineret, apărute la intervale scurte, precum și din câteva volume de povestiri și biografii romanțate, acoperă în principiu realități și probleme poloneze de după al doilea război mondial; excursurile în trecutul istoric și cultural sunt rare, de câteva ori inspirația vizând istoria românilor, în Șlubne kobierce [Covoare de nuntă] (1974) și Michal Waleczny [Mihai Viteazul] (1975), de exemplu. Merite excepționale și-a câștigat B. în cunoașterea literaturii române în
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
s-a mai exersat și în alte genuri. Astfel Noblesse de robe este un îndreptar de modă căruia autoarea îi dă o ingenioasă turnură literară. De asemenea, nu lipsite de interes sunt acele Pages de Bukovine et de Transylvanie (1930), excursuri eseistice în istoria și arta românească, sau Feuilles de calendrier (1939), care înmănunchează un ciclu de articole și reportaje scânteietoare de vervă. B. reprezintă, alături de Elena Văcărescu și Anna de Noailles, o ipostază strălucită a afirmării spiritului românesc peste hotare
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
Kassel, 1982; Mihail M. Robea, Basme populare românești, București, 1986; Pamfil Bilțiu, Făt-Frumos cel înțelept. O sută de basme, povești, legende, snoave și povestiri din județul Maramureș, Baia Mare, 1994; Viorica Nișcov, A fost de unde n-a fost. Basmul popular românesc. Excurs critic și texte comentate, București, 1996; B. P. Hasdeu, Omul cu flori. Basme și legende populare românești, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 1997. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 544-555; B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, III, București, 1893, coloanele
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
comentat, motivul se structurează după aceleași linii de forță. În timp ce lucrează la ridicarea unei construcții „speciale” (mănăstire, corabie „năzdrăvană”), eroul demiurg se rănește (la mână sau picior) ca urmare a comiterii unei (unor) greșeli rituale de construcție (82). În urma acestui excurs comparativ, motivul epic „rănirea lui Noe”, din legenda românească a potopului, capătă semnificații mito-simbolice inedite care, chiar dacă nu sunt explicite în textul propriu-zis, sunt totuși confirmate de acesta : Noe se rănește la mână înainte de a fi îndeplinit canoanele rituale (alegerea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]