610 matches
-
Metafora teoretică centrală a scrierii o constituie mitul lui Narcis, regăsibil, în maniere diferite, în cele două tipuri de discurs. Respingând de la bun început echivalarea comodă a mimezei cu noțiuni ca „imitatio”, „copiere”, „reproducere”, „zugrăvire” etc. și recurgând la un excurs în filosofia europeană (Hobbes, Pascal, Spinoza, Leibniz, Kant, Fichte, Hegel, Nietzsche, Husserl, Heidegger), M. propune o înțelegere lărgită a noțiunii de mimesis ca „scenariu cataptropic complex”, în subteranele căruia există camuflată, uneori în manieră inconștientă, „suispecularitatea”, adică autoreflectarea, detectabilă fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
ele. PARTEA A II-A DESPRE NEAMUL NOSTRU 1. PE CĂI RĂTĂCITE a. Imagini deformate Înainte de a ne ocupa concret de modul cum a apărut și evoluat identitatea noastră, suntem nevoiți să facem o scurtă introducere, și pe alocuri un excurs, pentru a combate anumite concepții mutilate asupra subiectului. Sursa acestei viziuni deficitare este omiterea, cu sau fără știință, a faptului că identitatea unui popor ar trebui să se fundamenteze pe originea lui, urmând firul care duce la ghemul realităților genetice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
faptul că miza acestui subcapitol este aceea de a clarifica statutul speciilor inteligibile, si anume rolul pe care îl joacă în procesul cunoașterii, în cele ce urmeaza mă voi ocupa de această problemă, însă nu înainte de a face un scurt excurs printre interpretările contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii, care mă va ajuta să circumscriu disputa actuala și să mă poziționez în acest labirint interpretativ. 6. Topografia interpretărilor contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii Un cititor sârguincios al acestui volum ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
răspunsurile ofe rite întrebarii-cadru a acestui demers, cu scopul de a sintetiză esență argumentelor de tip sistematic pe care le aduc în favoarea unei interpretări hibride a teoriei tomiste a cunoașterii. În cel de-al doilea subcapitol voi face un scurt excurs istoric al perspectivei lui Toma din Aquino asupra nivelului intelectiv, mai precis asupra conceptului, ghidat de întrebările cum și de ce și-a schimbat teoria despre con cept de-a lungul timpului și cum afectează această schimbare interpretarea hibrida pe care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
criticul fiind coordonatorul volumelor XI-XIV. SCRIERI: Panait Istrati, București, 1964; Mișcarea prozei, București, 1967; 5 prozatori iluștri, 5 procese literare, București, 1971; Panaït Istrati. Un chevalier errant moderne (Dossier de la vie et de l’oeuvre), București, 1973; Mitul „faurului aburit”. Excurs în atelierul de creație al prozatorilor români moderni, București, 1974; Incidențe critice, București, 1975; Panait Istrati. Dosar al vieții și al operei, București, 1976; J.-J. Rousseau și L. N. Tolstoi. În căutarea vârstei de aur (în colaborare cu Galina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
unei sentințe. Această poezie, o miniatură compactă și autosuficientă, și-a câștigat un statut emblematic și a devenit un monument mult superior altor versuri de acelasi poet sau de alti creatori ermetici.371 Ea conține răspunsul autorului la un îndelungat excurs interogativ și pare să dovedească nu numai faptul că el meditase îndelung asupra condiției umane, ci și ca acceptase adevărurile dureroase privind singurătatea și efemeritatea oricărei ființe, teoretizate și de Leopardi, a cărei moștenire, după toate aparențele, a rămasă apropape
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
orașului secolului al XIX-lea sunt punctele semnificative de la care pornește textul de față. Ele vor fi descrise ca survenind în jocul tot atâtor „experiențe“ pe care Benjamin le descrie. Deși capi tolele par a proceda mai degrabă analitic, abia excursurile ilustrative le circumscriu, de fapt, mizele importante. La Benjamin, conceptul de „experiență“ este plurivalent. El se resemnifică în funcție de intenția teoretică a discursului. Fie ca deconstrucție a pozitivității tradiției (Erfahrung), fie ca nume dat unității metafizice a cunoașterii (Programm einer kommenden
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
gândire a unei constelații eterogene de determinații este metoda de cunoaștere prin care Benjamin recunoaște formele materiale ale secolului al XIX-lea și care, pe de altă parte, este reflectată în jocul percepției propriu unei figuri centrale a acestuia: flaneurul. Excursuri Una dintre modalitățile în care poate fi citit Benjamin este aceea de a urmări, dincolo de problemele teoretice și de conceptele sale fundamentale, traseul și însemnătatea unor personaje, de exemplu: traducătorul, colecționarul sau povestitorul. Conceptul de „experiență“, care constituie miza discuției
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
memoriei; colecționarul transformă dialectic statutul obiectului și îi „dă viață“ în cursul existenței sale istorice. Ulterior acestor scurte portrete, abia, poate fi realizată o sinteză a funcțiilor epistemologice ale experienței, așa cum se constituie prin textele despre Kant, romantici sau Baudelaire. Excurs 1. Traducerea și limba adamică Figura traducătorului, așa cum o prezintă Benjamin în Die Aufgabe des Übersetzers (1923), poate fi înțeleasă plecând de la un text anterior, Über Sprache überhaupt und über die Sprache des Menschen (1916). Doar câteva dintre paragrafele textului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
această descriere a fenomenelor este cu putință în mediul limbii și, prin urmare, cum este posibil conceptul de „experiență superioară“ despre care era vorba în Programm einer kommenden Philosophie. Analogiile cu experiența urbană vor fi, mai târziu, puse în lumină. Excurs 2. Colecționarul sau „despre istoria obiectelor“ A doua figură importantă pentru Benjamin deschide o problematică pe care o voi relua mai în amănunt în capitolul al doilea: cea a istoriei. Deocamdată analiza privește modul în care funcția epistemologică a experienței
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
gesturi descrise mai sus și le asumă din nou ca gesturi teoretice, având o intenție epistemologică. Passagen-Werk este construită ca o colecție de citate, o experiență a lumii urbane din secolul al XIX-lea, cu arhitectura, personajele și textele ei. Excurs 3. Povestitorul și ordinea lumii Textul Der Erzähler. Betrachtungen zum Werk Nikolai Lesskows (1936) ocupă, în ansamblul problemei tratate aici, un loc aparte. Înrudit ca tematică cu alte eseuri și recenzii literare despre Hebel sau Kafka, articolul ilustrează conceptul de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
caracterul său mediat de tehnică și rațiuni econo mice sunt mărci ale unei estetizări a politicului, paralelă celei expuse în Das Kunstwerk im Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit. Pierderea caracterului auratic al experienței este, în cele două cazuri, similară. Concluzii la excursuri Un prim moment al lecturii pe care o propun vizează, așadar, valențele epistemologice ale conceptului de „experiență“. Două elemente orientează înțelegerea lui Benjamin: pe de o parte, necesitatea reevaluării kantianismului, de la care este re ținută problema trascendentalului; pe de altă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe ea se înalță noi edificii, ci prin persistența ei materială și prin semnul neșters pe care îl lasă pe suprafața lumii. În acest scenariu, istoricul este cel care vestește muțenia trecutului, materialitatea sa care conține, în filigran, chemarea mesianică. Excurs: Despre idolatrie. Violență și lege Alături de Theologisch-politisches Fragment, de altfel conceput în aceeași perioadă, textul Zur Kritik der Gewalt (1921) reprezintă unul dintre locurile în care Benjamin se plasează explicit în centrul tensiunii dintre teologie și politică. Dificultatea și chiar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui Perpessicius, RITL, 1967, 1 (număr special); Ciopraga, Portrete, 260-273; Martin, Poeți, I, 36-44; Regman, Cărți, 292-300; Baconsky, Marginalii, 66-77, 193-198; Piru, Panorama, 491-493; Cesereanu, Ipostaze, 55-89; Vârgolici, Retrospective, 264-285; Zaciu, Glose, 199-204; Alexandrescu, Confesiuni, 116-125; Manolescu, Poezia, 44-47, 159-171; Excurs sentimental Perpessicius, București, 1971; Felea, Poezie, 214-220; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 132-141; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 221-230; Rotaru, O ist., II, 738-742; Grigurcu, Teritoriu, 18-22; Zaciu, Colaje, 173-175, 180-183; Bucur, Istoriografia, 520-529; Cioculescu, Itinerar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Artelor și Literelor Franceze ș.a.). I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1975), Premiul „I.L. Caragiale” al Academiei Române ș.a. După debutul cu versuri în revista „For” a Liceului „Frații Buzești” din Craiova (1935) și placheta de versuri Anna-Mad (1942), primul excurs istorico-literar al lui G., Modalitatea conformistă a dramei (1948), indică un spirit lucid, care refuză adevărul axiomatic, bătătorit, în favoarea propriilor opinii și experiențe. Antrenat în dezbaterea asupra conformismului și nonconformismului, autorul își limitează câmpul referențial la două tendințe fundamentale ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
ar aparține lui Nicolae Milescu, dar adaugă faptul că ea a fost revizuită de traducătorul cronografului numit "tip Danovici", "care ar putea fi chiar Dosoftei, în anii tinereții sale, eventual ajutat de un colaborator apropiat, rămas necunoscut"82. În urma unui excurs cazuistic, el acceptă ca plauzibilă ipoteza lui Ștefan S. Gorovei, menționând și un amănunt care ne interesează: manuscrisul traducerii lui Nicolae Milescu, remaniat de traducătorul mai sus pomenit, a fost cel pe care Dimitre Cantemir amintește, în Descriptio Moldaviae, că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 45 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 46 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 113 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 114 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
irelevanța soluțiilor-răspuns la problema "ce este matematica?". Dar îl provocăm pe autorul prezentei cărți să reflecteze în legătură cu productivitatea unei atitudini pluri-perspectivale, complementare, în care, luate împreună, cele trei concepții curente ar da un răspuns satisfăcător. În continuare, autorul derulează un excurs în problema entităților teoretice (disputa platoniști nominaliști) invocând criterii și exemple în vederea fixării statutului entităților matematice și derulează acest demers invocând bibliografia recentă a problematicii. Cercetarea este analitică, cu distincții conceptuale, criterii, nuanțări, cu spargerea problemelor în sub-probleme și cu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
spus deja, să citesc un text filosofic; despre academicianul Teodor Dima, care, pe lângă accesul la discursivitatea logicii, mi-a oferit oportunitatea de a înțelege de ce este importantă abilitatea diplomatică; despre profesorul Daniel Condurache, care mi-a "formatat" reperele esențiale ale excursului jurnalistic; despre profesorul Cristian Bocancea, care mi-a împărtășit din rigoarea unei profesiuni ce nu exclude frumusețea multiplelor interpretări ale realității; despre profesorul Doru Tompea, a cărui proverbială carismă m-a ajutat să înțeleg de ce este important să ai mereu
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
altă parte, în seria cărților de critică și istorie literară, T. își continuă preocupările mai vechi. Ritm vertical (2001), reluare a tezei de doctorat, include un studiu axat pe problema ritmului într-un sens mai larg decât acela prozodic. Un excurs preliminar urmărește să fixeze modul în care s-a produs „extensia conceptului de ritm”, văzut ca „fenomen organic”, pentru ca secvența analitică, privind în special texte din literatura populară, să propună o clasificare particulară a ritmului: mioritic, brâncușian, manolic, gabrielesc. Volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
de la tribuna O.N.U. și a altor foruri internaționale aveau atunci o rezonanță specială. Pentru noi, acest lucru a fost deosebit de important, un titlu de mândrie Ne-am format și am evoluat în spirit titulescian. Am făcut acest scurt excurs pentru a încerca să definesc ce a intervenit nou pentru diplomatul român în acei ani. Răspunsul s-ar rezuma în două mutații esențiale: situarea diplomației românești pe un loc cutez să-l numesc central printre factorii de concepție și realizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
zile (care, nu vă spun o noutate, nici nu știu când a trecut!) că, azi-mâine, mă așez și vă răspund. Iată că n-am reușit și, Între timp, a venit și cea de a doua scrisoare, cu continuarea captivantelor dvs. excursuri genealogice. Sunt foarte substanțiale și se citesc cu viu interes. Vă țin pumnii să duceți cartea la bun sfârșit și s-o vedem tipărită. Sper că, până la faza definitivării, voi reuși și eu să vă trimit cele câteva minore observații
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
romantismul românesc și cel polon, receptarea unor prozatori români în Polonia (Ion Creangă, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Zaharia Stancu, Eugen Barbu ș.a.) și a unor scriitori polonezi în România, precum și circulația unor motive. Tot în perspectivă comparatistă se înscrie excursul Interferențe literare româno-polone (1989), construit pe două dimensiuni: imaginea globală a răspândirii literaturii române în spațiul polon și viziunea caleidoscopică asupra circulației literaturii polone în țara noastră prin creatorii ei reprezentativi. Scopul fundamental al lui V. a fost de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
demonstrează că pentru Dostoievski frumosul este o valoare fundamentală, ca autoafirmare a omului în lupta cu realitățile contrare aspirației spre armonie și echilibru. Analizându-i evoluția, K. vorbește, pe urmele lui Mihail Bahtin, despre polifonia romanului dostoievskian, prilej al unui excurs dens dedicat naratologiei. Un capitol identifică arhetipuri ale „psihologiei blestemate”, urmărită în sincronie: dedublarea (sensul metafizic al sciziunii sufletului uman) și corelarea asociativ-contrastivă a personajelor (conștiința sfâșiată, ca ipostază a dublului, în Demonii, Adolescentul și în Frații Karamazov, cu analize
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]