377 matches
-
Arieti, 1974). 1.4.2. Intervenții asupra microgrupului social Iau în calcul influența pozitivă sau negativă, exercitată de relațiile interindividuale asupra sănătății psihice. Impactul unor asemenea relații a fost observat din cele mai vechi timpuri (ritualurile colective, de exemplu, de exorcizare au constituit o modalitate de scădere a tensiunilor psihice). 1.4.3. Intervenții asupra unor factori sociali 1. Migrația, emigrația și schimbarea mediului socio-cultural. Schimbarea brutală a mediului socio-cultural este descrisă în termenii unor evenimente psihotraumatizante ce se pot constitui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
conglomerat de aptitudini și virtualități ascunse în codul nostru genetic, pe care urmează doar să le „activăm”, să le trezim la viață. Între aceste „zăcăminte” de preț instinctul libertății trebuie descoperit și „eliberat” zilnic, ca într-un ritual tenace de exorcizare asumat pe cont propriu, și poate atunci răul se va retrage înfrânt sau va ieși tot mai rar la suprafață. Concluzia, poate ușor sentimentală, a însemnărilor mele de acum, de după 11 septembrie, despre America și despre această umanitate care s-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și la nivelul conținutului comunicării, exprimînd o anumită atitudine față de o anumită țintă (instituție, persoană etc.). Freud considera că individul se defulează, se debarasează de ostilitate și anxietate producînd și inter-pretînd glume;pentru Robert Escarpit umorul este un mijloc de exorcizare a angoaselor omului modern: În lumea noastră tensionată pînă la ruptură, umorul este unicul remediu care destinde nervii lumii fără a o adormi, îi dă spiritului libertate fără nebunie și plasează în mîinile omului, dar fără să-l strivească, greutatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
printr-o demonologie aflată în continuă dezvoltare, au contribuit foarte mult la creșterea aspectului demoniac al religiei în perioada elenistă. O influență aparte asupra literaturii magice din acea vreme se datorează și mediilor iudaice, în care anumite practici magice și exorcizări ale demonilor erau cu totul obișnuite (Fap 9, 13). Magiei i se asociază credința în semnificația misterioasă a viselor și interpretarea logică a acestora care avea un mare succes în special în Egipt. Cărți corespunzătoare instruiau un public compus din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
autor și personajul său (mai ales, am reținut 96, atunci când e vorba de literatura scrisă de critici să nu uităm că și Thibaudet, critic cu care Lovinescu are multe afinități, definea romanul în termeni asemănători, ca "autobiografie a posibilului"!). După exorcizarea demonului burghez ce reclamă împăcarea resemnată cu sine și cu lumea din jur, în episoadele succesive ale ciclului "autobiografic", personalitatea lovinesciană își va fi căutat la un moment dat, compensativ, și un analogon simbolic, ideal, cu efigie de "luceafăr". Nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
modul în care este perceput raportul dintre procesul creativ și valorificarea emoției: "Poezia nu înseamnă o eliberare a emoției, ci o eliberare de emoție; nu e exprimarea personalității, ci o eliberare de personalitate." Poezia este văzută ca un fel de exorcizare, o fugă de emoție și de propria biografie. Este o manieră de a acredita, până la un punct, ideea purificării prin creației, a unui catharsis care are drept rezultat autonomizarea operei prin desprinderea totală a acesteia de cel care a creat
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Respirări). Ideea nichitiană nu era inedită; printre precursori, Edgar Poe, Baudelaire și alții. Autorul Florilor răului lăuda pe Victor Hugo pentru "descoperirea" universalei analogie". Nu vom confunda sintagma argheziană Cuvinte potrivite cu fetișizarea cuvintelor în sine; Arghezi avea în vedere exorcizarea acestora, asocierea lor în reprezentări ficționale relevante, în măsură să ducă la explorarea misterului cosmic, la ascensiuni în invizibil și impalpabil. Și tot Arghezi: "Ruga mea-i fără cuvinte act pur de instalare în sublim. Oratio mentis! Într-un Raport
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lui în pământ la apusul soarelui va fi însoțită de evocarea, într-un lung bocet, a întoarcerii în țărână, dar și a morții ca repaus definitiv și veșnică rămânere în amintirea celorlalți. Un bocet din care nu lipsesc formulele de exorcizare, menite să alunge toate relele ce ar putea veni fie din partea unor vrăjitori, fie din aceea a spectrelor celor rămași neîngropați: Vrăjitor să nu te-atingă! Nici o vrajă nu te-nvingă! Și strigoii te-ocolească! Nici un rău să nu te
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
substanțializate în această carte. Cred că mulțumirile mele fraterne trebuie să ajungă la sufletele și spiritele celor care au stăruit asupra acelorași probleme și care m-au inspirat până la identitatea ideilor, ca și până la demarcația lor critică sau chiar la exorcizarea pornirilor lor iraționale. Ca și oamenii, cărțile sunt probe ale diversității de forme și modele normate de comportament, dar în esență au același tipar genomic al speciei ce populează Lumea 3 din viziunea popperiană, ca și funcția distinctivă a comunicării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca drogații/ și viața în venele mele o picur" (ultima patrie). În alte texte din carte, se întâlnește ideea unei purificări inerente procesului de transfigurare necesară a lumii prin actul scriptural. Scrisul rămâne, orice s-ar spune, metoda optimă de exorcizare, de eliberare de sânge, de organicul robit, subjugat lumii, deci de stările care atrofiază ființa poetei. Într-o artă poetică explicită, aceasta recunoaște că doar prin poveste, prin logos trece din materie organică în materie numenală, într-un fel de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
moartea/ în toate ale sale mărunțișuri/ îmbătrânesc pân' la durere". Poezia însăși, la rândul ei supusă vederii scindate, metamorfozei continue, ascultă de aceeași logică a asimilării dramatice a expierii, o etapă necesară în procesul devenirii ontologice având ca punct esențial exorcizarea ei. În acest sens trebuie privit și textul antologic numit Când vine îngerul, selectat din Nimic nu tulbură ca viața (Editura Dacia, Cluj, 2004); frumoasă litanie a întâlnirii îndelung amânate, în fine așteptate, Când vine îngerul e nodul final, al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
că "reinventează relațiile sexuale", după cum afirmă Ludlow. Deși Ellie l-a ales, mai tîrziu, numai pe Adrian, întemeiind o familie alături de el, realitatea a rămas vie în subconștientul celor trei, afectîndu-le identitatea. Ludlow a și ficționalizat cîndva probabil, din necesitatea exorcizării acest secret al vieții lui, într-unul dintre romane. Revenită intempestiv acasă, Eleanor stopează dezarmantul impuls confesiv al soțului, dar și un subtil debut de scenă erotică, înfiripată între scriitor și ziaristă. Cuprinsă de furie, ea îi destăinuie lui Fanny
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din text, legate de aceste tensiuni etice sînt absolut antologice (între ele, înmormîntarea lui Bunny, la care criminalii participă îndurerați e, de departe, cel mai rafinat). "Istoria secretă" nu funcționează decît în afara conștiinței individuale. Odată interpusă aceasta din urmă, nevoia exorcizării prin narațiune (confesiune) devine irepresibilă. Aici se raliază, de fapt, Richard Papen (și, pînă la un punct, colegii săi) marii galerii de confesivi dosto ievskieni, iar, pe această falie simbolică, romanul Donnei Tartt intră în clasa scrierilor "moderne clasice". Populari
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Girard. A scoate la vedere partea ascunsă a violenței din noi este, În al doilea rând, tot sarcina cuvântului. La fel cum În societățile alcoolicilor anonimi, cuvântul are forța de a impune conștientizarea viciului și a reuși chiar vindecarea acestuia, „exorcizarea” violenței comunitare - domestice sau sportive - prin cuvânt are valențe terapeutice. Intuind valoarea terapeutică a cuvântului, unele găști de cartier au ales să Înlocuiască Cu toate că și violența domestică ca și violența ritualică sunt, În bună măsură, produse ale frustrărilor datorate excesului
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Writings on the Postmodern 1983-1998, Verso, London, New York, 1998, p. 3. 26 Umberto Eco, Apostille au Nom de la rose, Grasset, Paris, 1985, p. 75. 27 Comentând atitudinea lui Eco în legătură cu abordarea fenomenului postmodern, M. Călinescu consideră că aceasta este o "exorcizare eșuată" a istoricității postmodernismului, mai ales că definiția oferită de Eco nu pare a fi utilizabilă în alte discursuri care nu sunt orientate istoric. De o eroare similară este acuzat și Lyotard, care într-un articol din 1983 respinge dimensiunea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care, ca revenant, devine o marcă arhetipală a pictorului, o proiecție a inconștientului său oniric (faptul că ea este receptată, simultan, și de alte personaje nu contrazice această viziune). Distrugerea portretului din penultimul capitol al cărții este o tentativă de exorcizare a modelului, iar hipotextul romanului lui Eliade poate fi detectat în relația ambivalentă dezvoltată de estetul decadent Dorian cu propriul portret, zugrăvit de Basil Hallward. A doua grilă de lectură este mai puțin evidentă,95 dar nu mai puțin incitantă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
îl repezi în grumazul înfășurat în dantelă al domnișoarei Christina. I se păru că ochii clipesc, sânul tresare". Pentru ca vampirul să moară, tânărul realizează că trebuie să-i ucidă, mai întâi, icoana din propriul suflet: prin zdrobirea portretului, are loc exorcizarea Christinei din inima lui Egor. Partea finală ne dezvăluie amploarea distrugerii orgiastice executate de mulțimea alimentată de furie distructivă. Pașchevici însă este decis să ucidă definitiv strigoiul și realizează unde se ascunde trupul acestuia: în pivnița în care se consumase
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pe care eu am simțit-o în copilărie. Era o stare irațională, paralizantă și, desigur, jenantă pentru un băiat care, la zece ani, se pregătea să înfrunte un univers viril, populat de eroi maturi, puternici și curajoși, astfel că, pentru exorcizarea acestei frici, am fost silit să mă mobilizez exemplar, prin lecturarea de cărți și prin vizionarea de filme terifiante. Paradoxal, cotele înalte ale suspansului narativ și vizual nu numai că au eliminat orice urmă de nyctofobie, dar au și sădit
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
neapărat aparținând Bisericii Ortodoxe, ci fiecare în parte având crezul său lăuntric. În articolul "Preotul "exorcist" protejat de localnicii din Tanacu"134, semnat de Dan Bucura, se arată că "moartea măicuței Maricica Cornici, ca urmare a unui ritual barbar de exorcizare, a aprins ieri revolta în comuna vasluiană Tanacu. O armată de preoți, în frunte cu episcopul Corneliu Bârlădeanu, a doua față bisericească din Huși, a descins în parohia (n.b. mănăstire) unde s-a întâmplat nenorocirea. Scopul declarat al desantului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Bârlădeanu, a doua față bisericească din Huși, a descins în parohia (n.b. mănăstire) unde s-a întâmplat nenorocirea. Scopul declarat al desantului era închiderea mănăstirii Sfânta Treime Denești și ridicarea dreptului de a ține slujbe al părintelui Daniel, "regizorul" exorcizării fatale". Discursul religios din acest fragment este inexistent, însă toate celelalte aspecte ale cadrului discursiv ne aduc dinainte imaginea unui spațiu sacru și a unui discurs despiritualizat. Faptul de a încadra acest gen de discurs în discursul religios este determinat
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Corogeanu contribuie cu succes la influențarea morală pozitivă a celorlalți deținuți, prin implicarea în diverse activități cultural-educative și sportive 135. Revenind la fragmentul din articolul lui Dan Bucura, expresii ca: ritual barbar, revoltă în comună, armată de preoți, desant, "regizorul" exorcizării fatale fac imaginea de ansamblu a celor întâmplate la Tanacu să ne aducă înainte o biserică fără bază spirituală, în care atât credincioșii, cât și clericii au uitat de dragoste, de pace și de echilibru. De altfel, cazul debutează prin
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cât și clericii au uitat de dragoste, de pace și de echilibru. De altfel, cazul debutează prin căderea abruptă din sacru, în abisul fără margini al lumii de-spiritualizate. Titluri precum "Preotul asasin din Tanacu a mai făcut ieri o exorcizare"136, sau "Diavol în sutană"137 arată clar cum asocierea extremă a cuvintelor preot asasin sau diavol sutană, lovește din plin nu doar credința într-un slujitor al Bisericii, ci întreg ansamblul imagologic al Bisericii, preotul, cum am arătat într-
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
după Paști”. Momentul agricol le cuprinde pe amîndouă: abia s-au încheiat semănăturile de primăvară; le urmează alte desfășurări pentru preîntîmpinarea fenomenelor previzibile: ploaia și seceta. Primul chemat și dorit (prin invocații, jocuri mimetice), celălalt nedorit și alungat (înmormntare simulată, exorcizare, măsuri punitive). În ambele cazuri se apelează la procedee ritualice și magice. Deși pare ciudat, obiceiul udatului cu apă se practică și într-o parte și-n cealaltă. Se deduce că seceta-ploaia, Caloianul-Paparuda sunt realități paralele. O latură a jocului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
integreze în acest nou cuprins, printre „ai săi”, dalbul de pribeag poartă cu sine semne menite recunoașterii. Moartea privită „de sus”, cu ochi sufletești, este o renaștere ce trece prin proba recunoaștere. Pe lîngă secvențele repetitive (scalda, masa, practicile de exorcizare, darurile, colacii, bradul, făclia) și obligatorii în cuprinsul celor trei secvențe (nașterea, nunta, moartea, ca rituri de trecere), altele au caracter accidental, local. Ele fixează un semn (-punct) pe parcurs, cum ar fi „slobozirea casei”, după naștere, „cernutul” la nuntă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
informației culeasă din dreapta și din stînga, din cer și de pe pămînt, pusă în ecuație numai după priceperea ei. Imagini difuze la origine, derutante altele, căpătau lămurire și chip pe parcurs. Interogările obsesive, șoaptele mîngîioase, admonestările blînde, iertările, toate în regimul exorcizării, cum nici pe departe nu se pricepea baba Maranda, o conduceau pe calea cea bună, așa cum Maica Bătrînă din balada de curte feudală își descoperea fiul părăsit pe cîmpul de luptă doar smulgînd firul din caerul de lînă și interogînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]