592 matches
-
e foarte posibil. Dar nici În identitatea politică a unui primar ce ia cuvântul la deschiderea unui an școlar nu se regăsesc toți părinții sau profesorii unei școli. Nu mai vorbesc de director, inspector etc., care nu „pică” exact pe expectanțele publicului aflat Într-o atare situație. Se mai invocă și „argumente” cum ar fi faptul că elevii nu sunt consultați În legătură cu includerea secvențelor liturgice În ceremonia de deschidere sau că se „blochează” procesul de Învățământ pentru o zi. Creionarea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
felul cum este dimensionat universul discursiv respectiv de către actantul principal, preotul care vorbește În fața enoriașilor. O astfel de ipostază este ea Însăși un construct deschis, la ea având acces mai multe categorii de receptori cu grade de cultură, motivații și expectanțe diferite. Pastorala scrisă și prezentată de un ierarh este o altă ipostază a discursivității religioase care va „afecta” alte niveluri psihocomportamentale sau straturi ale receptivității credincioșilor. Comentariile, luările de poziție, digresiunile purtate pe marginea fenomenelor de credință În ziare, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
grupurile pentru apărarea drepturilor omului, ca și ONG-urile, a căror influență globală este În creștere, odată cu scăderea Încrederii În corporații, ne transmit, În linii mari, următoarele: «Puterea e În mâinile voastre. Sunteți companii globale, puteți stabili un nivel de expectanță care să influențeze practicile de conservare a mediului, de respectare a drepturilor omului și pe piețele În ascensiune».“ Aceste voci au dreptate și, mai mult, dacă vor, se pot folosi de Internet pentru a obține efectul maxim pentru a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
temeiul cărora s-a construit ipoteza, metodologia și fundamentele teoretice ale cercetării experimentale. Succint ele au fost: a) modelul genetic: motivația analizată ca sursă, mijloc și scop ale procesului de învățământ; b) modelul operațional: motivele analizate din perspectiva valenței, a expectanței și a instrumentalității; c) modelul de prognoză al motivației participative definit de valorile de interes, de utilitate și ale atitudinii de accaptare sau respingere a situațiilor (condițiilor) stimulatoare. Analiza graficelor ne-a condus la constatarea cu caracter general că diferențele
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Rheingold, 2000). De-a lungul evoluției comunităților virtuale în ultimele decenii, ideea existenței "impostorilor" a condus la o scădere dramatică a încrederii în relațiile și informațiile vehiculate, dar și la crearea unui "sistem imunitar colectiv împotriva prădării identității" (Rheingold, 2000). Expectanțele participanților au scăzut, iar deschiderea a fost dublată de o doză de scepticism. Cea de-a doua categorie a comunităților virtuale din perspectiva relației dintre identitatea reală și cea online sunt acele comunități ale căror activități se desfășoară aproape în
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dați ușor seama că a fi “G” nu e numai un privilegiu. Am asociat întotdeauna litera “g” cu culoarea roșu a lui Pamuk pentru că provoacă. Simplu. Pentru că nu dorește să mențină un echilibru, ci să depășească ternul. Pentru că fiecare are expectanțe deosebite din partea unui “G”. Și pentru că se detașează într-un mod atât de elegant de restul cromaticii școlii noastre...!” G” poate fi oricine, chiar și un elev de la plastică, muzică, balet. Nu are importanță că o conexiune între arhitectură/ design
Apogeul by Astrid Corina Bagireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1791]
-
riturile (reînscenări simbolice ale experienței primordiale, care însă își pot pierde funcția exemplară și luminozitatea iradiantă) și practicile culturale (care marchează singularitatea unui grup față de altele și care se pot deteriora în simple obișnuințe, tradiții opresive și chiar tiranie a expectanțelor).138 Privind din nou către preistorie, Campbell conchide că există două tipuri distincte de mitologii, în funcție de atitudinea față de "precondiția vieții", aceea că "viața există consumând viață": cele războinice (inteligente, agresive, rezistente, care se adaptează acestui crud adevăr) și cele pacifiste
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lideri pot distruge lumea în efortul de păstrare a ei. Bradford Wright, op. cit., p. 275. Tehnicile postmoderne întrebuințate la realizarea seriei construiesc un "aparat multitextual care invită cititorul să confere propriul context narațiunii", el devenind un subiect, la fel ca expectanțele discursului super-eroic (un jurnal al super-eroului din 1939 până în prezent, în care satira înlocuiește mitologia, povestire în ramă care rescrie însăși istoria conceptului de super-erou, și în care acesta își declară propria inutilitate). Toate personajele sunt consumatorii "propriilor lor ficțiuni
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
identificate optsprezece scheme disfuncționale, grupate în cinci categorii, numite domenii ale schemelor. Fiecare dintre cele cinci categorii reprezintă o componentă importantă a nevoilor pe care le are un copil. Primul domeniu este reprezentat de separare și respingere și constă în expectanța că nu vor fi satisfăcute nevoile de securitate, siguranță, îngrijire, empatie, acceptare și respect. Acest prim domeniu cuprinde cinci scheme: Abandon/instabilitate (AB) - sentimentul că cei apropiați nu vor putea să ne ofere susținerea emoțională de care avem nevoie și
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
s-ar fi putut realiza mai multe. Pedepsirea (PU) - convingerea că oamenii ar trebui aspru criticați pentru greșelile lor. Implică tendința de a fi furios, intolerant, punitiv și nerăbdător cu cei (inclusiv cu noi înșine) care nu satisfac propriile noastre expectanțe sau standarde. Greșelile sunt uitate cu greutate, nu se ține seama de natura failibilă a omului. YSQ este format din 114 itemi și măsoară toate cele optsprezece scheme cognitive: Deprivare emoțională (ED) Abandon (AB) Neîncredere/abuz (MA) Izolare socială/înstrăinare
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
S O N A L E au un rol mediator între factorii contextuali și cei sociali, pe de o parte și comportamentele motivaționale, pe de altă parte. Dintre cele mai importante convingeri care afectează implicarea în sarcinile de învățare sunt: * expectanțele legate de autoeficacitatea de sarcină (ineficiența percepută în sarcini de învățare determină evitarea acestora sau implicarea mai redusă în astfel de sarcini); * teoriile proprii despre inteligență (conceperea inteligenței ca fiind o entitate nemodificabilă poate determina o motivație scăzută pentru învățare
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
primul rând din cea de performanță, de autorealizare și de cunoaștere - se formează, se structurează trebuința intrinsecă de a învăța (B. Zörgö). Capitolul 3. Metodica cercetării 3.1 Scopul și obiectivele cercetării Prin această lucrare, „Motivația preadolescenților pentru învățare - între expectanță și performanță școlară“ se evidențiază așteptările elevilor în raport cu activitățile școlare și abordează un anumit context motivațional și anume - motivația pentru învățare în preajma tezelor cu subiect unic. S C O P U L lucrării este acela de a evidenția
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
în urma aplicării sale să calculăm indicele motivațional al angajării în învățare. Chestionarul cuprinde zece caracteristici ale învățării apreciate ca având valoare motivațională. Chestionarul a fost elaborat pe temeiul a trei dintre particularitățile esențiale ale activității de învățare: valența, instrumentalitatea, expectanța, și a fost utilizat în această formă de Ioan Neacșu în cartea sa „Motivație și învățare“ - pagina 174. * V a l e n ț a (V) desemnează acceptarea sau neacceptarea (orientări afective) de către elevi a unor calități ale activității de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
absolut de acord, 4 - de acord, 3 - nu sunt sigur, 2 - nu sunt de acord, 1 - absolut dezacord. Gradul de percepere subiectivă a șanselor, pe care elevii le așteaptă să le realizeze în cadrul tezelor cu subiect unic, este reprezentat de „expectanță“. Cotarea pentru fiecare dintre cele 10 caracteristici ale învățării se realizează ca și la instrumentalitate. Valorile prezentate în anexa 19 reprezintă majoritatea simplă a scorurilor acordate. Calculând după am obținut următoarea valoare a indicelui motivațional, și anume Im = 524. Având
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
ridicat de energie și multor renunțări“. Aceste aspecte ne indică faptul că elevii sunt conștienți de șansele pe care le oferă procesul învățării dar nu este suficient să cunoști ci trebuie să te implici pentru a avea rezultate bune. Privind expectanța, gradul de percepere subiectivă a șanselor pe care elevii așteaptă să le realizeze în cadrul învățării pentru tezele cu subiect unic, sentimentul realizării și autodepășirii este singurul care e cotat maxim. Această cotare a caracteristicii învățării este probabil legată de instalarea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
ne servește ca simplu ghid care înregistrează elementele formale ce ar putea apărea într-o poveste cu încărcătură emoțională. Lista care urmează nu este completă, fiind prezentată doar ca exemplu. Adverbe cum ar fi deodată ar putea indica gradul de expectanță a unui eveniment anume. Verbe ce denotă activități mentale de genul am crezut, am înțeles și am observat că, ar putea indica măsura în care o experiență este conștientizată și unui proces mental. Numirea coordonatelor temporale și spațiale poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
gen sau de diferențe foarte mari de vârstă între membrii grupului. De asemenea venitul ar putea constitui un factor important de segmentare dacă am constata că acesta nu este distribuit omogen la nivelul grupului ceea ce desigur ar genera așteptări și expectanțe total diferite ale membrilor acestuia. Fiecare dintre cele trei caracteristici este de fapt în limbaj sociologic o variabilă, adică fiecare reprezintă o entitate care poate lua valori diferite pentru oricare dintre persoane. Așa cum o să vedem, sexul sau genul este o
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
demersuri interactive care să conducă la o mai mare eficiență a învățării școlare și la plasarea elevului în centrul actului educațional, ca formator al propriei personalități. Este nevoie de un învățământ modern și performant. A asigura un echilibru firesc între expectanțele societății (în general), ale sistemului educativ (în special) și expectanțele individului și a anticipa cele mai eficiente modalități de îmbunătățire a demersurilor școlare ulterioare constituie priorități educative. E nevoie de regândirea procesului de învățământ astfel încât să fie posibilă o deplasare
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
a învățării școlare și la plasarea elevului în centrul actului educațional, ca formator al propriei personalități. Este nevoie de un învățământ modern și performant. A asigura un echilibru firesc între expectanțele societății (în general), ale sistemului educativ (în special) și expectanțele individului și a anticipa cele mai eficiente modalități de îmbunătățire a demersurilor școlare ulterioare constituie priorități educative. E nevoie de regândirea procesului de învățământ astfel încât să fie posibilă o deplasare reală de la predarea de informații la formarea de capacități. Aceasta
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
economic din prezent, nu determină o viață fericită Și împlinită sau creșterea nivelului bunăstării. (Chomsky, 2012) Consumerismul îi afectează Și pe turiști, aceștia fiind o parte componentă a societății orientate pe consumator, caracterizată prin: stilul de viață urban Și modern; expectanța (așteptările) pentru servicii de nivel înalt; o atitudine caracterizată de expresia: „totul este de vânzare” (Reisinger, 2009: 11-13). Există autori (Reisinger, 2009; Paramo-La Haine, 2008) care consideră că acest curent - consumerismul - distruge cultura Și generează probleme ecologice Și sociale: aglomerația
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
notare: notarea prin raportarea la grup, notarea prin raportarea la standarde fixe, notarea individualizată. Modelul notării prin raportarea la grup se bazează pe aprecierea făcută prin compararea elevilor între ei sau prin raportarea rezultatelor la un anumit standard mediu de expectanțe. Acest nivel de exigențe așteptate poate fi dinainte stabilit sau structurat în chip conjunctural, în chiar practica evaluativă, realizată la o anumită clasă. Modelul notării prin raportarea la standarde unice se bazează pe luarea în calcul a obiectivelor operaționale ale
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
de înțeles că avem de a face cu un fenomen prefigurativ originar, cu un protofenomen care se dezvăluie la rădăcina reprezentărilor imaginare, al expresiilor simbolice. De aceea, înțelegerea sa este reducție, punere în suspensie: imediată, ea e fără proiect ori expectanță a sensului, neanticipativă în sens intențional. Decurge de aici că acest dat originar nu este rodul unor presupoziții care fac posibilă asimilarea sensului, sens proiectat pe orizontul de așteptare al subiectului receptor. Datul acesta este nedeterminatul pur, transcendent oricărui subiect
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
precomprehensiunea în înțelesul ei clasic de orizont proiectiv, de anticipare a desăvârșirii sau de așteptare a sensului (raport cu adevărul sensului vizat). Intuiția e "pre"-comprehensivă doar în virtutea absolutei sale gratuități, fără presupoziție, neanticipativă în sens intențional, fără proiect sau expectanță cu privire la ceea ce îi e dat să înțeleagă: datul originar al semnificabilului întrupat imaginal 4. Interpretarea însăși s-ar dovedi aproximativă, neînțelegătoare, dacă - prin recursul exclusiv la tehnicile de cercetare a operei poetice - ar restrânge tot mai mult "centrul fierbinte accesibil
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și educatori. Considera că aceasta era o metodă mai eficientă și mai potrivită pentru teoria curriculumului decât „metodele obiective” consacrate. Herrick explora „probleme subiective” cu ajutorul „subiecților implicați” în situații de dezvoltare a curriculumului. Dezbaterile și analizele vizau semnificații, valori, atitudini, expectanțe, interogații, motive intrinsece, trebuințe și interese ale studenților. Herrick ajungea astfel la concluzii neașteptate pe care le formula frapant într-un limbaj nonbehavioristic și nepragmatic. Un exemplu: Există mai mult decât o bază unică pentru edificarea structurală a curriculumului. Preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
limitele cunoașterii - ceea ce implică impunerea unor mijloace care nu conduc la realizarea scopurilor și asumarea unor scopuri ce nu pot fi atinse pentru că nu există mijloace adecvate; aceasta pe de o parte; pe de altă parte, hiperraționalizarea presupune normarea unor expectanțe nerealiste 186. În studiul „Curriculum Policy” (1992), Richard Elmore și Gary Sykes precizau: Când politicile se bazează pe logică, dar sunt separate de realitatea școlară, atunci rezultă ș...ț hiperraționalizarea 187. Curriculum policy este o componentă esențială a dezvoltării curriculare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]