1,153 matches
-
hotare (eventual, „cu brazdă de hotar pe cap”), judecata la hotare, pedepsirea sau omorârea la hotare etc. „Hotarul, în conștiința juridică a țăranului român - scrie Romulus Vulcănescu -, reprezintă o instituție de drept cutumiar, fără de care nu puteau fi concepute și explicate multe din aspectele arhaice ale legii țării sau obiceiului pământului” (20). c) Practici magico-medicale : „vânzarea” copilului bolnav prin fereastră, culegerea plantelor cu virtuți magico-medicinale „de la hotare” sau din afara acestora (din „pădurea surdă”, unde nu se mai aud zgomotele satului), folosirea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
asocia apoi o metodă de cunoaștere, o metodă care ne-ar putea construi obiectul, familiarizîndu-l de la distanță. Transformînd o falsă soluție într-o adevărată problemă; rupînd magia nealterată a unor cuvinte precum "influență", care presupune drept dobîndit ceea ce se cere explicat; banalitatea înșelătoare a acestor clișee: "cuvinte care zguduie lumea" sau "idei care-i înalță pe oameni". Cuvintele nu au nici brațe, nici ciocan pentru a se face auzite. Ideile nu-i trag pe oameni de mînecă, nu-i duc în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
apropiați adevărului. Schimbările accentuate de după al Doilea Război Mondial au condus deseori la o relativă desconsiderare a trecutului, ca și cum acestea ar fi șters ce a fost înainte. Îndrăzneala de a ne apropia de prezent poate fi scuzată, dacă nu chiar explicată, de credința noastră că similitudini istorice există, iar coroborarea a ceea ce minți strălucite au elaborat în perioade diferite pentru probleme ce revin sau se perpetuează nu poate fi decât benefică. Astfel, deși uneori se va camufla în fundal, întrebarea de la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
într-un sistem unic. Diverși analiști au argumentat dezavantajele folosirii termenului și neajunsurile lui. Alasuutari (2000) consideră că globalizarea nu este decât un nume ce se referă la o pletoră de fenomene recente ale lumii care nu sunt încă îndeajuns explicate. Wallerstein (2000) unul din autorii extrem de critici ai conceptului arată că noutatea procesului globalizării este o idee înșelătoare, din moment ce procesele pe care le subsumăm termenului, au loc de cinci sute de ani încoace, și propune în schimb termenul de epocă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
foarte clară. Atât în literatura de specialitate, cât și în viața socială, granița între ele este destul de estompată: identitatea socială și cea colectivă sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci identitare și manifestări caracteristice doar unui tip sau altul. De obicei, același comportament, aceeași atitudine sau strategie de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
imagine care dă sens și coerență experienței individului ca actor social. Similaritatea diferitelor tipuri de identitate este complexă: identitatea socială și cea colectivă sunt uneori definite și utilizate ca fiind sinonime, iar identitatea etnică și cea culturală sunt adesea astfel explicate încât par să fie unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci identitare și manifestări caracteristice doar unui tip sau altul. De obicei, același comportament, aceeași atitudine sau strategie de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și motivul pentru care conceptul este adesea utilizat cu referire la și pentru a explica acțiunea colectivă. 3.1. Identitate colectivă în satul românesc Care ar fi componentele, relative la satul românesc, fără de care identitatea nu poate fi înțeleasă și explicată? Un prim aspect, esențial, este cel al proprietății, în cazul de față proprietatea funciară. O serie de autori evidențiază similitudinea care există între relațiile de proprietate și alte tipuri de relații sociale (proprietatea fiind înțeleasă și ea ca relație socială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lipsa corelației; dreapta de regresie paralelă cu Ox, trecând prin Oy pe la Dacă r = 1 punctele sunt coliniare; o dispersie pe care o prezice dreapta de regresie; cât explic prin x din varianța lui y. proporția din varianță care este explicată; r2 coeficient de determinare: Există două tipuri de coeficienți pornind de la regresia multiplă parțială între x1 și x2 când x3, x4 sunt controlabile. r12. 3 = r12 r13r23 Modelele de regresie liniară cu unul sau mai mulți predictori sunt foarte des
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
regresie care măsoară impactul fiecărui predictor, avem nevoie și de o măsură globală a gradului în care variația dependentei este explicată de tot setul de predictori. Un astfel de indicator este R2 , calculat pe baza raportului dintre variația lui Y explicată de predictori și variația totală a lui Y. R2 *100 ne indică, așadar, cât la sută din variația lui Y este explicată de predictori. În absența modelului de regresie, predicția cea mai bună a lui Y ar fi fost chiar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau se prezintă un fenomen, un cuvânt nou, o expresie, o sintagmă, o situație etc. și numai după aceea seanalizează și exemplele sau argumentele, adică premisele, cauzele, relațiile, sensurile, interpretările, aplicațiile posibile etc., care servesc la deslușirea și confirmarea celor explicate. În felul acesta elevii sunt ajutați să-și clarifice și să-și adâncească Înțelegerea noilor cunoștințe prin raportarea lor la niște structuri de ordin inferior acestora (contrar explicației din cunoașterea științifică unde raportările se fac la structuri superioare). Deși este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pentru culorile locale sau în domeniul semnalizărilor cromatice, este cel al raporturilor dintre viteza percepției și lungimea de undă a culorilor. În afară de acestea mai există și o nesfârșită serie de efecte psihologice ale culorilor, ce nu pot fi întotdeauna bine explicate și perfect clasate. Dacă, în pofida marii varietăți a situațiilor, există un consens unanim după care: violeturile și indigourile sunt triste, albastrurile și verzurile sunt odihnitoare, galbenurile și portocaliurile tonice, iar rosurile excitante; nu putem totuși stabili care sunt atracțiile sau
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sau care provin dintr-o singură sursă. Este de preferat ca informațiile să fie verificate prin utilizarea unor surse independente, cu atât mai mult cu cât apar surse interesate în distorsionarea unui anumit tip de informații. Se urmează „spirala iterativă” explicată anterior, cu adaptările considerate necesare de subiectul abordat, chiar dacă informațiile din surse primare sunt puține. Dacă specificul industriei/produsului împiedică realizarea unei clasificări cantitative sau nu sunt disponibile informații statistice pentru zona geografică și/sau industria de interes, atunci se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cel informal, reflectat în modul de abordare a evenimentelor sau a situațiilor unice și nerepetabile. Sinteza sistemului de valori este redată în declarația misiunii (vezi figura IV.12), printr-un sextet de elemente: conducere, responsabilitate, inovație, integritate, colaborare și calitate, explicate succint. Curajul și angajamentul sunt orientate spre un viitor mai bun pentru toți, construit într-un mod responsabil. Elementele de inovație sunt asociate echipei, într-un sistem ce pune accentul pe calitate și pe încrederea în acest element de direcționare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu poate fi considerat factorul conducător al dezvoltării ontogenetice. 3. Comparați stadiile dezvoltării afective descrise de Fr. Dolto (vezi bibliografia) cu cele propuse de E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare descrise. 5. Explicați, în baza schemei figurale prezentate, diferențele dintre realismul, optimismul și scepticismul pedagogic. Capitolul IItc "Capitolul II" Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterultc "Personalitatea elevilor. Temperamentul [i caracterul" Ion Dafinoiutc "Ion Dafinoiu" 1. Conceptul de personalitatetc "1. Conceptul de personalitate" Termenii de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pedagogic central, cel puțin de la începutul secolului nostru, încât manualele propuneau probleme necesitând eforturi inovatoare la nivelul clasei de elevi corespunzătoare. Gr. Nicola dă exemple de asemenea chestiuni care au fost totdeauna prezente pentru stimularea gândirii divergente (p. 103): „cum explicați?”, „ce relație este între...?”, „cum s-ar putea obține...?”, „ce se întâmplă dacă...?”. Bineînțeles, asemenea întrebări fac apel la creativitate numai dacă se pun la o lecție nouă (și nu la repetarea uneia anterioare). Dacă elevii au fost însă exersați
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interiorizarea unei acțiuni noi se poate realiza mai ușor, începând cu faza efectuării ei pe plan verbal. Din concluziile deduse de J. Piaget, ca și din observațiile lui P. Galperin, rezultă că atunci când elevii întâmpină dificultăți în înțelegerea unor fenomene explicate doar pe plan verbal, se impune să trecem pe planul acțiunilor reale, folosind material concret ori desene, scheme. Astfel rezultatele cercetărilor fundamentează științific utilizarea unor procedee didactice recomandate și de experiența predării, acumulată de-a lungul secolelor. Așa cum a demonstrat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Argumentați dezacordul. 2. De ce credeți că parași nonverbalul sunt decodificate de patru ori și jumătate mai rapid decât verbalul? 3. Pornind de la realitatea clasei, construiți un exemplu pentru a ilustra un (fb) I, concomitent, colectiv, neutru, redundant, paraverbal, consistent. 4. Explicați și exemplificați conceptele: supracodificare, transinformație, feed-forward, paraverbal. Capitolul XItc "Capitolul XI" Aspecte motivaționale ale învățării în școaltc "Aspecte motivaționale ale înv\ț\rii în [coal\" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" 1. Caracterizarea motivației tc "1. Caracterizarea motivației " Am văzut că dezvoltarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Plutarh) La fel, și „tăcerea” sporește enigma asupra celui care o adoptă deoarece ea poate fi interpretată În atîtea feluri!... „Nu e destul să știi, trebuie să știi că știi.” (C-tin Noica) În primul caz, cunoștința este doar Înțeleasă, explicată; cea de-a doua situație implică, În plus, faptul de a te folosi de ceea ce știi, și mai ales de a fi conștient de ce consecințe ar rezulta din aplicarea a ceea ce știi. Fascinația paradoxurilor „Cu cît știi mai mult, cu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
construiește un sistem social, iar procesul de i. și gradul în care acesta se realizează transformă acești piloni. I. afectează, în mod direct, dezvoltarea sistemului social prin mecanismele pe care le dezvoltă, o bună parte dintre acestea fiind prezentate și explicate anterior. Tratarea exhaustivă a conceptului implică particularizarea unor aspecte contextuale ce fac obiectul studiilor individuale. Conceptele ce stau la baza i., definițiile și atributele sale, precum și importanța în plan teoretic și practic dovedesc complexitatea acesteia. Utilitatea sa pentru dezvoltarea socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în care naturalismul presupune monismul metodologic; face din căutarea legilor generale programul legitim din punct de vedere științific; susține subsumarea teoretică a explicației științifice, în sensul că ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu științific de demarcare, separând știința de celalalte abordări (Guzzini, 2001, p. 364). De asemenea, teoria waltziană este mai degrabă holistă, în sensul în care holismul trebuie distins de simpla acțiune colectivă. Acțiunea colectivă este derivată din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cinci sectoare ale securității naționale, în funcție de natura amenințărilor. Acestea pot fi de ordin militar, politic, economic, societal sau ecologic (Ibidem, pp. 124-141). Discuțiile pentru fiecare dintre aceste sectoare sunt foarte numeroase, orice privire atentă descoperind noi și noi implicații, fapt explicat fie și numai prin uriașa diversitate a socialului. În esență, cele cinci sectoare identificate au un rol analitic, urmând descompunerea „securității naționale” în elemente mai mici, de natură a o face mai ușor de discutat, în funcție de ceea ce societatea în cauză
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o performanță în sarcină care depășește suma contribuțiilor individuale la realizarea ei. CUVINTE CHEIE Grup de lucru Echipă de lucru Structura grupului Rol Conflict de rol Contract psihologic Normă Statut Conformare Coeziune Conflict ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Definiți grupurile informale și explicați importanța considerării acestora pentru eficiența grupului de lucru. Cum oferiți aceste explicații unui șef de departament/manager? Explicați afirmația: „Individul este dependent de ceilalți în grupul de lucru.” Analizați modelul dezvoltării grupului propus de Tuckman, gândindu-vă la propria experiență
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Prin urmare, eficiența strategiilor unui lider va depinde de disponibilitatea țintei influenței de a răspunde în direcția comportamentului solicitat. Gary Yukl (apud DuBrin, 1998) a dezvoltat un model al influenței în cadrul căruia eficiența strategiilor de influență ale unui lider este explicată ca efect al interacțiunilor complexe dintre puterea liderului, trăsăturile liderului, comportamentul de influență al acestuia (solicitări simple, tactici de influență, promovarea unui model, recompensă, pedeapsă, instrucțiuni) și variabilele situaționale (e.g. reacția anticipată a țintei influenței, relevanța solicitării pentru îndeplinirea sarcinilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
am adăugat apoi controlul asupra deciziilor politice, efectele politicului și variabilele de încredere (model extins). (În tabel sunt prezentate doar modelele finale, după eliminarea variabilelor cu o influență nesemnificativă statistic.) Adăugarea acestora dublează puterea explicativă a modelului de bază (varianța explicată crește de la 15% la 29%). Rezultatele obținute în cazul modelului extins arată că principalii predictori ai interesului sunt educația și reprezentarea asupra capacității indivizilor obișnuiți de a influența deciziile politice. Contează însă destul de mult și încrederea în instituții, în actorii
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politică tind să se informeze/să discute mai mult despre subiecte cu conținut politic, aceasta ducând la nivele mai mari de cunoștințe politice. Informarea și discuțiile pe teme politice au un pattern cauzal apropiat. În ambele modele de bază varianța explicată este similară (aproape 20%), principalii predictori fiind genul, educația și bunăstarea. Altfel spus, cantitatea de informare și de discuții pe teme politice crește atunci când resursele (educaționale, financiare) cresc, dar și atunci când subiectul este bărbat. În cazul modelelor extinse varianța explicată
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]