890 matches
-
privi în integralitatea lor fenomenele sociale, unde arareori întâlnim „albul” sau „negrul” absolute, predominând valoarea - instabilă, dinamică - a tonalităților de gri. De ce am făcut divagația de mai sus? Pentru a-i reaminti cititorului cum să utilizeze perspectivele variate oferite de către explicitarea teoriilor comunicării, în particular - în capitolul de față - a teoriilor privind activitatea de conducere. În literatura de specialitate există o mulțime de astfel de teorii: abordarea conducerii prin identificarea unor trăsături ale liderului, abordarea stilului de leadership, abordarea situațională, teoria
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-și dezvolte și să-și interiorizeze un mod propriu de spargere și de reasamblare perpetuă a fenomenelor pe care le studiază. • Reguli convergente în CPS 1) Deliberarea. Orice acțiune presupune o planificare cu posibilități de alegere și dimensiuni decizionale. 2) Explicitarea. Această regulă este continuarea normei a cincea din cazul regulilor divergente. Pentru a putea exprima celorlalți ideile tale, acestea trebuie să posede mai întâi concretețe, coerență și claritate în mintea ta. 3) Evitarea unei premature „închideri”. Înainte de a ajunge la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sau anularea oricărui component care ar angaja individul într-o situație periculoasă; formarea reacțională ca mecanism de compensare și supracompensare (transformarea sentimentului de inferioritate în nevoia de putere - la A. Adler - sau voința de putere - la Fr. Nietzsche); raționalizarea sau explicitarea rațională a motivațiilor unui comportament; sublimarea sau realizarea indirectă a dorințelor ori a tendințelor personale. Mecanismele de apărare acționează ca o reacție de moment. Dacă evenimentul psihotraumatizant persistă, ele se convertesc în simptome clinice. În această nouă situație, cazul-limită reprezintă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unitară din punct de vedere tematic; se desfășoară în mod sistematic și continuu pe o perioadă de timp; se finalizează prin evaluare. Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învățare. În rubrica Conținuturi apar detalieri de conținut necesare în explicitarea anumitor parcursuri. În rubrica Obiective de referință/Competențe specifice se trec numerele obiectivelor de referință/competențelor specifice din programa școlară. Activitățile de învățare pot fi cele din programa școlară, completate, modificate sau chiar înlocuite de altele, pe care profesorul le
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
timp; * se finalizează prin evaluare. Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învățare. Proiectul unei unități de învățare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricație: În tabelul de mai sus: * În rubrica Conținuturi apar detalieri de conținut necesare în explicitarea anumitor parcursuri. * În rubrica Obiective de referință/Competențe specifice se trec numerele obiectivelor de referință/competențelor specifice din programa școlară. * Activitățile de învățare pot fi cele din programa școlară, completate, modificate sau chiar înlocuite de altele, pe care profesorul le
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
16 noiembrie 1912 - 5 noiembrie 1913), „Ziarul științelor populare și al călătoriilor” (12 noiembrie 1913 - 15 noiembrie 1916, 16 ianuarie 1920 - 23 octombrie 1923), „Ziarul științelor și al călătoriilor” (30 octombrie 1923 - 19 decembrie 1939); în 1928 i se adaugă explicitarea „Scris pe înțelesul tuturor”. Fondată de Luigi Cazzavillan, patronul trustului de presă „Universul”, din constelația căruia Z.c. de asemenea face parte, revista a stat sub conducerea lui Neculai Procopiu, C. Cosco (până în 1913) și a lui Victor Anestin (1913-1916
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Willis, „A Reconceptualist Perspective on Curriculum Evaluation”, Journal of Curriculum Theorizing, 3 (1), 1981, pp. 185-192. 111. În fenomenologie și hermeneutică se respectă distincția propusă de Wilhelm Dilthey - în Die Enstehung der Hermeneutik (1900) - între Verstehen („înțelegere) și Auslegung („interpretare”, „explicitare”); pentru „conștientizare” este adecvat termenul Dasein, care la Dilthey semnifică ființa empirică prezentă a unei persoane sau a unui lucru (în opoziție cu Sosein, care desemnează ceea ce este ceva, structura sa). La Heidegger însă, Dasein devine conceptul central pentru „ontologia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
investigațiile: identifică și editează în 1992 și teza de doctorat Psihologia meditației indiene. Studii despre yoga. Moment crucial în destinul tânărului Eliade, studiul deschide calea construcției operei sale științifice și literare. Și aceste pagini sunt însoțite, pentru o mai completă explicitare și înțelegere, de un scurt fragment din Memorii, ce limpezește motivul alegerii subiectului, susținut de aprecierea corectă a sistemelor filosofice indiene. Într-o succesiune de studii cu argumente fără echivoc, dublate de probe - acte mitrice, de stare civilă, scrisori olografe
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
trimiteri la cunoștințele din stagiile la Berlin, Paris și în alte locuri), Tinerețea unui artist (1966) intenționează ilustrarea unui traseu: formerea profesională și spirituală a unui pictor român în ambianța europeană de la începutul secolului al XX-lea, cu accent pe explicitarea crizei provocate de acuta dorință de a-și cultiva o tehnică proprie, de a se clarifica asupra sensului și scopului artei. În general, în aceste romane, pe un fundal social mai larg, sunt proiectate evoluțiile unor indivizi, priviți din exterior
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
Eliade optează pentru echivocul fertil, el pune în ecuație chestiunea spinoasă a raportului dintre închipuit și real, aplecând balanța de partea realului. În fine, spre deosebire de prozele scurte, tăiate economicos și sobre în detalii, ambele romane suferă de un exces de explicitare. Trecând de a un gen la celălalt, scriitorul pare că vede diferența dintre ele în schimbarea netă de regim a intervenției auctoriale și a presupozițiilor sale teoretice. Mircea Nedelciu [...] este liderul incontestabil al generației textualiste. Prestigiul lui, într-o generație
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
culturală a prejudecăților, derivate dintr-un comerț abia subînțeles cu tradiția. Atât individualismul, cât și istorismul sunt contestate. Tradiția nu este un cumul de teme antice, ci o prezență vie în procesul dialectic (mai precis, dialogic) de apariție, comprehensiune și explicitare a unui sens. Cercul hermeneutic nu mai este considerat un viciu regresiv. Înrădăcinarea omului în istorie ține de determinarea noastră funciară. Apartenența noastră la tradiție și toate medierile lingvistice și axiologice pe care această apartenență le presupune ne interzic să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Rusia, Ungaria, Coreea, Franța unele jucătoare tinere cu vârste cuprinse între 17-21 de ani, se numără deja printre pilonii echipei. Cocluzii: Ansamblul general al reprezentării informațiilor, prelucrate ajută la înțelegerea detaliilor modelelor structurale ale conținutului jocului de handbal. Se reușește explicitarea fenomenelor din timpul jocului prin exprimări în termeni mai concreți, rezonanți cu realitatea jocului. Se poate aduce la un numitor comun operațiunea de stabilire a conținutului modelului de joc din punct de vedere structural și funcțional corelat cu modelul de
OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
-
unei teorii. Dezideratul desprinderii unei arte a predării din știința învățării nu s-a împlinit ca urmare a: divergențelor considerabile dintre teoriile învățării; predării, forțată să se limiteze la aplicațiile pedagogice ale teoriei învățării; exacerbării argumentației behavioriste, insuficientă însă pentru explicitarea tuturor situațiilor de predare-învățare. Întrucât s-au făcut destule referiri și în analizele anterioare la asocierea stabilită între didactică și artă, dar și întrucât criza de identitate a pedagogiei, despre care vorbeam în debutul studiului, provine și din utilizarea unei
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ale prelegerii, la dezbateri. x 3. Expunerea dialogată reprezintă cea mai importantă formă de exercitare într-o manieră modernă a prelegerii în învățământul superior. Ea constă dintr-o îngemănare a prelegerii cu intervențiile conversative din partea auditoriului, creându-se astfel posibilitatea explicitării elementelor mai puțin înțelese și constituindu-se pe această cale un cadru afectiv și interacțional favorabil participării active a studenților. Această formă a prelegerii solicită multă flexibilitate din partea profesorului propunător și o atitudine de deschidere față de studenți a acestuia. Totodată
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
timpului, s-a dovedit a fi tot mai anevoioasă, mai greu de îndeplinit într-un mod satisfăcător. Într-o scrisoare către Mendelsohn, din august 1783, Kant se exprimă autocritic despre textul Criticii rațiunii pure: Nu mi-ar fi lipsit mijloacele explicitării fiecărui punct dificil dar, în decursul elaborării, simțeam neîncetat acea povară, ce se împotrivește atât de bine clarității, a unei cuprinderi extinse și a amănuntelor ce perturbă perceperea corelațiilor, îndepărtându-mă de aceasta (de claritate - n.m. M.F.) pentru a o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care este formulat în acest cadru; presupozițiile sunt relativ a priori, în sensul că ele sunt sustrase o perioadă de timp controlului experienței, și metafizice (sau „transcendentale”) în sensul că ele fac posibilă cunoașterea bazată pe experiență; iar cercetarea și explicitarea lor analitică este o îndeletnicire prin excelență filosofică. NOTE l. Această carte de proporții mici a rămas până astăzi netradusă în limba română. Traducerea pasajelor citate îmi aparține. Expresia Anfangsgründe, din titlul ei, poate fi redată prin prime fundamente, prime
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
prin urmare mai proprii limbajului poetic, câtă vreme acesta manifestă o repugnanță vizibilă față de orice tendință către explicit; „articulatele” sunt mai apropiate de știință decât de poezie, Întrucât limbajul științific cunoaște o tendință cu totul contrară, justificată prin nevoia de explicitare și precizare (p. 17). Un alt caz interesant Îl găsim În versul „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri”, variantă propusă de Perpessicius. Petru Creția aduce argumente În favoarea variantei „Trecut-au ani ca nouri lungi pe șesuri”. Dacă acceptăm
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
efect de generare de confuzii și de percepere deformată a unui concept de o valoare indubitabilă. Deși tot mai multe organizații se prezintă ca practicând managementul bazat pe cunoștințe, este lesne de observat că în cadrul lor nu există încă o explicitare a termenilor utilizați și fiecare are propria opinie despre ceea ce este și ceea ce se întâmplă în acest domeniu. Cunoștințele și informațiile sunt văzute încă de multe persoane ca elemente ce se suprapun. Există dificultăți însemnate în ceea ce privește diferențierea lor în procesele
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
atitudini oarecum tipizate, standardizate, așteptate, intrate în uz și recunoscute ca atare. Se știe că actul didactic este un demers finalist, orientat dintru început pentru atingerea unor obiective. El apare ca o pledoarie pentru valori, ca un act permanent de explicitare, însă ce are în subsidiar și achizițiile persoanei, registrele ei operative care au o formă implicită de manifestare. Educația constituie un proces de explicitare pe baza maximizării fondului ei implicit de structuri ale cunoașterii. Când învăț ceva nou, îmi gestionez
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pentru atingerea unor obiective. El apare ca o pledoarie pentru valori, ca un act permanent de explicitare, însă ce are în subsidiar și achizițiile persoanei, registrele ei operative care au o formă implicită de manifestare. Educația constituie un proces de explicitare pe baza maximizării fondului ei implicit de structuri ale cunoașterii. Când învăț ceva nou, îmi gestionez fluxul de informații care mă asaltează activând, totodată, sistemul de date preexistente. Fondul latent, de detecție a noului, are o mare importanță în învățare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aceste facilități nu se impun de la sine, ci pot fi potențate în cadrul parcursurilor educaționale tradiționale ce își subsumează parțial și difuz - cel puțin la început - modalitățile și ocaziile generate de suportul internet. Cu timpul, curricula școlară ar trebui să îngăduie explicitări directe ale utilizării și semnificării informațiilor captate pe această cale. 3.4. Socializarea și internetul Se știe că tinerii și chiar copiii sunt atrași de cultura digitală și de suporturile tehnice care o promovează. Din punct de vedere expresiv aceasta
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
publicului. Este superfluu să mai amintim că aceștia trebuie să dețină competențe speciale de informare și comunicare, să stăpânească noile tehnologii și programe de interrelaționare directă sau la distanță. Se cer a fi urmărite trei obiective de bază: comprehensiunea și explicitarea nuanțată a conținuturilor, motivarea educaților și personalizarea parcursurilor de învățare. Pot fi imaginate mai multe acțiuni, toate centrate pe responsabilizarea educatului în legătură cu rolul său în dispozitivul de formare. Tutorele este acea persoană calificată în: a cultiva dorința educaților de a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și adecvarea la nevoile actorilor vizați, decuparea conținutului în module, individualizarea parcursurilor pedagogice, testele și evaluarea, aspectul grafic, dimensiunea intuitivă a navigării, posibilitatea de a apela la funcția de ajutor suplimentar, performanțele tehnice ale sistemului; educații: accesul la informații specifice (explicitarea obiectivelor, a sumarului, a bibliografiei etc.), posibilitatea autoînscrierii, accesul la programele de formare, gradul de interactivitate dintre educat și cursuri, posibilități de lucru în grupuri, funcționalitatea și descrierea dispozitivelor de comunicare sincronă și asincronă dintre tutori/experți și educați, mediile
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
rare și, de aceea, devin momente istorice de referință. Este vorba despre modul în care elevii/studenții învățau să învețe. Fiecare dintre cele trei practici educaționale care au generat un alt mod de a învăța să înveți merită o scurtă explicitare. Înainte însă, le vom reaminti așa cum le redă autorul (p. 272) și vom menționa faptul că ele au putut avea efectul amintit doar împreună. Se poate constata cu ușurință și faptul că cele trei practici sunt puternic interrelaționate: 1. examinarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și procesele dintr-un singur domeniu, dar și între ideile și procesele din domenii diferite și din lumea din afara școlii”. Complexitatea proceselor de integrare la nivelul educației, dar mai ales al curriculumului ne face să trecem de la abordarea generală către explicitări mai concrete. Un prim pas în acest sens îl facem cu ajutorul definiției de lucru a lui Shoemaker, care precizează că printr-un curriculum integrat înțelegem: educația organizată astfel încât să traverseze barierele obiectelor de studiu, aducând împreună diferitele aspecte ale curriculumului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]