332 matches
-
de analiză a discursului, în frunte cu Dominique Maingueneau. De pildă, Jean-Michel Adam identifica opt tipuri textuale universale: 1. narativ - reportaj (jurnalistic, sportiv), faptul divers, român, nuvelă, povestire, parabolă, publicitate narativa etc. 2. descriptiv - literatura descriptiva, ghiduri turistice etc. 3. expozitiv (explicativ) - discursul științific, didactic etc. 4. argumentativ - discurs științific, publicitar, didactic 5. prescriptiv (injonctiv) - rețete culinare (cărți de bucate), prospectele la medicamente, diverse instrucțiuni de folosire etc. 6. predictiv - buletinul meteorologic, horoscopul, profeția etc. 7. conversațional - interviul, dialogul etc. 8
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aritmetică. Am obținut răspunsuri bune. După aceea d-l învățător a ținut o lecție de istorie, tratând despre Tudor Vladimirescu, la cl.a-VI-a și a-VII-a unite. A procedat natural, metodic și bine. A întrebuințat cu mult suflet forma expozitivă combinată mai ales în recapitulare cu cea întrebătoare. . .Am mai constatat că d-l Molocea are și activități extrașcolare: cantină școlară, cooperativă școlară și bibliotecă. . . Căminul cultural, unde d-l Molocea este director, este în funcțiune și își ține regulat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai multe discursuri centrate în jurul unei singure teme și compuse fiecare din mai multe texte, deoarece fiecare replică a schimbului conversațional constituie o unitate comunicațională, și deci un text, în sine)" (Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 384); * coroborare text (narativ, descriptiv, expozitiv, instructiv, argumentativ Rovența-Frumușani, 2000, pp. 140-141) condiții de producere a acestuia. Orice "schematizare discursivă" are ca premise intenționalitatea (cf. Sălăvăstru, 2003, p. 381; Dospinescu, 1998, p. 83 etc.), jocul subiectivităților locutorului/interlocutorului și, implicit, intersubiectivitatea și contextualizarea. Construirea/actualizarea unui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
propria concepție, ajungându-se astfel, la un moment dat, la inversarea raportului inițial: actorul își aservește textul, îl transformă într-un pretext pentru exercițiul propriei arte. „Arta actorului, care era în această concepție adecvată, imitativă, reproductivă, devine cu timpul independentă, expozitivă, se îmbolnăvește de formalismul artistic al epocii și se transformă în virtuozitate” . Uneori, se obțin efecte care contrazic textul, încât autorii nu-i mai recunosc opera, cum se întâmplă cu Voltaire, care exclamă în fața uneia din piesele sale: „Est-ce bien
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
fi redeterminat, reconstruit, eficientizat. Aceleași probleme le ridică raportul tradițional modern în practica educațională. Un simplu exercițiu ne-ar putea servi în analiza noastră. Să ne imaginăm, de exemplu, care ar fi eficiența actului didactic în absența totală a strategiilor expozitive. Am vorbi de interactivitate, de cooperare, de flexibilizarea actului predării-învățării, dar probabil cu prețul anulării conținutului. Nu dorim să facem apologia metodelor tradiționale de predare sau să reînviem un spirit mai vechi al școlii. Ceea ce dorim să subliniem este faptul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
latura sa informativă, cantitativă, fără o raportare reală la principiile didactice sau la particularitățile psihologice și individuale ale elevilor, fără o selecție și o prelucrare judicioasă a valorilor. Suportul strategic pentru transmiterea cunoștințelor era constituit cu predilecție din metode strict expozitive, depersonalizante, care transformau elevii în spectatori pasivi ai actului educațional. Aceasta și datorită faptului că predarea era văzută în chip funciar ca o obligație strictă a profesorului, iar învățarea doar a elevilor. Este vorba de o învățare mecanică, receptiv-reproductivă care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prezenta”, „a expune” etc. - autorul are, de regulă, o atitudine obiectivă, de neidentificare, neparticipare; sau se poate ascunde sub înfățișarea unui personaj oarecare;el nu se situează în prim Ț plan; locul acesta revine naratorului sau personajului principal. 2. forma expozitivă proprie genului liric: - se fac confesiuni, de dezvăluie stări sufletești; (!!) verbele comentatorului: „a-și dezvălui”; „a-și exprima”; „a se confesa”; „a se destăinui”, etc. - autorul are o atitudine subiectivă, de regulă, se exprimă pe sine; sentimentele dezvăluite sunt ale
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
variantă a dialogului. - este de fapt o replică mai lungă, ce s-a detașat din dialog; - personajul își rostește gândurile, își analizează anumite sentimente și rațiuni ale acțiunilor sale; - ca discurs, monologul poate fi: a.(1) narativ; (2) descriptiv; (3)expozitiv; (4) argumentativ; etc.; b. (1) monolog propriu Ț zis; (2) monolog interior; (3)aparteu; (4) discurs retoric; etc. Monologul propriu Ț zis: - presupune prezența unui interlocutor (!! dar interlocutorul nu își exercită menirea: nu dă replica); - este o formă de retorism
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
astăzi pași importanți pentru încurajarea creativității. Există însă destul de mulți dascăli care sunt reticenți la aplicarea noului. Printre practicile contraindicate putem aminti câteva: prezentarea informațiilor “de-a gata” în dauna acțiunii de descoperire a cunoștințelor, tendința de a folosi metode expozitive, excesiva apelare la expunerea problematicii de către cadrul didactic, limitarea libertății de comunicare a copiilor, descurajarea nonconformismului, rigiditatea stilului de predare, directivismul, uniformizarea și lipsa tratării diferențiate, accentul pus pe cantitate și nu pe calitatea reproducerii conținuturilor, lipsa de flexibilitate, evitarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
autorul este foarte concis, renunțând aproape complet la exemplele lămuritoare. Mică lucrare de care mă ocup aici este, din mai multe puncte de vedere, o capodoperă. Undeva, vorbind despre Hașdeu, G. Ivănescu afirmă: "Trebuie să criticăm poate și manieră să expozitiva, care se caracterizează printr-o exprimare lipsită de concizie" (Ivănescu, 1984, p. X). Trebuie să recunoaștem că o atare constatare este contrazisa de acest studiu de stiință limbii. Pagina din versiunea originară a studiului Pagina din versiunea originară a studiului
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fi dobândite prin activități de descoperire. Domeniul În care atitudinea creatoare a Învățătorului este cel mai mult solicitată În vederea valorificării resurselor lecției de istorie este, desigur, cel al metodelor. În acest sens, fără a neglija potențialul formativ oferit de metodele expozitive, considerăm că există multe altele care trebuie să-și găsească locul În desfășurarea lecției de istorie. Gândirea critică este necesar a fi dezvoltată pentru a nu forma o atitudine exaltată, deformată de genul: „unitatea - visul de veacuri al poporului român
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Gorgan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93541]
-
recentă sau moderne - descoperirea, problematizarea, expunerea însoțită de mijloace tehnice, modelarea, simularea, asaltul de idei, studiul de caz, algoritmizarea, instruirea programată; * în funcție de modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: a) metode de comunicare orală bazate pe cuvântul scris sau rostit; * metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicația, descrierea; * metode interogative - conversația euristică; * metode care presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstormingul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora: demonstrația, modelarea
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstormingul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora: demonstrația, modelarea, experimentul; * după gradul de angajare a elevilor la lecție: a) metode expozitive sau pasive - pun accent pe memoria reproductivă și ascultarea pasivă; b)metode activ participative - favorizează activitatea de explorare personală și interacțiunea cu ceilalți colegi; După același criteriu, unele lucrări de specialitate disting trei tipuri de metode: o centrate de pe elev
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
metode de fixare și consolidare; c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare; * în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), Moise identifica: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode de descoperire propriu-zisă - observarea independentă, exercițiul euristic rezolvarea de probleme, brainstormingul etc. Metoda expunerii constă din prezentarea verbală monologată a unui
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
cu cerințele didactice ale comunicării. Sub aspectul funcției didactice principale, se înscrie între metodele de predare; după mijloacele cu care operează pentru vehicularea conținuturilor, avem a face cu o metodă verbală; după gradul de angajare a elevului, este o metodă expozitivă, deci care situează elevul mereu în postura de receptor. Este o metodă ce a beneficiat de o îndelungată utilizare în procesul de învățământ, de unde încadrarea ei între metodele tradiționale ale școlii de pretutindeni. Poate să apară și în formă “pură
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
anunță subiectul lecției și scopul ei. Predarea noilor cunoștințe la chimie se face folosind diferite metode ca : expunerea sistematică, conversația, demonstrația, lucrările de laborator, vizita în unități industriale sau de cercetare. La lecțiile de chimie se folosește, de obicei, metoda expozitiv - demonstrativă, materialul nou expus clar, devine accesibil elevilor, cu explicații, argumentând afirmațiile și demonstrând proprietățile substanțelor studiate. Pentru o participarea activă la lecție profesorul folosește ca auxiliar și metoda conversației. Transmiterea cunoștințelor prin metoda conversației se folosește numai atunci când conținutul
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
dar că ele pot deveni realități efective oricând. Cartea este defalcată în două părți distincte: în prima dintre acestea autorul zugrăvind un tablou critic asupra societății engleze contemporane cu el, pentru ca, în cea de-a doua, cu un caracter profund expozitiv, să fie prezentată maniera de organizare socială a unui stat așezat într-un loc imaginar, insula Utopia. Utopia apare ca o construcție statală de tip familial, în care familiile sunt grupate în triburi, iar fiecare trib este condus de un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Emile stabilește și principalele reguli consensuale sau principii în activitatea prestatorului de educație, precum: principiul exemplului personal, principiul echilibrului între excesul de severitate și excesul de indulgență. Pedagogul francez propunea ca în actul predării profesorul să nu uzeze de metodele expozitive/explicative, sugerându-ne că beneficiul suprem al instrucției îl constituie metoda sugestiei și problematizării: ,,Talentul învățătorului este să facă pe elev să iubească învățătura. Ca s-o iubească, nu trebuie să rămână spiritul lui așa de pasiv, în tot ce
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
discontinuității. În acest spirit de analiză pot fi decriptate trei tendințe majore de abordare: a. gândirea pedagogică magistrocentristă, caracteristică secolelor XVII-XIX, recomanda un scenariu didactic-educativ rigid, în care esențială era autoritatea profesorului, transmiterea unidimensională a cunoștințelor, predominanța metodelor verbale și expozitive; o asemenea tendință n-a însemnat altceva decât ,,identitatea între codul emițătorului și codul receptorului”, având efecte negative în plan moral, ,,elevul fiind considerat doar un obiect care trebuie modelat din exterior”; b. gândirea pedagogică psihocentristă, caracteristică cumpenei de veac
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe Socrate, o dată ce, la puțină vreme după execuție, ei i-au exilat pe acuzatori și i-au ridicat filosofului o statuie în sala de procesiuni (p. 33). Piesa consacrată sfârșitului tragic al gânditorului se întemeiază pe nedumeririle prezentate în secvența expozitivă. Lucrarea dramatică a autorului modern are la bază câteva din cele mai cunoscute texte antice cu privire la Socrate. Întâmplările cu alură anecdotică sunt extrase în mare parte din capitolul consacrat filosofului de Diogenes Laertios. Ca și în opera doxografului grec, înțeleptul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de odinoară, el se aseamănă întrucâtva cu spectatorii din România comunistă cărora le facilitează accesul la realitățile lumii antice. Majoritatea autorilor moderni elimină acele procedee distinctive ale pieselor antice pe care le socotesc a fi convenționale. Frecvent la Euripide, monologul expozitiv inițial dispare acum : la Paul Everac informațiile despre genealogia Ifigeniei sunt transferate în dialogul ei cu însoțitoarea, prilej de a rememora crimele neamului. Același autor renunță la recunoașterea mecanică dintre frați, artificială chiar din punctul de vedere al lui Aristotel
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
raportarea la un context mai larg. Registrul stilistic propriu scrierilor memorialistice sau discursului istoric este foarte curând bruiat de elementele unei retorici grandilocvente, propriu unui discurs politic avântat. Cuvântul „a sugruma” induce acest efect patetic, descărcarea afectivă improprie discursu- lui expozitiv inițial indică dubla măsură și hibridizarea sa. O temă îndelung vehiculată în epocă este aceea a „măririi și decadenței” speculând un întreg curent de idei, dar și o sensibilitate finiseculară din care originează estetic deca- dentismul. Formula transcrie viziunea unui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
gândea el exista deja într-un sistem complet și recunoscut, și că lui nu-i rămâne decât s o preia ca atare și s-o aplice în interpretările și lucrările lui. Studiul despre Husserl poate că nu depășește, ca lucrare expozitivă, nivelul unei lucrări oarecare de seminar, dar aplicarea fenomenologiei în interpretarea operei lui Proust, făcută prima oară de Camil Petrescu într-o vreme când critica europeană nu se gândea în legătură cu Proust decât la Bergson, e un fapt de cultură mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Popa s-a dovedit mai versat în piesele de teatru, scrise ireproșabil din punctul de vedere al replicii, nu dramaturgia a profitat substanțial de pe urma acestei virtuozități, ci proza care a asimilat epic dialogul, replica naivă și insinuantă, cu ajutorul cărora latura expozitivă, aparent facilă, se transformă de fiecare dată într-un conflict subteran de rezonanță estetică. Piesele sale alternează între tabloul idilic care face să dispară contradicțiile realității și drama sumbră, cu referire la critica socială, cu final ce alunecă spre tragic
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
fundamente sunt aduse în lumina vederii generale, sunt expuse, așezate în deschisul clarității ce evidențiază, sunt dăruite privirii generale, cortina ce le învăluia fiind retrasă. Din ascunse ele devin fățișe adică sunt evidențiate prin postularea în prim-plan, prin aducerea expozitivă în față. Grație acestui demers interpretativ, adesea temeiuri, ce pulsează tainic în profunzimi nebănuite inițial, sunt dezvăluite și înfățișate publicului larg prin ecourile retorice sau scrierile elaborate. Așadar, interpretul mijlocește aici comunicarea și comuniunea dintre adâncurile lumii și conștiința umană
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]