939 matches
-
Din întunericul apofatic al subiectului divin transcendent țâșnesc mereu luminile energiilor Lui necreate, care-L fac prezent și-L revelează ca iubire structurată, cu un contur”. Energia necreată îndumnezeitoare principală, cea care creează unirea dintre Dumnezeu și om este forța extatică a iubirii de har a Duhului Sfânt; iubirea duhovnicească îl face atât pe Dumnezeu, cât și pe mistic să iasă din ei înșiși și să se arunce unul spre celălalt într-o unire paradoxală, care realizează între Dumnezeu și om
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
că „lumina dumnezeiască este iradierea zâmbitoare a dragostei divine” , „e un reflex al feței iubitoare a lui Dumnezeu sau al fețelor care se iubesc și ne iubesc ale Sfintei Treimi”. Lumina de pe față este un semn de deschidere și iubire extatică, în timp ce lipsa luminii de pe față este un semn al închiderii și egoismului. Așa cum în experiența iubirii umane „lumina de pe fața celui iubit se întinde și pe fața celui ce iubește, umplându-i și învăluindu-i pe amândoi într-o lumină
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
încercărilor, de orice natură” (Iubirea și suferința creștin-ortodoxă). „lumina intră greu/ dar atâta timp cât cumpăr iluzii/ pentru zile când nicio rază/ n-ajunge păsării prin ochi/ mă-nfrunzesc/...” Pentru casa mea cumpăr iluzii). Poeta își hrănește clipele cu iluzii, trăirile-i extatice căpătând gravitate în fața întrebărilor inerente despre soarta omului în lume. Umbrele lăsate de lucruri și „pe fruntea schilodită de așteptare” sunt motiv de neliniște și meditație asupra efemerului. Conștiința se ascute până la „țipăt” disipat într-o curgere nisipoasă. Exemple ca
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
un lucru în sine, în timp ce doi se deschid într-un fel iubirii. Însă iubirea celor doi este imperfectă, pentru că iubind pe altul nu se iubește în fond decât pe sine. Este un egoism în doi. Iubirea dezinteresată, plină de sacrificiu, extatică, nu apare decât cu trei". Dumnezeu este iubirea desăvârșită, pentru că este din veci Sfânta Treime. Iubirea Tatălui și a Fiului se întâlnește în Duhul Sfânt. Iubirea reciprocă a Tatălui și a Fiului este purtată de Duhul Sfânt. El este cel
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
Lunii sunt comune și în nici un punct al pământului nu sunt fixe, și nici n-au un singur sălaș, ci rătăcesc încă o vreme pretutindeni deasupra oamenilor, ca un suflet liber în căutarea altui suflet liber. Acum redescoperim Marea Unire extatica dintre sufletul omului și Sufletul Lumii noi. Acum vedem cu ochii noștri marile ciocniri dintre civilizații și culturi și participăm la cea mai mare revoluția care a exista vreodată pe pamant: revoluția conștiinței cosmice. Trăim suspendați, între cer și pământ
O NOUA CUPOLA PENTRU OMENIRE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348078_a_349407]
-
la asta! Văzu și Camera animalelor fantastice, nu erau niciunele din cele cunoscute, dar semănau până la un punct, păreau însă mai mari, mai frumoase, ba chiar mai prietenoase decât cele reale. Nu-și mai putea stăpâni emoțiile în fața acestei cavalcade extatice, nu-și dădea bine seama nici cât timp a trecut. Vru să se uite la ceas. Nu se poate, își uitase și ceasul. Ajunse în fața ultimei Camere, a Miracolelor. Privea curioasă ușa și avu sentimentul că această Cameră e cea
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
amintiri afective, exhibit cu duioșie în viziuni duioase încărcate de speranțe, ce se încheagă într-un spectacol al exorcismului divin. Speranțele încarnate în imagini conduc către fenomenul Fata Morgana, hrănită de metafore surprinzătoare, ce produc contemplații calde ale alterității, vibrații extatice ale sufletului. Autoscopia, care e în fond o confesiune deghizată, tulbură imaginarul liric până la o înaltă vibrație, întorcând vioara invers, cum o fac virtuoșii arcușului. Privirea ia locul simțurilor, amintirile se derulează în panorama modulare, pigmentate de maliție, în sensul
EMILIA TUDOSE TRIUMFUL IUBIRII , CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366066_a_367395]
-
rezonanțele doinei, acceptându-i bunele sau relele ei înfățișări. Poetul, deși sub o aparentă stare de melancolie rimbaudian-baudelaireană sau sub masca unei disimulări bacovian-minulesciană, construiește veritabile reverii, în care apare iubita (umanul), natura (vegetalul), cerul mimând uneori nuanțe telurice (agonia extatică), binele și răul (contrarietatea), dragostea și ura (emoția), păcatul și virtutea (dualismul), bucuria trăirii și tristețea circumstanțelor factuale (speranța). Sub o aparentă calinitate, se naște o alcalinitate, protejând marginile deja zdrențuite ale sufletului, revigorând, astfel: puterea, voința, rezistența în fața loviturilor
„CĂRĂRI PRINTRE STELE” (VERSURI) DE IONEL SIMA (BAIA MARE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365051_a_366380]
-
Din întunericul apofatic al subiectului divin transcendent țâșnesc mereu luminile energiilor Lui necreate, care-L fac prezent și-L revelează ca iubire structurată, cu un contur”. Energia necreată îndumnezeitoare principală, cea care creează unirea dintre Dumnezeu și om este forța extatică a iubirii de har a Duhului Sfânt; iubirea duhovnicească îl face atât pe Dumnezeu, cât și pe mistic să iasă din ei înșiși și să se arunce unul spre celălalt într-o unire paradoxală, care realizează între Dumnezeu și om
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
că „lumina dumnezeiască este iradierea zâmbitoare a dragostei divine” , „e un reflex al feței iubitoare a lui Dumnezeu sau al fețelor care se iubesc și ne iubesc ale Sfintei Treimi”. Lumina de pe față este un semn de deschidere și iubire extatică, în timp ce lipsa luminii de pe față este un semn al închiderii și egoismului. Așa cum în experiența iubirii umane „lumina de pe fața celui iubit se întinde și pe fața celui ce iubește, umplându-i și învăluindu-i pe amândoi într-o lumină
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
cu mirosul de jivină în nări, simțind suflarea lor fierbinte în ceafă, amatorii de senzații tari par suspendați între spațiu și timp, între viață și moarte. Toate detaliile supărătoare ale cotidianului anost se topesc sub imperiul acelei clipe magice, mistice, extatice. Pentru unii dintre ei, encierros sunt un drog, evenimentul cel mai prețios al anului. Atracția lor irezistibilă îi smulge de lânga mama sau soția iubitoare, de lângă copiii care-și contemplă îngroziți tații, rugându-se să scape nevătămați. Unii aleargă pe
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
chiar “moartea din sărut”, în limba italiană numită “morte di bacio”, care este chiar sărutul ce împarte lumina din lumină. Aceasta este bioluminiscența erotică de creație a lumilor și originea castelor din toate timpurile imemoriale. “Morte di bacio” este unirea extatică dintre Inteligență Luminoasă venită din Soare, văzătorul nostru singuratic, cel ce controlează totul și Sufletul lumii, adică, unirea dintre Good-angel și Fiica-dragostei. Când trăiești această unire extatică poți vedea sufletul lui Dumnezeu creatorul nostru, care este în acest prim caz
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
lumilor și originea castelor din toate timpurile imemoriale. “Morte di bacio” este unirea extatică dintre Inteligență Luminoasă venită din Soare, văzătorul nostru singuratic, cel ce controlează totul și Sufletul lumii, adică, unirea dintre Good-angel și Fiica-dragostei. Când trăiești această unire extatică poți vedea sufletul lui Dumnezeu creatorul nostru, care este în acest prim caz de conștiință cosmică propriul tău suflet liber, adică, parte din sufletul lui Dumnezeu soarele, văzătorul singuratic, Fiul Fiicei Soarelui Uriaș, cel ce controlează tot universul nostru, cel
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
Acasa > Poeme > Devotament > FIOR(D) Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1265 din 18 iunie 2014 Toate Articolele Autorului eram ca și tu fior aritmic al lumii din seva ploilor culegeam fulgerele cuvintelor gelatina viselor o întindeam extatic la soare săpam cratere imaginare cu mâinile golite de sânge incandescente unghiile mutila(n)te iroseau vibrații ca niște metastaze emoționale pianele supraviețuiau declinului ecoul tău (i)lumina fiordul apa de havel se rotește în oglinzi egocentriste ca o maree
FIOR(D) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352282_a_353611]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > EXTAZ Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1217 din 01 mai 2014 Toate Articolele Autorului Omule! Treci prin fața casei Îmbrățișată de viță sălbatică La geam, o femeie-ngândurată Impletește în clipa extatică. Cum ai dat de urma ei?! Învăluită-n taină ca-ntr-o poezie După-amiaza coaptă-n soare Teama o topește în euforie. Prin cea dintâi privire, Asupra străinei, s-a trezit Spiritul curat! Pentru prima dată Ești descumpănit. Vrei să
EXTAZ de LIA RUSE în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350651_a_351980]
-
creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului [82] , prin care se tinde la depășirea sinelui propriu și la asemănarea cu Dumnezeu. persoana este „raportată extatic la Dumnezeu și aproapele” . Persoana se află în spațiul restaurării, în spațiul noii creații, și al învierii έν Χριστώ. De acum, încă de când trăiește pe pământ, omul poate să își așeze trupul pe tronul lui Dumnezeu,- omul este absorbit, de parcă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
emisfer ș.a. Poeta se bucură așadar firesc de orice ivire din rolul indiferent al lucrurilor, iară dacă acelea din apropiere netede, derizorii, potolite, șterse ... se mai arată, neașteptat, și în câte un cearcăn de taină, ea se înfioară, încearcă starea extatică ori ,altădată, atingând în treacăt acel subțire inel, ascultă numai delicatele ecouri iscate, care ei îi spun multe : Frisonul clipei, tremur prins în lut/ Cum umbra mea desfășura culoare/ Străină și-ntreruptă lângă trup/ Amurg stingher, întinse zări de sare/ Cum
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
propriu și la asemănarea cu Dumnezeu. Purificarea este la Sfântul Ioan Scărarul reintegrarea individului în sinea lui autentic-personală, restaurarea stării umane de dinainte de cădere. Diferența dintre individ și persoană, la Sfântul Ioan Scărarul, constă în aceea că persoana este „raportată extatic la Dumnezeu și aproapele” . Persoana se află în spațiul restaurării, în spațiul noii creații, și al învierii έν Χριστώ. De acum, încă de când trăiește pe pământ, omul poate să își așeze trupul pe tronul lui Dumnezeu,- omul este absorbit, de parcă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
A. Nicio datorie împlinită fără corolarul bucuriei. Sensul vieții nu trebuie resimțit drept corvoadă. B. Nicio suferință fără exercițiul corelativ al răbdării. Răbdarea e un mod eficient de a căuta sensul, de a-l aștepta. C. Nicio bucurie fără intuiția extatică a neantului supra-luminos dindărătul ei. D. Balastul unei vieți nu poate dizolva sensul ei și nu trebuie disprețuit. El se lasă încorporat, ca soclu, în construcția finală. (Fragment din „Sensul vieții. Punctaj pregătitor", volumul „Despre frumusețea uitată a vieții", Andrei
ANDREI PLEŞU, DESPRE FRUMUSEŢEA UITATĂ A VIEŢII, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2011, 280 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354805_a_356134]
-
un nechezol grăbit, că l-a adulmecat și l-a descoperit pentru a-l promova pe Candidatul Nobel român cel mai bine plasat, tot așa cum aulicul critic Maiorescu pe Poetul Național, ci norocul că într-o criză mistică peak experience extatică la vârf, sub stele sudice, ca la Perpignan, i s-a revelat tocmai lui, citind în zare, Direcția Ultimă! Iar a cunoaște cea de pe urmă Direcție fără GPS nu e puțină izbândă, căci așa cum demonstrau și sofiștii sceptici cu săgeata
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
noi la imitat Infrastructura Intelectuală și Academică, s-au aliat exact împotriva Levantului româno-bulgar cu virtuală capitală a Spiritului în pitoreasca, prin podurile ei dunărene pe corzi Calatrava-n conurbație, Giurgiu-Russe, presimțind pericolul! De aici și inevitabila criză mistică peak experience extatică la vârf, dată sub stele sudice ca la Perpignan celui mai modest dintre îndrumătorii noștri spirituali postaci, un radical agrar justițialist devenit conciliant (teză, antiteză și sinteză) prin necesitate dialectică a geniului obligat tranzacțional, să ne orientăm exact pe drumu
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
cu adevarat fericit, fericită. * Templu : este un loc de meditație și de reculegere în care cel ce iubește este simbolul sufletului, cea iubita este Inteligenta-angelica sau Madona intelligenza, iar sărutul lor - în limba italiană “morte di bacio” - este chiar unirea extatica dintre Good angel și Fiică dragostei.
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]
-
către nimic ) în universul Artei-transformarii Primului Principiu din care s-au ivit în copilăria umanității cei trei eoni distincți: existența, forma și beatitudinea, intru evoluția naturală a viului, pentru noua creație de mame biofotonice - de trei ori: Odată prin unire extatica dintre Dumnezeu și sufletul lumii noi ! A doua oară prin sămânță de Inteligență Luminoasă a maestrului Artei-transformarii, cel care-l unește pe Good angel cu Fiica dragostei ! Și a treia oară prin Madonna Inteligentza, adevărata regina coeli, Stea mântuitoare care
DESPRE FEMEI SPECIALE SI MARILE MAME. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356691_a_358020]
-
vag adânc de mări. bici de foc în apă. neștiută stare dintr-un mare haos într-un naos mic - ies la suprafață ondine. și... mirare încep să danseze pe un val cosmic raze jucăușe și în lungi spirale își anunță extatic verticalizarea... din trei salturi toate siderale soarele anunță: M-am logodit cu marea! BRUIAT ȘI CONFUZ mărțișorul meu literar sistemul meu solar a fost bruiat iremediabil, de tine, venusiana mea cu ochi acvamarini. prin terestrialele-ți radiații trimise mi-ai dereglat
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
lui Dumnezeu, atașamentul, nevoia de sacrificiu, în cea a lui Al Francisc se aștern, pe lista stărilor sale lirice, ubicua senzație de detașare, de indiferență la factorii perturbatori din jur, protestul la nonvaloare, dar și iubirea cu accentele sale alternativ extatice/ autoironice. Ceea ce le apropie poezia, ceea ce face ca împletirea eclectică a ideilor să devină realizabilă, este SENSIBILITATEA amândurora, indiferent dacă peste sensibilitatea nativă (Manuela), se suprapune, uneori, o detașare disimulată (Francisc). Ecuația lirică rezolvă perfect această îmbinare a universurilor de
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]