335 matches
-
măcar o dată în fața iubitei lui cât de bine arată cutare top-model sau cutare cântăreață? Ce bărbat nu și-a auzit atunci prietena răspunzându-i: „Mă rog, este...”? În fine, ce bărbat nu a fost niciodată uimit să își vadă iubita extaziindu-se la vederea frumuseții „foarte ascunse” a unei actrițe din planul secund al unui serial televizat? Ei bine, dacă sunteți unul dintre acești bărbați, nu fiți surprinși, în primul rând nu este ceva conștient. În al doilea rând, grație acestei
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
-o de mult timp"68. Și-a notat în caietele lui: "Yourcenar este o femeie extraordinară"69. Un an mai târziu, în 1954, Mann a cumpărat un exemplar din Electra lui Yourcenar și a început să citească piesa. Mann se extaziase citind scena în care Electra dă piept cu mama ei Clitemnestra. A fost frapat de forța elementelor mitice și sexuale ale acelei scene. A fost cuprins de atâta entuziasm, încât i-a spus că, dacă nu ar fi fost suferind
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Ion Mihai Pacepa, Mihai Caraman, Constantin Iosif, Ion Stănescu. În 1989, Caraman, probabil cel mai inteligent dintre ei, va fi scos de la naftalină de către Silviu Brucan și Petre Roman și numit șef al spionajului românesc postdecembrist. Petre Roman era chiar extaziat de jocul caramanesc, considerându-l "unul dintre cei mai străluciți spioni pe care i-a cunoscut lumea". Din păcate, nu pentru România. Din pricina lui și a altui kaghebist scos la suprafață, Nicolae Militaru, NATO ne-a ocolit în primii ani
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
trebuie să ții secrete evenimentele fericite, să simulezi calicia, să-ți îmbraci sărăcăcios copiii, să vorbești de boală, iar femeile trebuiau să-și ascundă sarcina. De asemenea, se spunea că nu trebuie să-i lauzi pe alții, să nu te extaziezi în fața bunăstării altuia, să nu faci cuiva complimente, astfel de atitudini fiind percepute ca manifestări ale unor înclinații spre invidie 12. O asemenea pregnanță a fricii de invidie nu poate fi separată, după Foster, de un sistem de gândire sau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
scenă a unor fantome de a căror forță halucinatorie se simte acaparat, că vede evoluând - pe scena devenită un soi de „loc al aparițiilor” - niște „arătări dintr-o altă lume”, niște „fantome de pe lumea cealaltă”. Ca și la indienii tarahumara, extaziați de faptul că, în sfârșit, „Ziua cea mare a Ritului și a fulgerătoarei apariții a sosit”, momentul reprezentației balineze este ziua când invizibilul poate fi văzut, indiferent dacă e vorba despre zei ori despre eroi morți. E Ziua apariției, și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vede în iarbă permanența vieții, dar și o luptă a contrariilor, luptă care face posibil progresul: Vine iarba, înspăimântă orașele/ nemăsurat le încearcă din adânc/ simt forfotind, măsurând, năvălind,/ grăunțele, sâmburii, spicele, pășunile pe care s-au întemeiat". Poetul este extaziat în fața puterii ei miraculoase, aude semințele țipând în somn și cum alunecă firele cotropitoare de iarbă; năvălește pe calea ferată, răstoarnă pietrișul terasamentelor, aude în flăcări trăsnind iarba, mușcă hărțile de previziune și de calcul, dar în același timp, apare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
konnt uns Gottliches entzucken ?” Si traducerea: „de n-ar fi fost ochiul nostru ca soarele/ nu ar fi putut niciodată să privească soarele;/ dacă nu am fi avut În noi propria forță a lui Dumnezeu,/ cum ar putea să ne extazieze dumnezeirea /” Celebrele versuri goetheene ne aduc aminte de poema Luceafărul unde fata de Împărat „ privea În zare cum pe mări / Răsare și străluce” astrul, steaua, magul, soarele inimii ei. „Sonnenhaft” sintagmă germană, cu Înțelesul de „plin de lumină”care a
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
O nebunie, nu-i așa? Pentru noi, oamenii moderni, este imposibil să nu existe șefi și subalterni. Pentru Nueri însă, trebuie să fii nebun ca să accepți să trăiești ca o cireadă de vite. Nouă, oamenilor moderni, ne place să ne extaziem în fața realizărilor noastre tehnice. În schimb, pentru Kogi, trebuie să fii cu adevărat nebun ca să distrugi Pămîntul, precum o facem noi, " Frații mai mici", din dorința de a trăi într-o lume din ce în ce mai artificială. Kogi cred că misiunea lor este
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în planul sociologic și filosofic sau mai bine în cel socio-politic-economic și filosofic, tradiționalismul s-a distins ca o orientare hotărât potrivnică oricăror acte evolutive, optând decis pentru menținerea structurilor existente, condamnând efortul industrial, blamând democratismul de tip parlamentar și extaziind iraționalismul". (13 b, pp. 26-27) Publicațiile cu scriitorii-suporteri și publicul cititor au fost și ele privite în raport cu tradiționaliștii cam așa: de orientare tradiționalistă fermă, de formulă anticonservatoare și antitradiționale, cu poziții mediane între tradiționalism și înnoire, filoindustrialism, înfruntare între patriarhalism
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Un aer gnostic, în linia doctrinelor dualiste, se degajă din formulările acestea tranșante (de nuanță... bovarică, desigur), atenuate doar rareori, sub presiunea efectului narcotizant al frumuseții plasticii feminine. De aceea, probabil, proaspăt sosit în Florența, tânărul Lovinescu nu se mai extaziază la vederea monumentelor culturale, pe care se mulțumește să le menționeze succint (Arnul, Ponte Vecchio), reproducând apoi copios texte citite anterior din operele celor mai de seamă eroi ai cetății, de la Benvenuto Cellini la Michelangelo. Doar reprezentantele sexului slab îi
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Grandioasa lor geometrie milenară, a incitat la dispute, conflicte, polemici, pe giganții antichității:Homer, Herodot și Pitagora, uimind posteritatea. Coloșii din Gizeh, mărturii ale unor epoci triumfale demonstrează existența unor puteri enigmatice și nebănuite pe aceste teritorii. Platon și Licurg extaziați de aceste minuni ale lumii antice se întrebau:secrete ale atlanților supravețuitori dezastrului Atlantidei sau misterele faraonilor Keops și Kefren. Dacă pietrele din Gaza ar avea potența de-a vorbi, s-au elucida multe dintre secretele faraonilor Egiptului antic. Sfinxul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
-le la prețuri exorbitante perdele provenite din propriile lor magazine. Filantropia imobiliară este într-adevăr pentru ei doar o ocupație de agrement. În mod obișnuit acești prinți ai timpului nostru se îndeletniceau cu vânzarea stămburilor și a catifelelor. Jonas se extaziase în fața avantajelor apartamentului și trecuse repede peste neajunsuri. "Fie cum vrei", îi spusese el proprietarului când venise vorba de plata caloriferului. În privința perdelelor, era de aceeași părere cu Louise, care găsea că e deajuns să pună doar pe ferestrele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
comun, poetul damnat și boem, fapt care a dus la penibila sa popularitate 116 117 printre semidocți, de la elevi de liceu care șoptesc iubitei pe o bancă în parc "A sosit toamna. Acoperă-mi inima cu ceva" și până la universitari extaziați de "Frunză verde de albastru". Modelul acesta, care de altfel nu e de disprețuit, căci a produs uneori mari poeți (mă-ntreb însă dacă nu cumva prin legea numerelor mari, căci în lumea literară nebunii, perverșii și psihopații sânt mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
stă întins pe spate, cu picioarele întinse, în timp ce femeia îl încalecă de sus, cu capul spre picioarele lui și puțin aplecată în față. Bărbatul îi introduce Tulpina de Jad de dedesubt și o împinge în Coardele Lăutei ei. Femeia este extaziată și esența ei vitală curge în interior, asemenea unui pârâu. În această poziție, femeia se aseamănă cu un iepure care-și linge blana. A opta cale se numește „Peștele cu solzii uniți”. Bărbatul stă întins pe spate cu picioarele întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
paseze amestecul înainte și înapoi prin legătura dintre limbi și prin organele genitale care se află în contact. Este nevoie de mulți ani de practică în compania unui partener afectuos și înțelegător pentru a atinge aceste culmi ale alchimiei și extazie, dar răsplata merită efortul din plin. Astfel de practici fac ca relațiile monogame de lungă durată să fie mult mai interesante și mai satisfăcătoare, ca să nu mai vorbim de faptul că sunt mult mai sănătoase și mai benefice pentru longevitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
apa s-a revărsat peste marginile căzii. Imediat și-a dat seama că putea să afle care este densitatea coroanei, și astfel care este puritatea sa, scufundând-o într-o cadă plină cu apă și măsurând cantitatea de apă dislocată. Extaziat de revelație, Arhimede a sărit din cadă și a luat-o la fugă pe străzile Siracusei, strigând: „Evrika! Evrika!“, dar uitând, bineînțeles, că era gol pușcă. Talentele lui Arhimede au fost de folos și armatei din Siracusa. În secolul al
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fanionul negru care părea să Înțepe aerul cu propria-i excitare, și gambele netede, tremurând ușor. Am ridicat-o În brațe și am dus-o În dormitor, unde ne-am petrecut restul după-amiezii mângâindu-ne, explorându-ne și bucurându-ne extaziați de festinul pe care-l constituia pentru fiecare dintre noi trupul celuilalt. După-amiaza a alunecat leneșă În seară, cu un pui de somn și vorbe dulci, iar când ne-am ridicat din pat, cu dorința satisfăcută, am descoperit că aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
adulmec doar un miros acru, de sudoare amestecată cu praf, trepidez la fel; reacția mea nu e declanșată doar de rara combinare a unor loțiuni finisime, inventate de cei mai cunoscuți parruchieri de la Paris sau din Londra; la fel mă extaziază și mirosurile fetide, ignare, trădând degradarea, descompunerea fiziologică sau lipsa de Îngrijire, exalațiea animalescă; e o formă dezabuzată a unui rafinament În exces, o perversiune. E. avea plete lungi, bogat răsfirate pe umeri, de culoare neagră-lucioasă, bătând În albastru-violet, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Aceste frisoane de suferință, aceste vaiete de bucurie și durere, declanșate violent În sufletul adolescentului la revelația corpului amoros, fac din Mémoires d’un fou un text de o autenticitate extraordinară. Eu Însumi am traversat ipostaze identice și m-am extaziat ca și adolescentul Flaubert de acele insignifiante/sublime amănunte ale figurii, corpului și vestimentației primei femei, de care mi s-a părut că mă Îndrăgostesc. Totul se află În cărți, trăit de alții Înaintea mea; de aceea, mă voi retrage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tot sânul și-l lasă să atârne lateral după gura copilului cam mare, ce se vede că nu trage laptele, ci, mai degrabă, se joacă, plăcându-i să țină sfârcul Între dinți și să-l molfăie cu perversă lene. Mă extaziez de priveliște. Țiganca mă vede cum jubilez. Ochiul ei rău se micșorează de furie. „Sictir, golane!“ Râd. Vreau să dau colțul, când observ o altă apariție demnă de Goya. Aproape În spatele ei se apropie o altă femeie ce ține În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-mi ceară mâna. Eu i-am dat-o. — Uimitor, uimitor! - exclamă don Fermín -. Uimitor! Vino-ncoace, fata mea, vino-ncoace să te-mbrățișez! Admirabil! — Te miră atât de mult că o să ne căsătorim, unchiule? Nu, ce mă miră, ce mă extaziază, ce mă subjugă e maniera în care s-a rezolvat afacerea asta, voi doi singuri, fără mijlocitori..., trăiască anarhia! Dar e păcat, e păcat că, pentru a vă duce gândul la bun sfârșit, va trebui să recurgeți la autoritate... Desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fi fost niciodată în stare, iar tata ne făcea complice cu ochiul. Ca să tăcem și să nu punem întrebări, să nu o deranjăm și s-o lăsăm să continue, în timp ce mama arăta emoționată roabele primitive, cerșetorii, țăranii pe tarla, se extazia privind zarea și cerul care nu era doar o fâșie îngustă, ci se arcuia, în sfârșit, ca o cupolă deasupra ei. Vorbea de parcă o dogoare i-ar fi topit tot vocabularul - și tot ea a fost cea care a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
textul revizuit lui Daly, care se Întorsese la New York, pentru a vedea cum merge stagiunea acolo. Foarte curând, primi o notiță de la el cum că accepta piesa și Îi oferea un onorariu fix de 25 dolari pe spectacol. Henry era extaziat. Singura problemă era că producția va avea de așteptat Încheierea lucrărilor la noul teatru londonez, pentru că Daly dorea ca ea să fie o Înfloritură a primei sale stagiuni aici. Între timp Însă, Îi flutură pe dinaintea ochilor și perspectiva montării mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
văzut de drum lăsînd-o mută, Keith se comportă Însă clasic și o lasă Însărcinată ca pe vremea lui Napoleon. În final, Savage nu numai că se-ntoarce la Maria și-i face lucrul acela mult așteptat, dar se mai și extaziază În fața copilului care nu-i al lui. Zice că-i frumos. Asta ar fi cam tot. Deși nu-i tot, Savage a jucat și-n unul dintre cele mai bune filme ale deceniului opt, VÎnătorul de cerbi, unde era, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-mi păruse dat dispărut În memorie, mi-am zis că se-ntîmplă ceva, dirijorul camerei de vederi pare un mare regizor, cine-o fi, eu văzusem, cum am spus, caseta monocolor cu monoclul sticlei de votcă la ochi, și-acum mă extaziam În fața culorilor, cum cădeau ele pe canatul ușii, pe o jumătate de nas, cum pica senin lumina ca din Întîmplare pe bătrîne secundare, pe-un vechi scrin ca la Eisenstein, cum era construită fiecare scenă, fotogramă cu fotogramă, cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]