650 matches
-
în broșuri, pentru a pune la dispoziția animatorilor locali surse de informare și sugestii acționale. În Revista de sociologie 6, al cărei director era Virgil Bărbat, se acordau câteva pagini - sub genericul Cultura mulțimii - informării cititorilor cu privire la acțiunile lunare ale Extensiunii. Dacă în țările apusene Extensiunile Universitare „desfășoară o activitate culturală numai în centrele universitare, la noi această activitate se extinde asupra tuturor orașelor”, scria susținătorul rubricii despre Asociație în revista amintită. După munca unei săptămâni în săli de curs și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la dispoziția animatorilor locali surse de informare și sugestii acționale. În Revista de sociologie 6, al cărei director era Virgil Bărbat, se acordau câteva pagini - sub genericul Cultura mulțimii - informării cititorilor cu privire la acțiunile lunare ale Extensiunii. Dacă în țările apusene Extensiunile Universitare „desfășoară o activitate culturală numai în centrele universitare, la noi această activitate se extinde asupra tuturor orașelor”, scria susținătorul rubricii despre Asociație în revista amintită. După munca unei săptămâni în săli de curs și laboratoare, cadrele didactice plecau sâmbăta
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cunoaștem mai bine oamenii, contactul personal având influența cea mai mare”. Titlurile conferințelor erau propuse de cei ce le susțineau, funcție de specialitatea lor și interesul de cercetare. Putem crede însă că unele erau sugerate de Bărbat, în conformitate cu programul cultural al Extensiunii. Între acestea: „Înțelesul și valoarea culturii naționale” (Fl. Ștefănescu-Goangă), „Personalitatea în cultura română” (Gh. Bogdan-Duică), „Contribuții românești la cultura universală” (V. Bogrea), „Condiții de dezvoltare ale culturii” și „Importanța așezămintelor de cultură” (Virgil Bărbat). Nu e greu de identificat aici
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Vâlsan), „Din minunile cerului” (Gh. Bratu). Ecoul în epocă al acestei inițiative a intelectualilor clujeni a fost pe măsura faptei lor. Ziarele, revistele de cultură salută evenimentul, relatând despre semnificația sa morală și socială. Sub titlul „Minunata faptă culturală a «Extensiunii Universitare»”, în revista Societatea de mâine, din 14 martie 1926, sub semnătura lui Ion Breazu, se comentează astfel această realizare: „Acești propovăduitori ai culturii au pornit pe drumul faptei lor mari cu modestia care însoțește totdeauna pe omul pătruns în
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
moralitatea superioară a adevăratei culturi”. Universitățile, crede comentatorul, sunt datoare către națiune și e semnificativ că, dintre toate școlile superioare românești, „cea din urmă a auzit mai răspicat glasul vremii noastre: întoarcerea hotărâtă a omului spre realitatea înconjurătoare... Opera de extensiune universitară va avea drept consecință răspândirea spiritului științific în mijlocul maselor mari. Acest spirit științific este o condiție fundamentală a societăților moderne”. În alte publicații se lăuda „râvna de culturalitate, pentru înnobilarea idealurilor morale și naționale”, se identifică o „nouă mentalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
23noiembrie 1931 se stinge din viață, însă primul ei președinte și fondatorul acestei acțiuni, Virgil Bărbat. Un timp lucrurile merg după același model acțional. Noul rector al universității, profesorul de psihologie F. Ștefănescu-Goangă, colaborator apropiat al lui Virgil Bărbat la Extensiunea Universitară, susține teoretic și practic opera cu aceeași angajare exemplară desfășurată până atunci. În discursul său inaugural din 8 noiembrie 1932, vorbind despre „misiunile” Universității, el afirmă că „principala misiune a Universității noastre, care sunt ramurile recunoscute ale științei, e
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
știința și a contribui la formarea mentalității științifice a poporului nostru” (1933, p. 7). Program salutar, dar - prins de noile sale îndatoriri și pe fundalul crizei în care e prinsă și Școala Superioară - rectorul nu mai poate sprijini efectiv instituția Extensiunii. Să urmărim evoluția sa după lucrarea lui Stelian Neagoe: noul președinte al Asociației, decanul Facultății de Litere și Filosofie, N. Drăganu, încearcă să mențină același etos și același nivel al activității. Dar în cursul anului universitar 1932-1933, deși „activitatea i-
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
social”, ținându-se 76 de conferințe în 18 centre din Transilvania și Banat, s-a înregistrat o „intensitate” mai redusă a acțiunilor, poate și din cauza „reduselor mijloace financiare” (Neagoe, 1980, II, p. 48). În cursul anului universitar 1933-1934 însă, deși Extensiunea Universitară și-a continuat activitatea, ritmul ei a fost „ceva mai scăzut decât în anii precedenți” (Neagoe, 1980, II, p. 53). Motivele: lipsa de mijloace pe vreme acută de criză economică, dar și absorbirea animatorului și organizatorului ei principal de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
conferințe în doar șapte localități. Subvențiile devin din ce în ce mai subțiri, încât în 1935-1936 numărul acțiunilor e la fel de redus: 45 de conferințe în opt localități. În anul școlar 1936-1937 se țin abia 21 de conferințe doar în patru localități. Iar în 1937-1938 Extensiunea Universitară „începe să fie departe de activitatea prodigioasă din primii ani de după înființare” (Neagoe, 1980, II, p. 118). Acum se mai țin doar 15 conferințe în doar trei localități. În anul următor continuă declinul: 13 conferințe în numai două localități
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mereu. Bărbat scria: „Omul poate învăța mereu, până la 45 și până la 60 de ani! Principalul este ca tradiția și obiceiul învățatului să nu fie întrerupte” (Bărbat, 1928b, p. 192). De aici concluzia sa: e nevoie de școli pentru adulți, de „extensiuni” ale liceelor și universităților, de continuarea studiilor „dincolo de zidurile” școlii, „la toți și pretutindeni”. Este ideea difuzată astăzi de toate forurile și instituțiile educative internaționale și naționale: democratizarea educației și educația permanentă. Învățarea devine o activitate fundamentală și continuă a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din nou din Dinamism cultural, „urmărește transformarea lui într-o ființă nobilă și cu o individualitate proprie și același lucru îl admiră el și la alții”. Miza acestei finalități merită investiția de inteligență și afectivitate pe care a înglobat-o Extensiunea Universitară. Succesul Extensiunii Universitare s-a datorat - după părerea noastră (Neculau, 1989) - faptului că universitarii ardeleni și-au înțeles pe deplin menirea lor de călăuzitori de conștiințe, au înțeles nevoile momentului istoric. După realizarea idealului național, unirea tuturor românilor, era
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Dinamism cultural, „urmărește transformarea lui într-o ființă nobilă și cu o individualitate proprie și același lucru îl admiră el și la alții”. Miza acestei finalități merită investiția de inteligență și afectivitate pe care a înglobat-o Extensiunea Universitară. Succesul Extensiunii Universitare s-a datorat - după părerea noastră (Neculau, 1989) - faptului că universitarii ardeleni și-au înțeles pe deplin menirea lor de călăuzitori de conștiințe, au înțeles nevoile momentului istoric. După realizarea idealului național, unirea tuturor românilor, era nevoie de o
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
umane ale culturii moderne”, o idee îmbrăcată în sentiment, care o susține. Aceasta este idealul central al societății respective.” Iar idealul are nevoie de un „sistem cultural corespunzător”, de o „organizație” democratică menită să asigure crearea și transmiterea valorilor culturii. Extensiunea Universitară a însemnat această „idee trăită”- cu dăruire, izvorând din conștiința superioară a datoriei. Extensiunea Universitară, realizată de către profesorii Universității din Cluj, a avut un ecou deosebit în epocă. Încercările similare, la universitățile din București și Iași, nu au cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
central al societății respective.” Iar idealul are nevoie de un „sistem cultural corespunzător”, de o „organizație” democratică menită să asigure crearea și transmiterea valorilor culturii. Extensiunea Universitară a însemnat această „idee trăită”- cu dăruire, izvorând din conștiința superioară a datoriei. Extensiunea Universitară, realizată de către profesorii Universității din Cluj, a avut un ecou deosebit în epocă. Încercările similare, la universitățile din București și Iași, nu au cunoscut un impact asemănător. Acest etos al participării și al datoriei nu i-a animat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a gândit Miron Constantinescu când a citit această scrisoare? Ștefănescu-Goangă a murit la trei ani după eliberarea din închisoare, fără să i se fi adus o acuzație! Bibliografietc "Bibliografie" Bărbat, Virgil I., 1925-1926, „Premisele umane ale culturii moderne”, în Buletinul „Extensiunii Universitare” din Cluj. Bărbat, Virgil I., 1926, Extensiunea Universitară, Cluj. Bărbat, Virgil I., Ștefănescu-Goangă, Florian, 1926, Extensiunea Universitară, Cluj. Bărbat, Virgil I., 1928a, Dinamism cultural, Cluj. Bărbat, Virgil I., 1928b, Exproprierea culturii, Cluj. Bărbat, Virgil I., 1928-1929, „Comunicare făcută la
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
scrisoare? Ștefănescu-Goangă a murit la trei ani după eliberarea din închisoare, fără să i se fi adus o acuzație! Bibliografietc "Bibliografie" Bărbat, Virgil I., 1925-1926, „Premisele umane ale culturii moderne”, în Buletinul „Extensiunii Universitare” din Cluj. Bărbat, Virgil I., 1926, Extensiunea Universitară, Cluj. Bărbat, Virgil I., Ștefănescu-Goangă, Florian, 1926, Extensiunea Universitară, Cluj. Bărbat, Virgil I., 1928a, Dinamism cultural, Cluj. Bărbat, Virgil I., 1928b, Exproprierea culturii, Cluj. Bărbat, Virgil I., 1928-1929, „Comunicare făcută la Conferința internațională a «Asociației universale pentru educația adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din închisoare, fără să i se fi adus o acuzație! Bibliografietc "Bibliografie" Bărbat, Virgil I., 1925-1926, „Premisele umane ale culturii moderne”, în Buletinul „Extensiunii Universitare” din Cluj. Bărbat, Virgil I., 1926, Extensiunea Universitară, Cluj. Bărbat, Virgil I., Ștefănescu-Goangă, Florian, 1926, Extensiunea Universitară, Cluj. Bărbat, Virgil I., 1928a, Dinamism cultural, Cluj. Bărbat, Virgil I., 1928b, Exproprierea culturii, Cluj. Bărbat, Virgil I., 1928-1929, „Comunicare făcută la Conferința internațională a «Asociației universale pentru educația adulților» (22-24 august 1929, Cambridge, Anglia), în Anuarul Universității din
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Comunicare făcută la Conferința internațională a «Asociației universale pentru educația adulților» (22-24 august 1929, Cambridge, Anglia), în Anuarul Universității din Cluj. Bărbat, Virgil I., 1931, „Sociologia - o schiță istorică și o definiție”, în Revista de sociologie, 4. Blaga, Lucian, 1931, „Extensiunea Universitară din Cluj”, în Revista de sociologie, 1. Boterf, Guy de, 1985, Acteurs et problématiques de l’éducation permanente, UNESCO, Paris. Carton, Michel, 1983, Tendences et perspectives de développement de l’enseignement supérieur dans la région Europe, UNESCO, Paris. Drăgan
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
activitatea Universității din Cluj de la înființarea ei”, în Anuarul Universității (1919-1920), Cluj. Pușcariu, Sextil, 1921b, Cuvânt de deschidere, rostit la al doilea Congres al Asociației Profesorilor Universitari din România, în 3 iunie 1921, Cluj. Ștefănescu-Goangă, Florian, 1924-1925, „Istoricul și activitatea Extensiunii Universității”, în Anuarul „Extensiunii Universitare” din Cluj. Ștefănescu-Goangă, Florian, 1933, „Discurs inaugural”, în Anuarul Universității (1932/1933), Cluj. Ștefănescu-Goangă, Florian, 2001, Cetatea universitară. Texte și evocări, antologie de texte îngrijită de Mircea Popa și Viorica Sâncrăian, Editura Presa Universitară Clujeană
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de la înființarea ei”, în Anuarul Universității (1919-1920), Cluj. Pușcariu, Sextil, 1921b, Cuvânt de deschidere, rostit la al doilea Congres al Asociației Profesorilor Universitari din România, în 3 iunie 1921, Cluj. Ștefănescu-Goangă, Florian, 1924-1925, „Istoricul și activitatea Extensiunii Universității”, în Anuarul „Extensiunii Universitare” din Cluj. Ștefănescu-Goangă, Florian, 1933, „Discurs inaugural”, în Anuarul Universității (1932/1933), Cluj. Ștefănescu-Goangă, Florian, 2001, Cetatea universitară. Texte și evocări, antologie de texte îngrijită de Mircea Popa și Viorica Sâncrăian, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ștefănescu-Goangă, Florian, 2002a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dezamăgit, să spunem simplificând, de aceste emisiuni ale ProTV-ului care, la un moment dat, propuneau tinerilor care participau - pentru că era o emisiune interactivă - să facă zgomot. Era o perioadă de timp, spui tu, când tipi serioși descopereau profunzimea și extensiunea unei culturi, Însă datorită acestei emisiuni, acestei generații care se Întâlnea și făcea zgomot, s-a petrecut tentativa mai multora spre o explorare ascetică de sine. Am mai multe Întrebări și rezerve, totodată. Întâi te-aș Întreba dacă nu accepți
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu acea Generație PRO, așa cum era construită la ProTV, Încât să fii mai apoi atât de dezamăgit de să ajungi spre explorarea aceasta ascetică de sine? Sau tinerii serioși, independent de emisiunile televizate, ajungeau la, cum spui tu, profunzimea și extensiunea unei culturi, Într-un prim moment, și-apoi, tot independent de emisiuni, poate nu independent de ceea ce se Întâmpla În stradă, dar independent de aceste emisiuni televizate, ajungeau la explorarea ascetică de sine? Întrebarea mea mai generală ar fi: pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al îngrădirii libertății creatoare, mai ales de către romantici care au renunțat la ele. Pe de altă parte însă, această restrângere a acțiunii a avut drept efect o focalizare mai accentuată asupra dimensiunii interioare a personajelor, după cum sugera Matei Călinescu: "Limitând extensiunea în spațiu și timp a acțiunii, tragedia clasică îl obligă pe poet la sondajul în adâncime: ceea ce se pierde pe planul orizontalității se câștigă pe acel al verticalității. În această transformare a amploarei în profunzime trebuie văzută justificarea istorică și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
putere, iar sfera de influență rezervată fiecăruia va fi delimitată prin Carte și Pacte. Prin sancționarea acestora, numite ulterior Constituția țării (Landesverfassung, Constitutiones regni), se va obține statuarea autentică a drepturilor și libertăților: din punct de vedere formal ele constituie extensiuni succesive ale contractului feudal, în sensul că același suzeran individual negociază cu o colectivitate vasalică; din punct de vedere material, conțin aceeași reciprocitate de drepturi și obligații, sarcini și privilegii, dar ele aparțin aproape exclusiv dreptului public și, foarte rar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ș.a. Un mare număr de colaboratori scriu pe teme culturale - Petre Locusteanu, Ion Gherghel, N. Georgescu-Tistu, Virgil Bogdan, Sextil Pușcariu, Al. Ciura, Victor Papilian, Izabela Sadoveanu, Horia Stancu, C. Argintaru, Coriolan Petranu ș.a. N. se face purtătorul de cuvânt al Extensiunii universitare, acțiune lansată de Virgil Bărbat și Florian Ștefănescu-Goangă în vederea ridicării culturale a orașelor transilvănene. În consecință, va publica ample relatări de la conferințele ținute în diferite orașe din Transilvania de G. Bogdan-Duică, Florian Ștefănescu-Goangă, Ion Lupaș, Ștefan Bezdechi, N. Leon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288366_a_289695]