669 matches
-
la grila de diagnoză a dezvoltării mentale, de aptitudini și cunoștințe. Un test folosit în psihopedagogie este testul desenului. Cine ar fi mai în măsură să depisteze anomaliile sau calitățile excepționale în școală, cine ar fi mai în măsură să exteriorizeze, să corecteze și să vindece acolo unde e cazul, dacă nu cel ce are ca instrument de lucru însuși desenul ?! Toate științele, precum și toate tipurile de cunoaștere, se întrepătrund, creând dependențe imposibil de disociat. Neînclinația către arte dovedește o percepție
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
se oferă educatului. Cele mai la îndemână „imagini” sunt ale familiei, apoi ale educatoarei, învățătorului și mai târziu ale profesorilor. Conduita lor morală îi oferă un model pe care îl va interioriza (asimilându-l propriei conștiințe), pentru ca apoi să-l exteriorizeze în propria să conduită, imitându-i astfel. O dată cu creșterea și dezvoltarea copilului apar noțiunile morale pe care familia, dar mai ales educatorii le vor transmite, conform cerințelor oricărei învățări, adică explicându-le, demonstrându-le și definindu-le. Procesul de formare
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
următoarele criterii: modul de expresie comportamentală - cu Încadrarea În conduite agresive verbale, la nivel psihologic și simbolic și agresiunea fizică ; -obiectul conduitei agresive conduite heteroagresive și autoagresive . Prezentul studiu Încearcă o analiză pe criterii nozologice a conduitelor auto și heteroagresive exteriorizate cu accent În special pe asocierea alcoolism-agresivitate la un lot de 263 de pacienți dintr-un total de 1284 de bolnavi, bărbați, internați În perioada 1 I 31 VI 2003 În secția III acuți a Spitalului Clinic de Psihiatrie “ Socola
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
un produs al unei reacții de confirmare și concomitent de sancționare a comportamentului agresiv; succesele obținute prin Învățare pot fi atribuite și altor situații, dacă acestea prezintă aceleași aspecte pentru declanșarea unui comportament agresiv (generalizarea factorului excitant). Modelul agresiv se exteriorizează atât printr-o creștere a numărului de modalități agresive, cât și prin formarea comportamentului. Imitarea modelului depinde, printre altele, și de următorii factori: starea socială a modelului; vârstă și sex; consecințele comportamentului modelului; valoarea pe care comportamentul modelului o are
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
Charcot și Școala de la Galpetrière, în cazul isteriei (P. Janet, J. Babinski etc.). b) Teoria psihanalitică dezvoltată de S. Freud, care explică geneza bolilor psihice prin dinamica pulsiunilor inconștientului (conflicte, frustrări, stări complexuale) care se organizează (fiind împiedicate să se exteriorizeze) în focare de tensiune intrapsihică din care se constituie „simptomele clinice” organizate în tablouri nevrotice, psihotice etc. c) Teoria psihodinamică a lui J. Masserman, aduce în discuția explicarea etiologiei și a dinamicii clinice a bolilor psihice prin factori dinamici specifici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a se apropia de aceștia. M. Balint acordă un rol important „emoțiilor medicului” suscitate de întâlnirea cu bolnavul și „coparticiparea” simpatetică a acestuia la suferința pacientul său. Aceste aspecte, peste care nu se poate trece cu vederea, nu trebuie însă exteriorizate în prezența bolnavului. In cadrul relației „medic - bolnav”, o importanță deosebită revine „înțelegerii” bolnavului. În sensul acesta, M. Balint vorbește despre două tipuri de înțelegere a bolnavului de către medic: a) înțelegerea intelectuală, în care emoțiile nu au nici un rol, ea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele delirante majore, cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele: idei de persecuție și de interpretare, idei de grandoare, idei melancolice. Tulburările de expresie Expresia este acțiunea unei persoane de a exprima sau de a exterioriza conținutul gândirii sau al vieții emoțional-afective. Ea este strict personală și are prin aceasta un caracter de originalitate, fiind o importantă sursă de cunoaștere a individului respectiv. După tipul de expresie, distingem mai multe aspecte ale acesteia: a) expresia verbală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lume - cea mai reușită - își ia subiectul tot din viața meseriașilor. În genere, intriga este sumară, interesul îndreptându-se mai ales către personaje. De obicei este vorba de ființe sfioase, cu o viață interioară zbuciumată, pe care nu și-o exteriorizează, de unde și lipsa de înțelegere din partea celorlalți, suferințele îndurate. Ele nu pot fi concepute în afara unui anume rigorism moral, caracteristic mediului lor social. Scriitorul excelează în înfățișarea atmosferei rigide, constituită în jurul unui cod etic mai mult îngust decât ferm, pe
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
de pe câmpia Filaretului, unde se etalau realizările înfăptuite în patruzeci de ani de monarhie, are, ajuns în București, reacții viscerale, de respingere și dezgust. Colindând prin oraș, cu teamă și neîncredere, cu ochi ironici, dar și cu gura căscată, el exteriorizează o naivitate cât reală, cât jucată - e un fel de Moș Ion Roată, s-a zis -, minunându-se uneori parșiv, bodogănind întruna, blestemând, scoțând din volbura sufletului porniri crunte, sîngeroase („cum le-aș mai tăia gâturile!”). Scârbit rău, moș Gheorghe
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
abdominală difuză asociată cu lichid de drenaj tulbure indică diagnosticul de peritonită. Scurgerile de lichid de dializă din cavitatea peritoneală pot apărea precoce, sub 30 zile (5 - 10 %), sau tardiv, la peste 30 zile după implantare (2 - 4 %). Pot fi exteriorizate la nivelul orificiului de ieșire al cateterului, subcutanate, vaginale sau pleurale (hidrotorax). Scurgerile precoce sunt rezultatul unor orificii de ieșire prea largi sau suturii incorecte a peritoneului în jurul cateterului. Apar mai frecvent la obezi, vârstnici, multipare, pacienți cu diabet zaharat
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
rând ca poet liric, trubadur modern în climatul literar specific începutului de secol XX. Incontestabil, a fost un poet de talent, chiar dacă inegal. Există în producția lui restrânsă versuri de o cuceritoare simplitate și armonie interioară, cu un ritm melopeic, exteriorizând trăiri sufletești cu reverberații neerodate de trecerea timpului. Cultivând modalități lirice caracteristice epocii, ilustrând inspirat madrigalul, serenada, romanța, cantilena, epitalamul și liedul, P. a știut să evite edulcorarea lacrimogenă, sentimentalismul desuet. Unele texte au fost puse pe muzică, dar s-
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
revistă a sarcinilor Martine și-a însușit tehnicile care îi permit să lupte împotriva gândurilor automate depresive, dar nu se simte în stare să le aplice fără ajutorul terapeuților. Ea și-a înregistrat zilnic gândurile automate și reușește să le exteriorizeze în momentul în care emoția este cea mai puternică (la cald). Tema ședinței Terapeuții familiarizează grupul cu tehnica examinării dovezilor evidente și o ilustrează cu o situație prezentată de Martine în ședința precedentă (situație trăită într-un mare magazin). La
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a) conținutul tehnico-economic, care presupune mecanismul de explorare a energiei și punerea ei În serviciul omului; b) conținutul social, care conține canalizarea și reglementarea comportamentului omului; c) conținutul ideologic, care este reflectat de către concepțiile filosofice și de către arte și se exteriorizează În experiențele sociale și tehnologice ale ființei umane. În continuare În acest capitol autorul vorbește despre subcultura În societate și tratează În mod special subcultura generației tinere ca mod de manifestare a subculturii tinerilor. Astfel, În opinia autorului, pentru a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Hylleraas, Weiskopf, Oppenheimer, Joseph Mayer, Maria Goeppert-Mayer. Born s-a căsătorit cu Heidi Ehrenberg în 1913 și au avut două fiice și un fiu. Relația cu soția lui, foarte temperamentala și expansiva, a fost furtunoasa, dar durabilă. Born nu își exterioriza cu ușurință emoțiile, poate, așa cum sugerează fiul său Gustav, din cauza pierderii mamei sale la o vârstă foarte fragedă. Born a fost și muzician și se delecta învățând poezii pe de rost. Max Born a murit pe 5 ianuarie 1970 . Deși
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și depășire a unor dificultăți. Semnalele de tip verbal, cu precădere cele nonverbale prin care își face simțită prezența feedbackul, trebuie să se afle în atenția cadrelor didactice. Aspectele nonverbale ale comunicării, canale prin care elevii/studenții preferă să-și exteriorizeze multe dintre nemulțumiri, trebuie corect valorizate de către profesor și exploatate în consecință la capitolul feedback. 7.6. Principiul sistematizării și continuitățiitc "7.6. Principiul sistematizării și continuității" Predarea și învățarea noilor structuri trebuie realizată într-o ordine logică, după un
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
la adresa celuilalt. Aceste sentimente se exprimă atunci când subiectul respinge sugestiile, sfaturile sau ofertele de ajutor venite din partea altcuiva. 31) Proiecția delirantă (DSM-IV; G.V.): formă de proiecție în care subiectul abandonează, de fapt, proba realității. În proiecția delirantă, conflictele interne sunt exteriorizate, iar subiectul le atribuie o realitate tangibilă. 32) A recurge la gândirea magică (V.): a crede că gândirea are putere de acțiune, permițând astfel satisfacerea unei nevoi sau evitarea unui pericol. În această situație, proba realității este abandonată. 33) Refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
să refuze o invitație la cină fără a recurge la vreun pretext” (în André și Légeron, 1995). Firește că, pentru analiza acestui tip de comportament, trebuie să ținem seama și de gradul de familiaritate cu interlocutorul: într-un fel ne exteriorizăm sentimentele în prezența unui necunoscut și în alt fel când ne aflăm în fața unui prieten intim. În exprimarea sentimentelor intră nu numai componente verbale (cuvintele utilizate), dar și elemente nonverbale, care au o mare importanță, deși sunt mai dificil de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
se plictisească de mine, și nici eu să mă transform în așa fel încât să nu-mi mai poată arăta simpatie sau înțelegere”. În cazul exprimării sentimentelor, persoana nu caută să fie înconjurată sau consolată de ceilalți, ci doar să exteriorizeze în modul cel mai direct cu putință ceea ce resimte, chiar și opunându-se celuilalt. Ne putem întreba dacă n-ar fi posibil ca exprimarea sentimentelor să fie considerată o descărcare a agresivității. La urma urmei, și insultele sunt o exprimare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
imitând fizic sau moral persoana agresorului; - fie adoptând anumite simboluri de putere care îl caracterizează pe agresor. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Identificarea cu agresorul este un mecanism complex, combinând mai multe aspecte: a identifica, a se identifica și apoi a exterioriza, adică a proiecta. Deci nu este pur și simplu o manifestare agresivă directă, ci un răspuns elaborat împotriva angoasei. Problema centrală este să aflăm dacă avem de-a face cu un mecanism într-adevăr specific sau doar cu o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
faptului că emoția a fost deplasată”. Sensibil la acest risc, Kübler-Ross (1984/1986) a dispus instalarea, în anumite servicii de urgență, a unei camere izolate fonic, în care aceia care află despre moartea unei ființe dragi sunt invitați să-și exteriorizeze angoasa și durerea, să-și exprime suferința, pentru a putea apoi să-și ia viața de la capăt. Fenichel (1945/1953) evocă și cazul unui nevrozat care are obsesii de ucidere sau de incest, considerându-le însă niște simple gânduri, care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
simbolică. În celelalte cazuri, visele care au ca temă nașterea (sarcină, naștere, fetus, bebeluș etc.) sunt în general pozitive și exprimă creativitatea și eliberarea, chiar revelația. Ele pun accentul pe nevoia de a expulza ceva, de a concretiza, de a exterioriza, de a lăsa să iasă la lumină, de a aduce pe lume, pe scurt, de a da naștere. Visele de acest tip sunt frecvente la persoanele aflate în tratament. Se spune, de altfel, despre o femeie care naște că este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și exprimării. Se nuanțează însă în funcție de emoția ce îl însoțește: frica, spaima, groaza sau furia, mânia, revolta, sau bucuria, surpriza, plăcerea. Totul depinde și de cine îl scoate. Dacă e vorba de cel ce visează, înseamnă că trebuie să își exteriorizeze o emoție refulată de mult timp. Dacă cel ce visează aude un strigăt, aceste simbolizează chemarea în ajutor a unui membru al anturajului său. În orice caz, strigătul sparge legea tăcerii și simbolizează încetarea refulării, libera exprimare. Unele terapii folosesc
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
orientate ale spațialității carnale. Se poate vorbi, În sensul acesta, de caracteristici spațiale ale trupului, și anume: aă spațialitatea unei persoane este legată esențialmente de trupul acesteia; bă incarnarea individului sau somatizarea acestuia reprezintă modul fundamental prin care persoana se exteriorizează pe sine Însăși În lume; că relația dintre două persoane este o relație trupească, de factură carnal-somatică reprezentată prin: strânsul mâinilor, apropierea, Îmbrățișarea, sărutul, actul sexual. Mâna este cea care realizează raportul „de la un om la altul”, ea fiind primul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de vedere lexical, neologismele alternează cu arhaismele. Nu de puține ori poetul creează imagini șocante, sinestezice sau oximoronice. Titlurile unora dintre poezii certifică predilecția pentru sincretismul muzicii cu poezia: cantilenă, vilanelă, cântec, arietă, madrigal sunt termeni prin care el își exteriorizează sensibilitatea și aduce în prim-plan necesitatea întrepătrunderii artelor. Creează imagini deosebite alăturând cuvinte și concepte provenite din domenii foarte variate și lipsite, la prima vedere, de un numitor comun; și totuși, acesta există: sufletul poetului este un „music-hall”, dar
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
vorbit niciodată până acum de teama aceasta de gaz sarin. De aceea cred că nici victimele n-au putut să exprime în cuvinte prin ce au trecut în acele momente. În cele din urmă, pentru că n-au putut să-și exteriorizeze sentimentele, acestea s-au „deghizat“, mai bine zis au afectat psihicul. Transpui în cuvinte ceea ce simți, or, procesul de conștientizare nu este pregătit. De aceea, nu au încotro și încearcă cu înfrigurare să-și reprime sentimentele. Dar, oricât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]