828 matches
-
și vorba meșteșugită, care l-a impresionat pe ambasadorul Franței („și-m făcea mai multe țirimonii decât toți”), pe principele Kaunitz, nu mai puțin pe împărat. Dilatarea hiperbolică, dialogul dau povestirii o notă de vivacitate. Ca să îi atragă atenția împăratului, ezitant din pricina hățișului legilor, V. își exprimă întâi îngrijorarea de a nu fi avut el destulă elocință și putere de convingere pentru a dobândi dreptatea, apoi furnizează argumentul hotărâtor: „Azilul să cuvine[...] la un mare rău și pieire și primejdie”, obținând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
apela la distribuirea fiecărui plan constitutiv într-un registru fix, aspect ce devine factor determinant în procesul diferențierii timbrale. Tema preludiului reprezintă cea din urmă apariție în contextul discursului expozitiv (măsura 7), o intervenție îndelung premeditată, cu o atitudine inițial ezitantă ce difuzează apoi o atmosferă sumbră, „conștientă” de iminența declinului. Acest conținut noțional decurge din traseul său constant descendent al aceleiași avansări prin tonuri, prevalând ca dinamică în raport cu celelalte „prezențe”. Aspectul fluent al frazei de largă respirație afișează în mod
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonore contrastante prin juxtapunerea efectului difuz al armoniilor de început cu limpezimea și transparența scriiturii la unison. Desenul melodic sinuos al arabescului este corespondența sonoră ce proiectează cu sensibilitatea și acuitatea percepției, acea cădere legănată a frunzelor, ale căror oscilații ezitante brăzdează văzduhul cu șovăiala nesupunerii. Statismul imaginii introductive este contrabalansat, în registrul extrem grav al claviaturii, de motivul laconic al unor acorduri de cvinto-cvartă exprimate cu un atac non-legato. Aceste aspecte subtile ale expresiei conturează cu pregnanță imaginea dezrădăcinării, ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
este perioada În care un țin...r funcționar bancar, Slobodan Milosevici, care se declar... deopotriv... naționalist și federalist, urc... una dintre ultimele trepte ale Ligii Comuniste și devine la 8 mai 1986 președintele Partidului Comunist din Șerbia. Convingerile sale Inc... ezitante se vor confirma foarte repede cu ocazia public...rîi unui Memorandum de c...tre Academia SÎrb... de Stiinte și Arte. Considerat unul din „textele istorice” de baz... ale crizei iugoslave, acest document va provoca „un adev...raț traumatism și o
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Formularea de către pictori a legilor perspectivei a avut un avans de mai bine de un secol față de luarea ei în considerare de către matematicieni și crearea unei geometrii descriptive. Nu întâmplător apariția simultană a perspectivei și a artei coincide cu nașterea ezitantă a unei societăți de umaniști laici, la marginea tutelei clericale. Această laicizare a avut două efecte benefice pentru istoria artei: constituirea unui câmp estetic independent de teologie, prin intermediul unei istorii profane a artiștilor și stilurilor (Ghiberti, Alberti etc.); și constituirea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
bune? Ezit să intru până nu mă lămuresc. Și aud, deodată, din spate, „răcnetul” celui care-mi urmează. Un claxon monstruos, modificat desigur, apeluri repetate, nervoase, spasmodice, Într-o succesiune neobișnuită, probabil Îndelung exersată. Un personaj care nu suportă așteptarea, ezitanții, nehotărâții, nevolnicii, diferiții, politicoșii. Apoi mă depășește prin dreapta, ignorându-i pe ceilalți, se oprește În dreptul meu și-mi face semne amenințătoare, gesturi demențiale, măscări desigur. trece În fața mea și chiar Înainte de a ne Înscrie la stânga oprește brusc, sperând să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
copilăroasă" etc.) este abandonată repede: "Asta n-o putea spune atunci, pentru că în anii aceia încă nu se tradusese în franțuzește cartea lui Aldous Huxley, Two or Three Grâces"756. Există o utilizare expresă a cifrelor doi, trei757 și a ezitantului "doi-trei". Trei, cifră fundamentală, exprimând ordinea intelectuală și spirituală, principiul masculin, este cifra Cerului, pe când doi este a pământului, unu fiind anterior polarizării lor758. Ca în basme, întâlnim recurența cifrei: trei vile, trei prieteni aflați la studii în Elveția, trei
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
va fi dezvoltată în legătură cu familia lui Pascal, care putea fi interesată cînd de literatură, cînd de religie, fără să se poată spune niciodată că timpul purtător al memoriei religioase se intersectează cu timpul memoriei literare. Sînt conciliate aici toate metaforele ezitante ulterioare, din capitolul 4 unde memoria este cînd un punct de întîlnire a timpurilor, cînd un mănunchi al timpurilor -, căci conștiința conține în sine pluralități virtuale de timpuri care nu se actualizează decît prin ea, memorie după memorie. Timpurile sociale
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
statut, de o situație profesională sau socială de referință; ea înglobează savoir, savoir-faire și savoir-agir, intim legate. În viziune cognitivistă, o competență implică în același timp cunoștințe „declarative”, cunoștințe procedurale și atitudini. Aceste trei dimensiuni apar sub forma unor juxtapuneri ezitante și neîndemânatice în cazul „novicilor” și fuzionează într-un ansamblu performant în cazul „experților”. [Raynal F., Rieunier A., 1997] Competența profesională depinde de aptitudini și de capacități, dar ea este în primul rând un rezultat al experienței profesionale; ea este
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
tipurile „leptosom” (astenică și „muscular-atletic”. Fiecare e descriptibil printr-un aspect corporal care poate fi comentat în anumiți termeni: „leptosomul” este subțire, cu trăsături colțuroase, iar din punct de vedere psihic e un astenic, introvertit, problematizant, indecis, lipsit de spontaneitate, ezitant, care leagă greu prietenii și se ocupă de abstractizări. Din punctul de vedere al personalității anormale, el apare ca un schizoid, iar în caz de boală psihică e, în general, predispus spre schizofrenie. Cel Muscular-atleticul, seamănă cu statuile lui Hercule
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care-i vor permite memorarea tuturor datelor plecînd deja de la un clasament. Pe parcursul observației vînzării de haine din magazinele pariziene, observatorul poate urmări diversitatea interacțiunilor dintre clienți și vînzători [Peretz, 1992]. El poate utiliza termenii vînzătorilor vorbind despre clienți: "plictisitor", "ezitant", "cu dare de mînă", "în căutare" etc. Scrierea La fața locului, luarea de notițe se efectuează simultan cu observația. Redactarea consecutivă este uneori posibilă chiar la fața locului, într-un spațiu particular: este ceva obișnuit că observatorul să se retragă
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
este în afară de procesul de cumpărare imediat, el trebuie lăsat "să se învîrtă" și să nu se încerce interacțiuni cu el înainte să dea un semn de interes (de exemplu să se intereseze de o haină). El nu este considerat nici macar "ezitant". Un client "în căutare" este lipsit de interes, el caută un articol pe care-l va cumpăra, eventual, la reduceri". Așa cum arătau autorii lucrării Boys în White, perspectivele exprimate de vînzători se disting după circumstanțele în care aceștia au intervenit
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
p. 220). Studiul citat, coordonat de R. Goodwin, semnalează existența unei corelații semnificative, la nivelul celor trei culturi, între "viziunea fatalistă asupra lumii" și "motivarea spre autodezvăluire": cu cît nivelul fatalismului este mai ridicat, cu atît subiecții au fost mai ezitanți în a împărtăși gîndurile sau sentimentele personale cu cei din jur. Sentimentul neajutorării este însoțit cel mai frecvent de un nivel scăzut al autoeficienței percepute (Bandura, 1995, apud Goodwin et al., 1999), căci ni s-a cristalizat deja în minte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pornind de la modelele politicilor sociale care o susțin. Apare tot mai insistent interdependența dintre practica profesiei și cerințele politicilor sociale ca bază a eficienței acțiunilor de protecție și asistență socială. Cu toate că debutul asistenței sociale a fost unul neclar, controversat și ezitant pentru statutul ei ca profesie/ocupație, trebuie menționat faptul că aceasta, alături de alte profesii moderne, a ajutat la rezolvarea problemelor sociale și s-a adaptat continuu la schimbările propuse de noile dimensiuni ale nevoilor umane în dinamica lor. La începuturile
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
PRIVIND STRATEGIA TERAPEUTICĂ Dacă diversele abordări terapeutice sunt destul de bine codificate, nu același lucru se poate spune despre utilizarea lor. Așa după cum subliniază Chabrol (1992): „absența generală de studii comparative, de observații pe termen lung, contribuie la apariția unui comportament ezitant al terapeutului în fața diversității tratamentelor propuse”. Pentru a concluziona, ni se pare important să insistăm asupra: - necesității de a nu trata ceea ce nu trebuie să fie tratat, în special printr-o abordare medicamentoasă intempestivă (stare de plictiseală, criză anxio-depresivă minoră
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depărtarea cuvenită, apa sapă când incisiv, când mângâietor, inepuizabil de fertilă în strategii; împrumutând abraziunea mediului, ea o întoarce insurecțional împotriva lui. Reciproc, piatra ademenește tacit la statornicire aluviunile dinspre marginea mai domolită a șuvoiului - cele mai vlăguite și mai ezitante, cârtind tulbure împotriva răpirii și roase de nostalgia întregimii cu prundișurile din amonte. Pentru aceste dizidente ale făgașului bine bătut, între uscat și curent se dă o neluptă clisoasă ca îndoiala, ce alunecă până și dintre propriile-i contururi înspre
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în curs de configurare și capitulărilor tergiversate, grație cărora toate celelalte lucruri își mențin pentru o vreme identitatea, protejate de revărsarea peste ele a confuziei. Structuri reticulare o investesc cu consistență prin același gest genetic cu care îi absorb totodată ezitanta-i inconsistență; cu fervoarea-i anonimă, gestul departajează inaugural subiectul de obiect. Agonia fragmentării acestui domeniu al neîncrederii și instabilității temporizează înfiriparea noilor coerențe prin efect de sucțiune; altfel spus, cu fiecare rupere a unui lucru, se crează transversal o
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acestui mensual, pe care l-a scos cu scopul de a face concurență revistei lui I.L.Caragiale, „Moftul român”. Gazeta nu obține însă audiența scontată și, după unsprezece numere, Vellescu renunță la editarea ei. Un program vag, redactat în termeni ezitanți, este propus prin articolul Albine și viespi, tipărit în primul număr. Revista va întreprinde o selecție a scrierilor unor „poeți și prozatori ce au trăit în veacul nostru” și va încerca „să împrospăteze viitorimii fagurii din literatura epocii”. Totodată, va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
rostul, bărbatul preferă să accepte aparențele sau explicațiile mai mult sau mai puțin convingătoare și, prin urmare, și compromisul moral. Nu atât din ignoranță ori naivitate, cât din comoditate, din obișnuință. Aflată la Începutul relației cu Nae, Didina e ușor ezitantă; reținerile ei Țin, posibil, de o strategie menită să Întrețină pasiunea, dar - tot atât de posibil - și de prezența celeilalte femei În viața amoroasă a lui Nae: „NAE (Încet Didinii): Mâine seară la cinci. DIDINA (asemenea): Bine! NAE (asemenea): Nu bine, negreșit
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ferește de preocupări ipohondrice, dar îl duce și la neglijarea propriei sănătăți. Când s-a decis să facă apel la medic, dă dovadă de perseverență, de bunăvoință și de spirit de colaborare. Încrederea sa față de medic este deplină (și nu ezitantă, ca la sentimentali), însă eventuala decepție este resimțită profund (s-a spus că încrederea urmează legea „tot sau nimic”); de multe ori renunță la medicul respectiv chiar fără să-i dea nici o explicație. Pasionatul are o atitudine „captativă” - tinzând să
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
au stârnit reacții contradictorii. Numai orbii, voiți sau nevoiți, nu reușesc sau nu vor să vadă pădurea din cauza copacilor. Ce elemente au scos la suprafață actele teroriste din Turcia, după cele din Irak, Indonezia, Arabia Saudită? Au dovedit atât lumii musulmane, ezitanților europeni, cât și tuturor celor care au manifestat rezerve față de acțiunile coaliției antiteroriste că organizatorii și făptuitorii capcanelor sinucigașe nu sunt exponenții vreunor convingeri religioase de o anumită confesiune sau ai unor civilizații care ar fi intrat în conflict cu
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
al poporului respectiv. Orice țară cu diviziuni de clasă profunde și de nedepășit va ajunge cu moralul național într-o stare precară. Puterea franceză a suferit din cauza acestei slăbiciuni încă din anii ’30. Din perioada ascensiunii lui Hitler, politica externă ezitantă a guvernelor franceze, ce se succedau rapid, ascunzându-și neputința în spatele ideologiilor statu-quoului pe care nu doreau și nu puteau să-l apere, slăbise deja moralul național al poporului francez. Crizele din 1938-1939, cu permanenta amenințare a războiului și a
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puțin pentru națiune pe termen lung. O națiune care deține toate aceste avantaje, dar nu și o diplomație adecvată poate obține succese temporare prin forța brută a resurselor sale. Pe termen lung însă, probabil că le va epuiza, folosindu-le ezitant și risipitor pentru atingerea obiectivelor naționale. Pe termen lung, o asemenea națiune trebuie să se încline în fața celor ce dețin o diplomație pregătită să utilizeze cu maximă eficiență orice element al puterii aflat la dispoziția sa, compensând astfel prin excelență
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se află în sfera de influență a unuia dintre cei doi giganți a căror superioriate politică, economică și militară îi mențin în această sferă chiar și împotriva voinței lor. Astfel, nu întâmplător vorbim despre „sateliți” atunci când ne referim la aliații ezitanți și neputincioși ai adversarului. Astăzi, nici Statele Unite și nici Uniunea Sovietică nu au nevoie să fie tot timpul suspicioase, așa cum erau până și în timpul celui de-al doilea război mondial, de teamă că dezertarea unuia dintre aliații importanți va răsturna
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
necesar și să investească oricât de mult e nevoie. În schimb, cred că imaginea Statelor Unite se va ameliora - și s-ar putea să aibă dreptate. Ei consideră că un transfer rapid al responsabilităților către un consiliu sau un guvern irakian ezitant cu greu va asigura realizarea obiectivelor democratice pe care ni le-am propus. Mai alarmant este faptul că ei consideră că aceasta implică riscul declanșării unui război civil, un argument adus deseori și de irakieni. Ei își dezvoltă viziunea și
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]