2,802 matches
-
vegetală, în speță de varianta HdR, în care se instalează suprafața de probă: 60-80 pentru R R3801 - 30-40 pentru R 3803 - 40-60 R 3804 Suprafața cosită și/sau pășunată habitatului Ha Suprafață cosită cât mai mare, pentru că habitatul este o fâneață. În Manualul de interpretare al habitatelor EUR 28, din 2013, la acest habitat este indicată pentru România doar varianta"R3801 - Pajiști sud-est carpatice de Trisetum flavescens și Alchemilla vulgaris". În Manualul de interpretare al habitatelor din România sunt introduse și
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
foarte departe de zona locuită și practicile agricole tradiționale nu se mai aplică în aceste zone. În urma inventarierilor nu s-a identificat varianta R3801 - Pajiști sud-est carpatice de Trisetum flavescens și Alchemilla vulgaris, ce ar putea fi utilizată ca fâneață. ... ... 7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată Scopul Planului de management al sitului Natura 2000 R0SCI0023 Cascada Mișina și al rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina este acela de a promova conservarea
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
ischaemum, Centaurea scabiosa si Koeleria macrantha, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 308. • Asociația Danthonio-Brachypodietum pinnati Soo, 1947 -fitocenoze ce se instalează adesea în locul pădurilor defrișate, în zona pădurilor de stejar și subetajul gorunului, fiind utilizate mai ales ca fâneață. Speciile caracteristice sunt Brachypodium pinnatum si Danthonia alpina, care domină de regulă, sunt însoțite frecvent de: Dorycnium herbaceum, Anthericum ramosum, Linum catharticum, Muscari comosum și altele, din al. Danthonio-Brachypodion și ord. Brachypodio-Chrysopogonetalia. Compoziția floristică este întregită de un grup numeros
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
sinonim cu Dorycnio-Brachypodietum pinnati Csűrös și Kovács, 1962, fitocenoze care vin în contact cu fitocenoze ale habitatului 6240*; - Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati Wagner, 1941; - Danthonio-Brachypodietum pinnati Soó, 1946 - fragmente situate în zona centrală și nord-estică a sitului, utilizate mai ales ca fâneață. Pe suprafețe mici mai apar și fitocenoze de Thymo pannonici-Stipetum stenophyllae Sanda și colaboratorii, 1998. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Harta distribuției habitatului 6210* se regăsește în Anexa nr. 3.11.1. la Planul de management. 8. Alte informații privind sursele
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
colaboratorii, 1955 – fragmente de habitat care sunt pășunate. -Thymo pannonici-Chrysopogonetum grylli Doniță și colaboratorii, 1992 – sinonim cu Chrysopogonetum grylli moldavicum Bârcă 1973. Fragmentele de habitat ocupate de cenozele asociației sunt numeroase, nu sunt pășunate și nici nu sunt utilizate ca fâneață. -Stipetum capillatae – Hueck, 193; Krausch, 1961 – cenoze care vin în contact cu habitatul 6210*; asociația Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati. Aceste fragmente de habitat nu sunt pășunate și nici utilizate ca fâneață. Ele apar ca insule de dimensiuni reduse în cadrul habitatului
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
numeroase, nu sunt pășunate și nici nu sunt utilizate ca fâneață. -Stipetum capillatae – Hueck, 193; Krausch, 1961 – cenoze care vin în contact cu habitatul 6210*; asociația Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati. Aceste fragmente de habitat nu sunt pășunate și nici utilizate ca fâneață. Ele apar ca insule de dimensiuni reduse în cadrul habitatului 6240*. Habitatul 62C0* este reprezentat în teritoriu de asociațiile: -Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghișa, 1941 – fragmente care nu sunt pășunate; -Stipetum pulcherrimae Soó, 1942 – fragmente care nu sunt pășunate; -Elytrigietum hispidi -Dihoru
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
respectarea procedurilor aflate în vigoare, pe baza documentațiilor de mediu specifice, ținându-se seama de avizul ANANP. Articolul 7 (1) Terenurile agricole din perimetrul sitului R0SCI0431 evidențiate ca pajiști, indiferent de forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru pășunat, fâneață, în vederea obținerii de masă verde, fân sau semințe. Pe aceste suprafețe se pot amplasa perdele de protecție a pajiștilor. (2) Pășunatul pe teritoriul sitului de importanță comunitară R0SCI0431 se desfășoară cu respectarea prevederilor Planului de management aprobat și a
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
orice informații necesare în vederea punerii în aplicare a măsurilor de expropriere în condițiile legii vor fi identificate ulterior, în vederea completării documentațiilor necesare, conform reglementărilor în vigoare. Legendă categorii de folosință terenuri: A - arabil; P - pășune; CC - curți-construcții; F - fâneață. Anexa nr. 3 LISTA cuprinzând imobilele proprietate publică a statului și în administrarea instituțiilor publice, situate pe amplasamentul suplimentar care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, componentă a
HOTĂRÂRE nr. 417 din 24 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296923]
-
cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o pală sănătoasă pe care-o aruncă pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile cocenilor cureaua groasă ce le unea și urni căruța, îndreptând-o sub aripile agudului ce-acoperea teica și gura gârliciului. Atelajul
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
vacile de prânz și de amiaz, apoi pe la 11 ani bunicul m-a învățat să cosesc. Când a-nvățat și fratele meu, plecam toți, cu noaptea-n cap și coseam din zori și până-n seară. Bunicul avea multe livezi cu fânețe. Nu pridideam doar noi trei. O zi punea și oameni. Norma era cam 1 car fân/zi/om aproximativ un pogon de fân cosit de un om pe zi. În special pentru Valea Deșului punea câte 10 - 12 oameni cu
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
pe frumoasele meleaguri gorjenești unde fagul și stejarul dominau pădurile de pe dealurile satului copilăriei mele. Ca orice copil crescut de bunici îmi plăcea să mă duc cu vacile. Comuna nu era colectivizată și fiecare gospodar avea pământul lui. Bunicul avea fânețe, vie și pădure. Cultiva porumb și ovăz. Nu a avut servici niciodată dar vindea fân, viței și vin. Efectiv îl înțeleg acum pe Eminescu când a scris poezia ‘Fiind băiet păduri cutreieram’. Acum mă regăsesc și eu în ipostaza lui
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
calce o dată în viață și e greu să-ți mai revii și să ții pasul cu ceilalți. Nu ar fi mai bine ca oamenii să nu aibă ocazia a salva școala? Mă gândesc că poate ar alerga mai întâi la fânețele lor sau ale colectivului, la vite, la grădini sau la ce-ar mai fi de salvat, a intervenit Ristea. - Lăsați așa cum zise președintele. Dac-o punem pe pantă, intră ciment mult la fundație și ne mai putem trezi și cu
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de “moșia” satului, înțelegem totalitatea terenurilor arabile și nearabile, de care se foloseau membrii comunității, adică: terenurile destinate cultivării cerealelor, terenurile destinate creșterii animalelor, fânețele, iazurile, pădurile, livezile, etc. De notat că terenurile arabile erau proprietatea privată a țăranilor, și puteau fi transmise ereditar, după principiul patriarhal (din tată în fiu); în timp ce terenurile nearabile erau stăpânite în devălmășie, adică fiecare membru al comunității se putea
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
în devălmășie cu ceilalți membrii ai obștii. Procesul de trecere de la stăpânirea devălmașă la stăpânirea individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol. Ele se numeau stăpâniri locurești. Celelalte terenuri din hotarul obștii au rămas în stăpânirea devălmașă a membrilor lor. Obștea exercita asupra tuturor terenurilor (și asupra celor personale) un drept
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
Dar mintea să îmi fie trează; Să-mi faci din inimă un bumb Și să mă-nvârți ca pe-o sfârlează. Să mă blestemi la primul pas, În fiecare dimineață, S-aud cum dorul prinde glas Și roua plânge pe fâneață. De te-oi uita, să mă blestemi! Să-mi fie brațul lemn uscat Și să nu plângi, să nu te temi, Că ochii tăi nu-s de uitat. Dacă-ntr-o noapte ai să uiți Să mă blestemi a câta
DE TE-OI UITA, SĂ MĂ BLESTEMI!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340906_a_342235]
-
poemului zbătându-se În labirintul grâului, macii înșelători Fulgerând potecile înflorite ale cărnii, Clipa de beție topită în miezul grădinii Amintirea cerului violet Asfințit de octombrie răsfrânt în iazul păstrăvului sălbatec. Amintirea florilor de măceș spuzind mărăcinișul grădinilor Fragi în fânețe Năpădite de căldura după amiezilor, Ploaie de mai, roua frunzișului crud al pădurilor, Pedepse ale prăbușirii, amintirile Singurul zbor permis prin rănile rămase În memoria îngerilor căzuți, După smulgerea aripilor COȘMAR În visele cele mai cuminți Când numai depărtarea de
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
parcă plutesc pe aleea luminată de acel foc miraculos și ies din cimitir. Fata încercă să deslușească chipul necunoscutului, dar umbrele continuă să i-o învăluie în mister. Fără să-și dea seama se lăsă purtată pe o colină cu fânețe. Deodată făptura de alături, PRINȚIȘOR, își întoarse fața către ea și la lumina palidă a lunii zărește un chip alb, zâmbitor, și doi ochi negri, pătrunzători. NARCISA:(în șoaptă) Cine ești tu!? PRINȚIȘOR:(în șoaptă) Un cavaler al nopții! NARCISA
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
ademenitor. El, cu eleganță, îi desface năstureii de la bluziță, și-i presară săruturi pe gât și sâni. Ea se desface ca o floare și-l cuprinde între petalele sale... EXT. / PE O COLINĂ / ZI Prințișor și Narcisa sunt îmbrățișați în fânețe. Se trezesc. Bărbatul îi zâmbește și o sărută ușor. Femeia îi surâde fericită și se ghemuiește la pieptul său. NARCISA: M-am aruncat în brațele unui necunoscut... M-am îndrăgostit pentru prima oară!... Vreau să-ți cunosc viața, părinții, locurile
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
deranjează. Sunt mai mult un cavaler al nopții. NARCISA:(în glumă)Și pe țărmul mării o să fac plajă la lună? PRINȚIȘOR:Tu vei sta la soare, iar eu mă voi bălăci în valuri. Se țin de mână și coboară prin fânețe. Jos, în drum, se vede mașina Narcisei. NARCISA:Povestești-mi cât mai multe despre tine. PRINȚIȘOR: Bunicul îmi povestea că nici el, care este șeful vampirilor, n-a reușit să-l salveze pe Mihai Viteazul, marele unificator a celor trei
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
dimineața Spre dealuri semănate cu trofee Voioase cete de galinacee Și iau gustarea, nelipsită-i rața Cuminte îi desparte o alee Pe cei care au încheiat cu viața Pe toți îi prinde-n falduri fine ceața : Drept-credincioși și rătăciri atee Fânețe cu unduiri marine Mă cheamă insistent spre mai departe... Ca laitmotiv un timp uitat revine, Dar totul este altfel, mai aparte. Petale și arome de stamine Presate pentru semnele de carte. Referință Bibliografică: Semn de carte de Adrian Simionescu / George
SEMN DE CARTE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341821_a_343150]
-
scrie Lung foșnet de visare, sclipire de cristaluri. Din coame, lănci de stâncă țintesc spre infinit, Mulțime citadină revarsă autobuzul, Veghează peste vreme, simbol de neclintit, Statuia celui care a apărat Oituzul. De vreți, puteți să-i spuneți „modernă tranhumanță”, Fânețele și brazii, izvoare - talismanul, Și bolta se înscrie - albastră eleganță, Iar soarele pășește încet meridianul. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: O pagină / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
O PAGINĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340589_a_341918]
-
Acasa > Impact > Scrieri > FÂNEAȚA ( DIN "RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI" Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1148 din 21 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Aveam un loc unde alergam desculță, pentru a fi prima la întâlnirea cu soarele. La capătul grădinii era o
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
DIN "RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI" Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1148 din 21 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Aveam un loc unde alergam desculță, pentru a fi prima la întâlnirea cu soarele. La capătul grădinii era o fâneață acoperită cu mulțime de flori sălbatice din care albinele culegeau polenul și nectarul, în fiecare dimineață. Joiana, vaca țaței Corina, întâmpina și ea soarele în același loc. De cum mijea de ziuă, păștea priponită de un țăruș iarbă proaspătă, spălată de
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
același loc. De cum mijea de ziuă, păștea priponită de un țăruș iarbă proaspătă, spălată de rouă. Nucii uriași din grădină nu lăsau soarele să încingă pământul. Aproape toată ziua aerul era răcoros și umed, dar când ajungeai la movila cu fâneață, soarele strălucea în toată splendoarea cât era ziua de lungă, spre bucuria plantelor, a vietăților și mai ales a mea. Alergam prin trifoiul mărunt scăldat în rouă, culegeam câte o floare din fiecare, le așezam lângă mine și după ce le
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
cucuta căreia i se mai spunea prin acele locuri rușinea fetelor. Se numea așa deoarece în mijlocul inflorescenței albe erau câteva flori mici fosrte roșii. Îmi explicase bunica despre aceasta în vara când am stat pentru prima oară cu ea la fâneață: - Puțină rușine au fetele din ziua de azi, nu ca pe vremea mea. - Dar de ce spui așa, bunică? o întrebam curioasă. - Când eram ca tine floarea de cucută era aproape jumătate roșie. „O fi vreo legătură între această floare și
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]