332 matches
-
și valori culturale a fondat și revista MEMORIA SLOVELOR, care din 2014 a-pare în ediție nouă, pe bază de voluntariat. Din acest motiv se cuvine să evidențiez colectivul de redacție. Redacror-șef: Ion Nălbitoru -Brezoi; redactori: Daniela Popescu -Spania; Ilie Fîrtat -Grădiștea; Ion Părăianu -Roșiile și Cristian Pătru -Călimănești. După ce, la 9 noiembrie 2013, Petre Petria ne-a părăsit trecând la cele veșnice, președite interimar al filialei, până pe 21 februarie 2014, când au avut loc noi alegeri, a fost domnul Eugen
FILIALEI VÂLCEA A LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI I SE CÂNTĂ PROHODUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1475049712.html [Corola-blog/BlogPost/362586_a_363915]
-
și valori culturale a fondat și revista MEMORIA SLOVELOR, care din 2014 a-pare în ediție nouă, pe bază de voluntariat. Din acest motiv se cuvine să evidențiez colectivul de redacție. Redacror-șef: Ion Nălbitoru -Brezoi; redactori: Daniela Popescu -Spa-nia; Ilie Fîrtat -Grădiștea; Ion Părăianu -Roșiile și Cristian Pătru -Călimănești. După ce, la 9 noiembrie 2013, Petre Petria ne-a părăsit trecând la cele veșnice, preșe-dite interimar al filialei, până pe 21 februarie 2014, când au avut loc noi alegeri, a fost domnul Eugen
FILIALEI VÂLCEA A LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI I SE CÂNTĂ PROHODUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1475049712.html [Corola-blog/BlogPost/362586_a_363915]
-
Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Despre Pârâienii Valahiei Lucrarea Pârâienii Valahiei, apărută la Editura Paralela 45 din Pitești , în 2014, semnată de doamnele profesor Constanța Badea, Petronela Badea și domnul dr. economist Mihai
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
se adresează deopotrivă atât specialiștilor cât și iubitorului de istorie. Aici veți găsi răspunsuri la multe întrebări legate de obiceiul pământului, de originile basarabilor, de dregătoriile boierești, dar mai ales de istoria unei ilustre familii de boieri olteni, boierii Pârâieni. Fîrtat Ilie Referință Bibliografică: Despre Pârâienii Valahiei / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
de istorie. Aici veți găsi răspunsuri la multe întrebări legate de obiceiul pământului, de originile basarabilor, de dregătoriile boierești, dar mai ales de istoria unei ilustre familii de boieri olteni, boierii Pârâieni. Fîrtat Ilie Referință Bibliografică: Despre Pârâienii Valahiei / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
dar mai ales de istoria unei ilustre familii de boieri olteni, boierii Pârâieni. Fîrtat Ilie Referință Bibliografică: Despre Pârâienii Valahiei / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Ilie Fîrtat Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Ilie Fîrtat Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
scurtă, 6 dramaturgie. COMISIA DE JURIZARE: 1. Mihaela Talaba’ - scriitor, traducător și patron la „TRADUZIONI TALABA’ ”, Italia 2. Daniela Popescu - scriitor și redactor „Memoria slovelor”, Spania 3. Vasile Hatos - scriitor, Italia 4. Al. Florin Țene - președintele L.S.R., România 5. Ilie Fîrtat - scriitor și redactor „Memoria slovelor”, România 6. Ion Părăianu- scriitor și redactor „Memoria slovelor”, România 7. Ion Nălbitoru - președintele juriului, scriitor și redactor șef „Memoria slovelor”, România Colectivul de redacție al revistei “MEMORIA SLOVELOR” felicită câștigătorii și urează mult succes
CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE, ESEU, PROZĂ SCURTĂ ŞI DRAMATURGIE “MEMORIA SLOVELOR“, EDIŢIA A II-A, 2016 de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472363386.html [Corola-blog/BlogPost/370751_a_372080]
-
alocuțiune, apoi a prezentat ordinea de zi: 1. lansarea revistei „Memoria slovelor” 2. lansarea romanului „Comoara blestemată”, autor Ion Nălbitoru 3. diverse Președintele filialei a felicitat colectivul de redacție alcătuit din: Ion Nălbitoru - redactor șef și redactorii Ion Părăianu, Ilie Fîrtat și Cristian Pătru. Domnia sa a reamintit celor părezenți că fondatorul acestei publicații este regretatul istoric și scriitor vâlcean Petre Petria, primul președinte al filialei LSR Vâlcea. A urmat prezentarea revistei de către redactorul șef al acesteia care pentru început a punctat
LANSARE REVISTĂ „MEMORIA SLOVELOR” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422256712.html [Corola-blog/BlogPost/382048_a_383377]
-
profesor de desen și pictor Gheorghe Surdu (Brezoi), apoi sculptorii Paul Sănișor (Râmnicu Vâlcea) și Radu Nicolae Popescu (Brezoi). Revista „Memoria slovelor” este structurată astfel: - Scriitori vâlceni: Constantin Mănescu, Gheorghe Sporiș, Dumitru Popa, Nicolae Moga, Constantin Geantă, Ion Părăianu, Ilie Fîrtat, Nicolae Ghinoiu, Nichi Ursei, Ligya Diaconescu, Eugen Petrescu, Gheorghe Efrim, Cristian Ovidiu Dinică, Gheorghe Dumitrașcu-Mamu, Elena Agiu-Neacșu, Gabriela Crăciun, Alex.Ion Crăciun, Marian Pătrașcu, Cristina Nălbitoru, Simona Anastasia Popa, Călin T. Matei, Dumitru Mesia-Onescu, Adina Enăchescu, Georgeta Tretelnițchi și Ion
LANSARE REVISTĂ „MEMORIA SLOVELOR” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422256712.html [Corola-blog/BlogPost/382048_a_383377]
-
Enăchescu, Georgeta Tretelnițchi și Ion Nălbitoru. - Scriitorii din țară: Al. Florin Țene, Elena Trifan, Marinela Preoteasa, Radu Botiș, Paulian Buicescu, Lilioara Macovei, Dora Alina Romanescu, Doruța Dumitru, Dan Viorel Norea, Eliza Roha, Titina Nica Țene, Floarea Cărbune, Angela Dina, Georgiana Fîrtat, Silvia Olteanu, Ionel Grecu, Ion Roșioru, Daniela Tiger, Roland Florin Voinescu, Florentina Loredana Dalian, Georgeta Irina Rusu. - Scriitori din Republica Moldova: Traian Vasilcău și Trifan Miroliubov. - Scriitori din diaspora: Florentin Smarandache (SUA), Helene Pflitsch (Germania), Dorina Șișu (Irlanda), Elena Cesar von
LANSARE REVISTĂ „MEMORIA SLOVELOR” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422256712.html [Corola-blog/BlogPost/382048_a_383377]
-
Efrim, ing. Dumitru Bondoc, col. Goriță Oprescu, pub.Gh. Sporiș, Dumitru Onescu etc. Evenimentul a continuat cu lansarea romanului „Comoara blestemată” de Ion Nălbitoru. Domnul prof. Eugen Petrescu, editorul, a rostit câteva cuvinte despre această lucrare. De asemenea scriitorii Ilie Fîrtat și Ion Părăianu au făcut o scurtă cronică a acestui roman. În final autorul a mulțumit pentru aprecieri și a amintit că romanul are prefața semnată chiar de președintele L.S.R, dl. Al. Florin Țene care este și membru corespondent
LANSARE REVISTĂ „MEMORIA SLOVELOR” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422256712.html [Corola-blog/BlogPost/382048_a_383377]
-
De la anul care vine!). Și dacă așa ni-i vorba, Ia să batem noi și toba: Anume, că nea Traian A tras plugul la liman... Și că pân’ aici i-a fost, Că ne-am săturat de post! Așadar, plugari fârtați, Dacă vreți să mai arați, Căutați un plug mai bun, Să arăm cu el și-n drum!, Drumul cel care ne-arată La cine oprim la poartă... Ca să se-mplinească,-n fine, Urarea “Să trăiți bine!” ...Și dați bice la
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_plugusor_din_folclorul_nou_gheorghe_parlea_1356857493.html [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
acolo, în poveste, Mai era și iedul cel mic Care nu pățise nimic. Ba, chiar, el era cel care A plîns cu disperare Că, idioții lui de frați, Nu aveau aceiași tați! Morala fără de morală: Capra e tot capr ă, fîrtați, Nu v ă mai lamentați, Că, și lupul din poveste, Tot fîrtat vă este ! FULGUL DE ZĂPAD Ă Ne știind ce este moartea Cum s ă înțeleg că viața E fulgul de zăpadă Topindu-se timid... Atît de multe visuri
DEFINITII de CRISTINA LILA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Definitii_cristina_lila_1341239043.html [Corola-blog/BlogPost/356748_a_358077]
-
nimic. Ba, chiar, el era cel care A plîns cu disperare Că, idioții lui de frați, Nu aveau aceiași tați! Morala fără de morală: Capra e tot capr ă, fîrtați, Nu v ă mai lamentați, Că, și lupul din poveste, Tot fîrtat vă este ! FULGUL DE ZĂPAD Ă Ne știind ce este moartea Cum s ă înțeleg că viața E fulgul de zăpadă Topindu-se timid... Atît de multe visuri Ne amăgesc cu șoapte Dar timpu-i caravana Dintr-un deșert arid! LUCRURI
DEFINITII de CRISTINA LILA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Definitii_cristina_lila_1341239043.html [Corola-blog/BlogPost/356748_a_358077]
-
călcat un centimetru cu roată pe o bordura. Să fotografiem toate imperfecțiunile! Concluzia lor fiind, invariabila - de ce nu putem fi civilizați? Dacă i-ai auzi fără să vezi realitatea din teren ai conchide că oamenii sunt niște victime sadea ale fârtaților românilor care nici măcar în cartiere rezidențiale nu știu să se poarte frumos. E o dramă în care se scalda, o dramă falsă, pe care și-o fabrică singuri. Am ajuns la concluzia că au nevoie de asta, au nevoie să
OMG! Există și români excesiv de “civilizați”!!! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18924_a_20249]
-
stat București, 15 iunie 2004. Nr. 954. Anexa LISTA persoanelor pentru care s-a aprobat renunțarea la cetățenia română conform art. 26 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare 1. Anghel Mariana-Virginica, fiica lui Fîrtat Virgil și Marioara, născută la 9 decembrie 1961 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 4320 Perg, Heustr. 39/17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Văcărescu nr. 36, ap. 9, județul Timiș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159284_a_160613]
-
cu o aripă. Ghearele sale ascuțite ieșiră la iveală și începu să-l zgârâie peste tot, facându-i răni, și din ele curgeau un sânge vâscos, care pătă în câteva clipe zăpada. Celelalte cotane se luptau și ele de zor cu fârtații lui moșului negru și urât, și peste tot se vedeau niște pete urâte. Lupta iscase un vacarm de nedescris. Între timp, Moș Crăciun și oamenii săi reușiră să se ridice de pe pământ, în timp ce Mitru privea în toate părțile îngrozit și
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417826855.html [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
III-a Iordache Gheorghe Cătălin-Nicolae; 5. domnului plutonier Mostoc Ion Cristian; 6. domnului plutonier Simeria Ion Cosmin-Ionică; 7. domnului plutonier Vlaicu Mantă Florin-Cătălin. Articolul 14 Se conferă Medalia Virtutea Militară clasa a III-a, cu însemn pentru civili: 1. doamnei Fîrtat Ioana Georgeta; 2. doamnei Martin Dumitru Angelica. Articolul 15 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa I, cu însemn pentru militari, domnului maistru militar clasa I Sava Vasile Cristian. Articolul 16 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică clasa a III-a, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
continuă către Transilvania. Acest drum și traseul său este atestat de "Tabula Pentingeriana" (hartă romană). Cea dintâi atestare documentară a localității este 7 iunie 1535, dintr-un hrisov al domnitorului Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina care arată: "jupânul Fârtat pârcălabul și fiii lui, ca să-i fie în Lălești și "Drăgașani" și în Murgești, pentru că i-au fost bătrâne și drepte moșii de moștenire". Și despre cartierele componente ale municipiului, înainte sate din vecinătatea vechiului târg, există atestări documentare: "cartierul
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
păstor, pe nume Mihai, care a murit în munți - în circumstanțe neprecizate, dar avem toate motivele să credem că a fost vorba de un accident - lăsând în urmă o soție și patru copii. Conform cutumelor, păcurarul a fost îngropat de fârtați în “strunga oilor”, certificând astfel un obicei străvechi și nu o opțiune sau o dorință a familiei. Deși întristați, membrii comunității nu protestează față de decizia fârtaților de a-l înhuma la stână, departe de sat: “Vai de mine, măi Miha
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
în urmă o soție și patru copii. Conform cutumelor, păcurarul a fost îngropat de fârtați în “strunga oilor”, certificând astfel un obicei străvechi și nu o opțiune sau o dorință a familiei. Deși întristați, membrii comunității nu protestează față de decizia fârtaților de a-l înhuma la stână, departe de sat: “Vai de mine, măi Miha`, / Unde ți-o fost moartea ta? / În vârfuțu muntelui, / În bătaia vântului, / Unde în veci soare nu-i. / Și în loc să fii în sat, / Fârtații te-au
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
față de decizia fârtaților de a-l înhuma la stână, departe de sat: “Vai de mine, măi Miha`, / Unde ți-o fost moartea ta? / În vârfuțu muntelui, / În bătaia vântului, / Unde în veci soare nu-i. / Și în loc să fii în sat, / Fârtații te-au îngropat / În strunguța oilor, / În bătaia ploilor” Moartea păstorului Mihai - fiind o certitudine - nu suportă un plan virtual; aceasta reflectă cu fidelitate o realitate incontestabilă: îngroparea la stână. Secvența corespondentă din versiunea-baladă dă naștere, cu adevărat, unei anomalii
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
câinilor, scârțâitul carelor care mergeau la cules de vie - știam asta fiindcă aveau cărătoare de struguri pe ele și am ajuns la Crețeni. La Crețeni cred că se făcuse deja 5 dimineața și mă Întâlnesc nas În nas cu Emilia Fârtat. Aceasta era o fată cam la 16-18 ani care provenea dintr-o familie de oameni mai Înstăriți ce aveau pământ și la Glăvile. Deseori venea la noi În casă când era trimisă de părinți cu treburi la cei ce Îi
Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
ceilalți locuitori dau o petrecere de "Bun-venit!" în cinstea îngrijitorului lor, după care îi pune pe urși să muncească, răzbunându-se pe ei, pentru scorneala lor. Urșii îl găzduiesc în peștera lor pe "Nepereche", dar pentru scurt timp. Chică și "fârtații săi, îl bănuiesc pe " Neperche" că este de fapt un spion trimis de Peevly îmbrăcat în costum de urs. Ca urmare, aceștia scapă de el deghizați în turiști, pentru a trece neobservați de Peevly și Botch. Din dialogul lui Peevly
Ajutor! Vine trupa ursului Chică! () [Corola-website/Science/326755_a_328084]