324 matches
-
săgeată din fier, bine păstrat și dotat cu peduncul. Caracteristicile piesei l-au încadrat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Obiectul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979b, p. 191 (fig. 5/1). 162. Fâstâci (comuna Cozmești), județul Vaslui a) Saivane: cu prilejul săpării unor saivane, în 1962, s-a descoperit (la adâncimea de 1,20m) un vârf de săgeată din fier, în trei muchii, caracteristic secolelor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1964. Piesa se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mi-a venit, Janet a deschis pe neaș- teptate ușa camerei mele. — Ce faci aici ? m-a Întrebat el Îngustându-și ochișorii ageri și vicleni, ca o pisică ce se pregătește să sară asupra prăzii. la ce Înveți ? m-am fâstâcit atât de tare, Încât am spus pe loc adevărul. Această greșeală a avut consecințe catastrofale, atât pentru mine, cât și pentru Yoga Vasistha. Janet mi-a Înhățat caietul cu un „Aha !“ plin de satisfacție că bănuielile lui cele mai negre
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
sfârșit mi-a venit, Janet a deschis pe neașteptate ușa camerei mele. — Ce faci aici ? m-a întrebat el îngustându-și ochișorii ageri și vicleni, ca o pisică ce se pregătește să sară asupra prăzii. La ce înveți ? M-am fâstâcit atât de tare, încât am spus pe loc adevărul. Această greșeală a avut consecințe catastrofale, atât pentru mine, cât și pentru Yoga Vasistha. Janet mi-a înhățat caietul cu un „Aha !“ plin de satisfacție că bănuielile lui cele mai negre
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
obicei, nu numai nu-l stânjeni, ci părea mândru de împrejurarea asta, și, mai târziu, primi pe colegii tânărului cu mimica lui particulară, însă cu o desăvârșită îngăduință. Numai când Felix avu trebuință de bani pentru înscriere, moș Costache se fâstâci, întrebă dacă nu se poate mai târziu, sfătui pe tânăr să ia din altă parte, că găsește el pe urmă. Cum Felix nu avea nici un "altă parte", înfățișă cazul Otiliei, care făcu ceea ce făcuse și altă dată. Pretinse a avea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
minunată. Doctorul Vasiliad comandă profesional bătrînului: - Scoateți-vă și cămașa! Acesta, intimidat, se execută, aruncând o uitătură vrednică de milă către ceilalți, care nu se putură abține de a nu zâmbi. - Câți ani aveți? întrebă doctorul, imperios. Moș Costache se fâstâci. Era învederat că nu-i plăcea să-și spună vârsta. - Șaizeci și șapte, șaizeci și cinci... nu știu! - Hm! făcu doctorul, în timp ce Stănică se-nvîrtea, frecîn-du-și mâinile, în prada unei vizibile satisfacții. Ați suferit de vreo maladie infecțioasă intimă, soția dumitale a făcut
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ochii lumii, nu mă disprețuiești până acolo încît să nu mă suferi în fața ochilor tăi. Dar poți și așa să fii fericită. Poate iubești pe cineva, spune-mi ca unui frate... - Ce? zise aspru Olimpia, privindu-l fix.Stănică se fâstâci puțin. - Zic, poate iubești pe cineva, aspiri, mă rog, la altcineva,s-au mai văzut cazuri. Eu sunt om inteligent, suntem oameni moderni, amândoi. Ne căutăm fiecare fericirea care ni se potrivește, fără să o stricăm pe asta de azi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
relevând un glas gros. - Auzi, scumpe unchiule? strigă Stănică. Dă-ne, te rog,puțină mahorcă de-a dumitale. A venit tinerețea, studențimea, trebuie s-o sărbătorim. E în joc onoarea nepotului dumitale și iubitului meu văr, Felix. Moș Costache se fâstâci, vru să spună ceva, dar Stănică nu-l lăsă: - Nu te deranja, că știu eu unde-l ții. În chesea, pe scrin! Dispăru numaidecât pe ușă. Costache, alarmat, voi să alerge și el după Stănică, dar fu oprit de glasul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
prindă motive cum să vă trăznească și ea cu măciuca ei de cocîrț... Sânt văduvoaice care urăsc să se drojdească singure. Și atunci te momesc, sub diferite trucaje, în bucătărioarele lor, să vă izbiți în măciucile de cocîrț. Dar se fâstâcesc să ți-o mărturisească corect... E stânjenite... Te iau pe departe. Cică: "Te-am visat aseară cum alergam de mână prin lanurile de mătasea broaștei". Sau: "Mă înnebunesc după felul în care mi-i culegi pe licurici". - Ce licurici, bă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nas enorm), pe fața micuță. - Cum te cheamă pe tine? o luă direct din servă Genel, el pe ea. Fără a-i mai da răgazul să-și ascundă cariile prietenoase sub pielea subțire a obrajilor. - Habar dacă mai știu... se fâstâci galeșă gudulanca, întrebîndu- se dacă n-ar fi fost mai intelectual să-și fi îmbrăcat tricoul mov. Oricum nevărgat, necangrenat de crustele sărate ale transpirației. Genel se și înființă în inima ei, înhățîndu-i și palpîndu-i șoldul jilav. Palma îi era
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
său. Îi va arăta ea lui ce însemnează aia cafea. Până atunci, cât preferatul încă lipsește, îi va arăta propriului tiv două ace. Scosese, pe nepusă masă, de la croitoreasă o rochie nouă - cafelele bune se prepară în rochii noi - se fâstâcise, și acum, inspectîndu-se, își dădu seama că uitase de tivul necusut. "Ti voglio bene", susură pe coridor un post de radio, interferat de corzile vocale ale unui latin lover. "Ti voglio bene", cântă cu boldurile-n gură, dansând și ridicîndu-și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trăgea cu oblonul la lungan, care se învîrtea neostenit. În timpul ăsta, Petrică Cîrcu o lipea pe Didina de pieptul lui, să-i simtă carnea caldă și sfârcurile. - Te are cu cununie? o întrebă. -Cine? - Dumnealui. Ibovnica rîse: -Nu. Meseriașul se fâstâci. - Adică-i ești țiitoare? - Îhî, îl îngînă ea. Bărbatul prinse curaj. Era lac de apă. Didina îi simți portofelul burdușit cu hârtii, banii meseriașilor. - Și ce-nvîrtești dumneata? îl luă pe departe. - Sânt negustor. N-ai auzit încă de Petrică Cîrcu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
repede, scuturându-și palmele cât niște cazmale. Și acuma, spuse bătrânul, ia niște bani și du-te cu fetița la gară, să-și cumpere o ciocolată. Tili o prinse de mână : — Numele tău e Smaranda, nu-i așa ? Ea încuviință, fâstâcindu-se, apoi o zbughi după șuierul uriașului, care se auzea din stradă. — De unde ai știut cum o cheamă ? întrebă Jenică. Se întoarse spre cârciumar : Ne-ai zis vreodată cum o cheamă ? Coropciuc zâmbi și, cum le scotea la iveală pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
l-aș da bucuros, doamnă. Dar e un Salvator Rosa. G. Călinescu Sultana nu cedă nici în ruptul capului, iar madam Pomponescu, ambițioasă, n-avu încotro și-l cumpără. Dar când veni să-l ridice, într-o vineri, Demirgian se fâstâci și se scuză că nu-l poate preda în acea zi. Arătă un carton pe care scria "reținut de doamna ministru Pomponescu", dovadă că nu era vorba de o schimbare de intenție. Era altceva. Sultana, superstițioasă, nu încheia vineri afaceri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și cenușă, 1991 ... Rugăciune, Blestemul Prutului, 2002, proză, ș.a., ș.a. MUNTEANU, Paul, n. 17 septembrie 1939, Vaslui (Unirea, comuna Cozmești):profesor, publicist, om politic. A urmat Facultatea de Filosofie-Istorie a Universității "al. I. Cuza" din Iași. A fost profesor la Fâstâci, Pușcași, Codăești, Iași, muzeograf la Muzeul "Ștefan cel Mare" Vaslui (1979 1984), redactor la Întreprinderea Cinematografică (1984-1989). A participat direct la Revoluția din 1989. Fondator al revistei de cultură și istorie Gazeta de est (1990-1991). A publicat studii și cercetări
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Ce se întâmplă? Totul se oprește. Vorbitorul începe să se enerveze pentru că nu știe cum să îndrepte lucrurile. Face o glumă nesărată referitoare la tehnologie. Audiența, care până atunci urmărea cu atenție, se lasă pe spate în scaune. Vorbitorul se fâstâcește în timp ce ascultătorii încep să se uite la ceas, în tavan și să se mire. Nu ar fi trebuit ca problemele să fia eliminate din prezentare până acum? Oamenii ăștia nu repetă înainte? Nu își permit un echipament performant? Și dacă
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
vorbea întâlniților despre romanul stalinist „Așa s a călit oțelul” de N. Ostrovski; Ion Bujen iță, profesor de matematică ce se străduia să i învețe obiectul pr etențios și care, după ce avea deficiențe de comunicare cu elevii se mai și fâstâcea dacă avea inspecții; domnișoara Floarea Irimescu, tot profesoară de matematică „zveltă, nu prea înaltă, brunetă, cu ochii negri, o fată de-a dreptul frumoasă” care, analizată din cap până în picioare, îi făcea pe mulți dintre elevii ei „s-o urmărească
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
O mie și una de nopți". Prima seară, prima lui întâlnire cu o fată. Deși se pregătise serios și făcuse zeci de repetiții, acum, singur cu ea în față, în parcul mare al orașului, nu-și mai amintea nimic. Se fâstâcise rău de tot. Observând deruta și stângăcia partenerului novice, preluase ea inițiativa. L-a invitat pe o bancă chiar din apropierea lor. El și ea alături și amândoi împreună au intrat, pe neobservate, direct în rai. În jur nimeni. Visa cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu alți amatori de lectură din alte școli, printre care și cu unele fete drăguțe foc, în rândul cărora, un loc de cinste îl ocupa chiar Mia, sora lui Mișu, numai că, de câte ori se afla cu ea prin apropiere se fâstâcea rău de tot și nu mai știa ce să-i spună. Atunci, ca să nu se facă de râs și să pară cât mai dur în fața colegilor, rostea o grosolănie cu care se fălea, dar pe care mai târziu o regreta
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să crezi că fabulez!... Cum să râd? Spune! Chiar mă faci curioasă. Pare absurd, dar e adevărat... Când eram elev în clasa a cincia elementară, ca nebunul, mă îndrăgostisem de o fată de aceeași vârstă cu mine. În fața ei mă fâstâceam de nu mai știam unde îmi era capul și unde picioarele; inima îmi bătea mult mai tare ca de obicei, roșeam până în vârful urechilor, până și acasă, cu capul pe pernă, adormeam tot cu imaginea ei alături... Unde mai pui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
am ales pe cei mai cool. Când am cerut două kilograme, în jurul meu s-a lăsat o liniște mormântală. Clar că nu era un meniu ordinar, așa ceva se gătea probabil doar de Revelion sau în ocazii speciale. Vânzătorul s-a fâstâcit tot când a auzit comanda; fraierul, nici măcar n-avea cântar... A adunat pești de pe la toți colegii, a strâns cu chiu cu vai un kilogram și 300 de grame și mi-a cerut în schimb o sumă astronomică. N-am dat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
locuiești acolo? CHARLOTTE: Acolo, domnule. DON JUAN: Cum te cheamă? CHARLOTTE: Charlotte, cu voia dumitale. DON JUAN: Frumoasă fată și ai niște ochi care-ți pătrund în suflet. CHARLOTTE: Vai, domnule, nu mai spune de-al de astea, că mă fâstâcesc toată. DON JUAN: Să nu te fâstâcești, fiindcă sunt lucruri adevărate. Tu ce zici, Sganarel? E cu putință ceva mai încântător? Ia întoarce-te nițel, fetițo. Ah, ce mijlocel bine prins. Te rog, ridică acum nițel capul. Ah, ce obrăjori
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Cum te cheamă? CHARLOTTE: Charlotte, cu voia dumitale. DON JUAN: Frumoasă fată și ai niște ochi care-ți pătrund în suflet. CHARLOTTE: Vai, domnule, nu mai spune de-al de astea, că mă fâstâcesc toată. DON JUAN: Să nu te fâstâcești, fiindcă sunt lucruri adevărate. Tu ce zici, Sganarel? E cu putință ceva mai încântător? Ia întoarce-te nițel, fetițo. Ah, ce mijlocel bine prins. Te rog, ridică acum nițel capul. Ah, ce obrăjori minunați!... Deschide ochii cască-i bine așa
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
camere, al teatrului, în care locuiau trei doamne artiste; la una dintre ele, înnoptasem), îl văd ieșind de la actrița C.B. pe... N. Carandino. Ne-am privit uluiți (nu ne venea să credem, niciunuia, că ne întîlnim taman acolo!); s-a fîstîcit și a schițat un semn de exgerată amiciție, ieșind grăbit. După asta, am aflat că marele Carandino făcuse o pasiune pentru mai tînăra actriță și că de ani de zile venea la Galați, s-o vadă pe scenă ori acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nu este bărbatul dorit, el este o prezență copleșitoare și imperativă pentru acea fată. Cum să-ți stăpânești emoțiile? Orice om își dorește să se controleze suficient de bine, încât să acți oneze permanent în interesul său. După ce te ai fâstâcit în prezența unui bărbat și acest episod a trecut, îți dorești să nu fi fost așa, să fi făcut ceva mai bine... Ce-ai fi putut face? O tehnică simplă de a ieși din situații foarte emoționante constă în căutarea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Regimentul 21 Artilerie Caracal, Regimentul 25 Infanterie „Racova” Vaslui, Regimentul 26 Infanterie Huși, Regimentul 41 Infanterie Craiova, Regimentul 42 Infanterie Drăgășani, Regimentul 43 Infanterie Slatina, Regimentul 318 Infanterie (rusesc) ș.a. f. Cozmești De fapt, toți militarii au murit în satul Fâstâci, aparținător și atunci și acum comunei Cozmești, în infirmeriile Regimentelor 79 și 80 Infanterie. Numărul eroilor răpuși de boli a fost de 35. Toți au fost înhumați în cimitirul sătesc, fără a ne putea preciza cineva pe unde. g. Dănești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]