419 matches
-
a slăbiciunii sine îngăduitoare, 115 Pasivul trîndav somn, enormă noapte și întunecime-a Morții Se înălța-vor oare ca să-și dea legile virtuții-active a bărbatului? Fărîma ne-nsemnată care cutezi să-mi fii pereche, Pasivitatea ta, legile supunerii și-ale fățărniciei tale Sînt groază mea. De ce ai luat chipul acela limpede? 120 De unde ți-este dată puterea-aceasta? Cîndva erai în sînu-mi Leneș curent de-ntunecoase113 ape; la țărmul lor cel înverzit Era o peșteră învăluită-n umbre groaznice, întunecată, rece și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
da naștere, Si inimioarei, ficatului, sîngelui roșu în ale sale labirinturi; Prin împlinire a dorinței, prin pofta aprigă devoratoare, pe Los ea-l umple Cu furie jinduitoare, care progeniturile-i va înghiți 199". 135 Apoi strigat-a Orc: "Fie blestemata fățărnicia-ți Rece! deja în jurul Arborelui tău Cu șolzi care sclipesc de aur și rubinuri, începi fărîmițatu-mi Spirit Să-l slăbești. Precum un vierme mă înalt în pace, desferecat Din furie. Acuma, cînd mă minii, si mai mult fiarele mă strîng
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
uită sus spre Nor și îl privesc pe cel care-a fost răstignit pe cruce. 275 Prizonierul răspunde: "Mi-ai biciuit tatăl pîn' la moarte în fața ochilor mei În timp ce-am stat legat cu funii și cu lanțuri grele. Fățărnicia-ți La nimic nu-ți folosi-va". Astfel vorbind, cu piciorul îl lovi. Norul e Sînge, răspîndind raze orbitoare peste ceruri, și-n nor Deasupra, peste-ale sale-ntinderi, se vede-un tron și-o pardoseala 280 De pietre prețioase înconjurate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
anumită potrivire ne obligă să punem la treabă ceea ce e mai bun În noi, nu cum am fost, ci cum suntem În stare să fim, nu cum așteaptă alții, ci cum năzuim noi să devenim. E departe de ipocrizie și fățărnicie. E o ocazie unică de recunoaștere și asumare a ceea ce suntem, de a-ți etala izvorul și mersul existenței tale, o șansă de a depăși obstacole și de a urca trepte, un mod curajos, fățiș și responsabil de asumare a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
atașament nețărmurit față de dreptate și exactitate, un etos al echilibrului și al bunei măsuri, o dragoste evidentă față de om și umanitate. A fost aspru față de cei cu alunecări și căderi mai mult sau mai puțin omenești. A urât minciuna, Înșelătoria, fățărnicia, delăsarea, hoția și toate patimile rele. Era direct, frust, dezarmant de transparent, nu avea „vocația” duplicității, a manierelor așa-zise civilizate. A avut un adevărat cult al muncii, propovăduind direct, În școală, prin activități practice de vară ale elevilor, valoarea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
tocmai pentru a redemonstra nivelul de agresivitate și neîncredere care domnește în societatea românească. Agresivitatea și neîncrederea sunt marii dușmani ai civilizației și prosperității. Cifrele vorbesc de la sine despre modul în care românii își construiesc dușmanii, dar și despre minciunea, fățărnicia și aroganța care ne stăpânește. Mereu vinovat este "altul", eu sunt întotdeauna perfect, fără greșeală. Ne declarăm inteligenți, civilizați și generoși, dar construim, în același timp, o lume a tăcerii și atunci când ar trebui să fim solidari cu binele sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
opinia publică supusă mereu torturei de a fi hrănită cu minciuni și mistificări”. Ca atare, scopul declarat al revistei este „de a fi o oglindă cinstită a mișcării spirituale contemporane”, încercând, „printr-o critică constructivă și loială, prin înlăturarea oricărei fățărnicii”, să realizeze „rostirea adevărată ce trebuie societății actuale”. Conform acestui program, în cele nouă numere apărute, revista excelează prin spiritul polemic și printr-un ton tranșant, exprimând opinii fără echivoc, corespunzătoare antinomicelor „da” și „nu”. Ilustrativă în acest sens este
DA SI NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
De aceea, numeroase pamflete au ca țintă lumea scriitoricească, „azurul de mușama” al unei literaturi artificiale și sărace, inefabilul măsurat după „sistemul metric”, pentru marionetele succesului (Asasinarea unui mort, Păunul genial, Pentru glorie și franci). Altele osândesc mecanica dogmei și fățărnicia clerului ori procesele sociale nocive: lichelismul, paralizarea energiilor țării (Ploșnițele, Năpârca, Baroane, Omul cu ochii vineți). Desfigurarea bestială sau hidoasă a omului, traducând-o pe cea morală, paiațele anapoda, colajele eterogene, arătările cu o morfologie cvasifantastică, vermina foșgăitoare din pamflete
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
duplicitatea aparențelor face ca majoritatea tabletelor să crească pe principiul ironiei, „arta de a interpreta simulacrele” (Vladimir Jankélévich). Ca și Pascal, își îndreaptă observația necruțătoare asupra erorii comune, dinamitând cele mai răspândite sofisme și adevăruri-iluzie. Îndepărtarea omului de Real și fățărnicia asociată acestei pierderi sunt izvoarele demagogiei, socială și intimă. Amorul propriu și ipocrizia, spiritul mijlociu, „armonic” cultivat de școală, omul liber și amăgirea de sine, omul mare și sacrosanctul său interes personal, „îndreptările” rizibile aduse de progres conturează farsa perpetuă
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de sărbătoare. * 2254 Frineea beată de vin și vânătă de desfrânare și-a pus cununa unei sânte pe fruntea pătată, cununa virtuții murinde - și la astă nuntă - la care și Satana trebuie să se-mpielițe din nou - a ieșit masca iadului: fățărnicia - și fățărnicia întrupată ești tu. Diamantele ce strălucesc pe fruntea desfrânări încoronate sunt luminile de mormânt a virtuții murinde. 2258 [MIRON-ȘTEFAN] Învi-o, învi-o! De ești Satana îți dau sufletul meu, de ești Dumnezeu îți permit să stingi ființa mea, să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
2254 Frineea beată de vin și vânătă de desfrânare și-a pus cununa unei sânte pe fruntea pătată, cununa virtuții murinde - și la astă nuntă - la care și Satana trebuie să se-mpielițe din nou - a ieșit masca iadului: fățărnicia - și fățărnicia întrupată ești tu. Diamantele ce strălucesc pe fruntea desfrânări încoronate sunt luminile de mormânt a virtuții murinde. 2258 [MIRON-ȘTEFAN] Învi-o, învi-o! De ești Satana îți dau sufletul meu, de ești Dumnezeu îți permit să stingi ființa mea, să nu mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și se întoarse acasă cu cetele sale, cu cele aliate ale cumanilor și cu sultairul Azatin, dar mai întîi prădă din temei cu totului tot atât oameni cât și vite din provinca Tracia. Mihail Paleolog era foarte indignat de nesocotita fățărnicie și de scăparea izbutită a sultanului Azatin, deci porunci numaidecât ca soția și copiii lui să fie închiși într-o cetate, iar banii sultanului să fie confiscați și vărsați în visteria împărătească. Mânia sa vie căzu și pe episcopul care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Mihail, sosiți la Roma, se putuseră încredința în persoană de tăria cu care papa refuzase în mod categoric regelui Siciliei, Carol d'Anjou, permisiunea cerută de-a întreprinde un atac asupra Constantinopolei Împăratul, mulțumit cu rezultatele de până acum ale fățărniciei sale și întărindu-se în ea și de acuma înainte, nu se încurcă deloc la marile cereri ale Scaunului papal, căci, de vreme ce de mult hotărâse de-a câștiga Roma prin făgăduinți, dar de-a nu ținea {EminescuOpXIV 134} niciodată cele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tron; desfacerea oricărui sentiment de comunitate și de patriotism într-o meschină iubire de sine și într-un egoism lacom de câștig; lipsa egal de mare de bună-credință atât în relațiile dreptului intern cât și într-acelea ale dreptului internațional; fățărnicia și înșelăciunea interesată din viața publică devenind regulă statornică si întinzîndu-se și asupra vieții private; demoralizatoarea înrîurire, coborând din sferele de sus în cele de jos, pătrunzând cu sila și cu vicleșugul toate păturile populației, molipsind prin mijlocul unei culturi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trei potentați rivali avea să-l prezerve, după cum spera, atât pe dânsul cât și țara de înghițirea de cătră unul dintre ei și îl și ținu o samă de vreme deasupra apei, dar îl duse la o politică de totală fățărnicie și duplicitate și nu-l scăpă până în sfârșit de smerirea temută din partea îngîmfatului biruitor. Raportul Valachiei cu cele două regate creștine înmegieșite avea curând să-și arate arama. În urma morții surorii sale, Maria, soția lui Sigismund, regina Hedwiga {EminescuOpXIV 177
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea de sine, și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea de sine, și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Ținta comună a amânduror, de-o știu sau de n-o știu, este la urma urmelor nimicirea naționalității române. [30 martie 1883] 281 {EminescuOpXIII 282} ["TOATE PROTESTAȚIUNILE GUVERNULUI... "] Toate protestațiunile guvernului și foilor sale în cestiunea Dunării nu sunt decât fățărnicii. Am arătat că, încă acum doi ani, "Romînul" declarase în numele guvernului că e la timp și cu cale de-a concede Austriei Comisiunea Mixtă, prezidenția permanentă și votul preponderant. În urma zgomotului ridicat de foile opozițiunii guvernul s-a hotărât să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că singuranța edificiului social e din ce în ce mai compromisă. E adevărat că biserica, aristocrația de naștere și plutocrația sunt organizate în mod puternic și au o idee exactă de interesele lor. Burghezia se pleacă sub legile scrise și nescrise; se preface cu fățărnicie c-ar fi evlavioasă și se - nchină la titluri, jură că nu e convenabil decât ceea ce satisface pe cei zece mii de aristocrați și afirmă că e vulgar de a contraria privilegiile lor. Dar muncitorul și fermierul rămân în afară de această conjurație
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se va ajunge la o confruntare... ― Asta e mai mult decât probabil. Gîndește-te, investești numai o grupă de soldați de elită și combustibilul pentru o călătorie superluminică. Atât. ― Și un operator, și... viața ta... Kasser zâmbi trist. ― Într-o zi, fățărnicia ta ne va costa scump pe toți. ― Se prea poate, dar există și cuvinte care trebuie spuse indiferent ce crezi cu adevărat. Fie! Pregătește-te de plecare. Ia-ți cu tine toți oamenii de care ai nevoie și pe cel
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
n maniera lui Călinescu, sigur că lucrurile vor deveni mai nuanțate. Este (nsă infinit mai important să (l receptăm constant pe Maiorescu ca pe simbolul niciodată (ndeajuns reamintit al celui care vegheză la respectarea valorilor ș( principiilor "(n contra" lichelismului, fățărniciei, minciunii, imposturii, clientelei etc. Destinul istoric al lui Maiorescu este pe măsura eforturilor depuse de el continuu. A fost (ntotdeauna (ncrezător (n obiectivitatea ș( (ndreptățirea principiilor sale călăuzitoare, av(nd convingerea că ceea ce este construit cu efort ș( dăruire va
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea de sine, și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea de sine, și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea de arginți, bârfirea, minciuna, zgârcenia, etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea de sine, și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
etc., ci mai ales să ne ferim de cele ascunse, anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea de sine, și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]